Tag: brand

  • Creatorul de branduri

    Îşi spune „făuritor de branduri”. A creat Dorna, LaDorna şi Aqua Carpatica. A bătut palma cu Coca-Cola, Lactalis şi PepsiCo. Este un creator de branduri cu ambiţia de a-şi duce mărcile pe o piaţă globală, dar şi cu speranţa că învinge timpul. „Noi suntem trecători, Aqua Carpatica va rămâne.”

    Jean Valvis are 68 de ani, iar în 2008, după ce a vândut producătorul de lactate LaDorna către gigantul francez Lactalis, al doilea exit semnat de el după ce în 2002 vânduse brandul de ape minerale Dorna către Coca-Cola, le-a făcut o promisiune fiilor săi. „E o promisiune sacră între mine şi fiii mei că nu voi mai face exit nici din Aqua Carpatica, nici din vinuri”. Promisiunea pe de o parte şi crezul său pe de altă parte.

    Crezul că a descoperit cea mai pură apă minerală din lume, că Aqua Carpatica poate deveni un brand global, că România este patria apelor minerale. A construit Dorna cu gândul  la o piaţă mai mare decât cea locală şi a vândut către Coca-Cola în 2002 cu acelaşi gând. „Eram tânăr atunci, a fost o înţelegere verbală (cea legată de extinderea peste hotare – n. red). Poate dacă se ţineau de cuvânt nu aş mai fi vrut atât de tare să revin”, spune Valvis, care admite că din acel acord, semnat când avea 48 de ani, a învăţat multe.

    Doi ani au durat atunci negocierile cu Coca-Cola, doi ani şi acum discuţiile cu PepsiCo. „În mai 2020, cu nesiguranţa pandemiei, am pornit de la o bună propunere a unui grup internaţional şi am avut de la început două condiţii: să ia un pachet minoritar şi să considere Aqua Carpatica ca pe un Rolls-Royce al portofoliului lor. Totul s-a făcut într-un mod profesionist chiar dacă ei au avut mai multe centre de decizii.” La cele două exituri anterioare a fost mai simplu. Valvis a negociat direct cu un CEO sau cu un antreprenor, însă acum echipe întregi de avocaţi, consultanţi, manageri s-au aşezat la masă sau în şedinţe online pentru a închide un acord de vânzare către PepsiCo a 20% din acţiunile Carpathian Springs, compania care produce brandul Aqua Carpatica. „A fost cea mai lungă şi cea mai dificilă negociere. Mulţumesc conducerii PepsiCo Europa. Fără voinţa strategică a lui Silviu Popovici (CEO al Pepsi Europa – n. red) nu ştiu dacă aş fi avut răbdarea să negociez doi ani.” Marţi, 2 august, Valvis-Holding şi grupul Pepsi au anunţat oficial semnarea unui acord strategic care îi deschide brandului Aqua Carpatica graniţele lumii. „Devenim ambasadorii economici ai României”, spune antreprenorul care merge pe drumul său fără să mai aştepte. „Prin acest proiect eu nu mai aştept nimic, ci materializez singur o idee pe care o tot repet de mai mulţi ani. România are o caracteristică ce o deosebeşte într-un mod competitiv de toate celelalte ţări din lume: România este patria apelor minerale. Acesta este atuul nostru naţional incontestabil. Iar astăzi avem o multinaţională dispusă să lupte împreună cu mine, avem o altă forţă.”

    Pentru Valvis, România este patria apelor minerale şi acesta e brandul pe care se poate construi la fel cum Elveţia este patria ceasurilor de lux, Franţa a vinurilor sau Scoţia a whisky-ului. Nu este prima dată când o spune. De mai bine de un deceniu vorbeşte despre puritatea izvoarelor de ape minerale din Carpaţi, despre calitatea apei, despre importanţa unui produs care reprezintă 70% din corpul nostru. „Eu nu vând maşini, vând apă naturală, cea mai importantă substanţă a vieţii. Nu propun niciodată un produs care nu-mi place mie. Vreau să le dau şi celorlalţi posibilitatea să consume ce consum eu, la aceeaşi calitate, utilitate şi frumuseţe. Meseria mea, de făuritor de branduri, înseamnă să stabileşti o relaţie de încredere cu cel care consumă brandul.” Despre încredere vorbeşte şi în noua relaţie cu partenerul său – Pepsi. „Pentru noi este un moment extraordinar pentru că vine o multinaţională, are încredere în colectivul nostru, a demonstrat această încredere prin acceptarea statutului de acţionar minoritar.” Jean Valvis a dezvoltat mereu cu ajutorul unui grup de acţionari minoritari.


    Carte de vizită:

    Omul de afaceri s-a născut la Atena şi are cetăţenie elveţiană şi greacă;

     Este absolvent al Facultăţii de arhitectură din cadrul Universităţii Politehnice din Atena, dar şi al Universităţii Sorbona din Paris, unde şi-a luat şi doctoratul;

    Ž A profesat ca arhitect aproape 10 ani, iar apoi a fost inginer consultant pentru diverse studii de fezabilitate, rol din care a călătorit în 1993 în România, la Bucureşti, pentru a realiza  un studiu de fezabilitate în industria alimentară – aşa a identificat oportunitatea unei afaceri în domeniul apelor minerale;

     În afară de dezvoltarea mărcilor Aqua Carpatica, Domeniile Sâmbureşti şi Chateau Valvis, s-a implicat recent şi în afaceri în domeniul energiei verzi şi al agriculturii bio.


    Mereu a avut în preajmă acţionari români, nu a fost niciodată singur într-un business. „Pentru mine, să respect minoritarii nu este dificil, fac asta de 30 de ani.” Şi astăzi, un pachet de 14% din acţiunile grupului care deţine Aqua Carpatica este controlat de un grup de acţionari minoritari. „Am colaboratori de 30 de ani care înainte de tranzacţia cu Pepsi deţineau 18% din companie. Acum participaţia lor s-a diluat cu 20%.” Stelian Chiforescu este unul dintre românii care i-au fost parteneri lui Jean Valvis în dezvoltarea afacerilor locale, iar după dispariţia lui, în mai 2020, Elena şi Adrian Chiforescu, alături de mama lor au devenit acţionari în grupul care deţine şi Aqua Carpatica. „Familia Chiforescu m-a susţinut moral în unul dintre cele trei momente grele din timpul negocierilor cu Pepsi”, povesteşte Valvis, care adaugă că în al doilea moment greu a redactat o scrisoare către conducerea Pepsi „într-o engleză diplomatică” beneficiind de sprijinul fiului său, Christos. „Al treilea moment a fost legat de o chestiune comercială, care s-a rezolvat într-un mod constructiv.” Admite că negocierile nu au fost uşoare. Complexitatea acordului vine în primul rând din faptul că Valvis va rămâne acţionar majoritar, nu face exitul cum s-a întâmplat la celelalte două tranzacţii anterioare, cu Coca-Cola şi Lactalis, astfel că s-au pus pe masă strategii de dezvoltare, bugete, planuri de marketing, idei şi pieţe care se pot dezvolta, structuri de conducere şi de decizie pentru Aqua Carpatica. „În 2024 vom construi o nouă fabrică tot la Vatra Dornei. Pornim exporturile către Arabia Saudită, Grecia şi Marea Britanie, vom dezvolta acolo noi capacităţi comerciale. Cu ajutorul PepsiCo intrăm în Polonia şi SUA, întâi în nord-estul Statelor Unite, vizăm acolo trei state, dar urmează foarte multe ţări. Vom angaja o echipă pentru departamentul de export”, îşi descrie Valvis viziunea, menţionând şi cifrele. Noua fabrică presupune o investiţie de 10-15 milioane de euro, în funcţie de capacitatea instalată, exporturile vor creşte de la o pondere de 6-7% în prezent la 33-35% în cinci ani, iar producţia locală pentru Aqua Carpatica poate ajunge la un miliard de litri. În prezent, vânzările Aqua Carpatica se ridică la 400 de milioane de litri anual, iar brandul românesc este deja prezent pe 16 pieţe externe. În prezent, exportul de ape minerale al României este nesemnificativ, sub 5%, consumul intern creşte de la an la an. La momentul exitului din afacerea Dorna, în 2002, piaţa de ape minerale era la un nivel de 800-850 de milioane de litri, iar Dorna realiza vânzări de 80 de milioane de sticle pe an, potrivit datelor de la acea vreme. În prezent, piaţa a crescut la peste 2,2 miliarde de litri (tot segmentul de apă îmbuteliată – n.red.), ceea ce înseamnă că fiecare român a consumat în 2021 circa 116 litri de apă. „Dacă ne unim cu toţii, toţi competitorii din producţia apelor minerale, România devine o forţă la nivel mondial.”

    Piaţa apelor minerale este un sector unde brandurile româneşti au cele mai mari vânzări, România având tradiţie în extracţia apelor minerale. Branduri precum Borsec, Aqua Carpatica şi Dorna sunt printre cele mai vândute din sectorul apelor minerale. Ca pondere, piaţa apelor îmbuteliate este pe primul loc în topul băuturilor nonalcoolice, iar pe întreaga categorie de băuturi răcoritoare  consumul ajunge la circa 210 litri per capita, conform calculelor ZF pe baza datelor Euromonitor. Dacă România bea 2,2 miliarde de litri de ape minerale pe an, Germania bea 14,7 miliarde de litri anual, iar Italia bea 210 litri pe cap de locuitor. Carpathian Springs, compania care produce brandul Aqua Carpatica, a avut în 2021 o cifră de afaceri de 333 mil. lei (68 mil. euro), în creştere cu 20% faţă de 2020 şi o marjă de profit net de 14%, după un rezultat de 47 mil. lei, arată datele de la mfinante.ro. Carpathian Springs are un număr mediu de 308 angajaţi. În şase ani, cifra de afaceri a companiei s-a dublat. Businessul generat de Aqua Carpatica trebuie privit însă la nivel consolidat, alături de firma de distribuţie, nivel care în 2021 ajunge la peste 90 mil. euro după cum spune Jean Valvis. Legat de distribuţie, antreprenorul spune că producţia de vin – Domeniile Sâmbureşti – nu intră în acordul semnat cu Pepsi, dar că „la nivel de distribuţie este prevăzut şi acceptat comercial ca Pepsi să preia şi vinurile”. Nu a lăsat nimic la voia întâmplării şi este clar că forţa din HoReCa a unei multinaţionale de talia Pepsi îl poate ajuta să îşi îndeplinească obiectivele. „Cele mai inspirate decizii sunt cele care vor veni”, spunea în 2009 Jean Valvis, arătând încă de atunci că nu are de gând să se oprească.

    Silviu Popovici, CEO al PepsiCo Europa şi Jean Valvis, fondator al Aqua Carpatica, privesc cu încredere spre dezvoltarea brandului românesc pe plan local, dar şi la nivel global.


    „Aveţi 68 de ani, când va opriţi?“

    „Nu mă opresc, cât sunt încă atât de creativ, nu mă opresc. Iar acum sunt înconjurat de patru tineri (Christos şi Stefanos Valvis şi Elena şi Adrian Chiforescu – n. red), care vin cu idei proaspete care mă ţin tânăr, mă obligă să rămân deschis, flexibil, să nu fiu formalist. Eu sunt mentorul lor, sunt profesorul lor, dar ei mă provoacă”. În familie, cei doi fii mai mari ai lui Jean Valvis, Christos şi Stefanos, şi-au împărţit rolurile în holdingul creat de tatăl lor. „Christos este consultantul meu numărul unu, toate produsele noi trec pe la el. El a condus proiectele de produse noi, este un inginer care se pricepe şi la partea de ingrediente, la tendinţele mondiale pentru ingrediente sănătoase. Stefanos a preluat tot ce ţine de exportul vinurilor.” Şcoliţi în străinătate, dar întorşi în România, cei doi îl însoţesc pe tatăl lor la o serie de evenimente, dar nu ies în faţă, nu sunt în lumina reflectoarelor şi poate nici nu îşi doresc. Sunt implicaţi în business, în decizii, dar se ghidează după un standard înalt. „Dacă nu triplăm ce am primit de la tine, nu suntem buni”, zice Valvis că îi spune mereu Stefanos. „E vorba lor, nu îmi aparţine.”

    Deşi nu are nicio intenţie să se retragă din business, Valvis spune că unul dintre motivele care l-au dus la masa negocierilor cu Pepsi este chiar ideea de a lăsa Aqua Carpatica pe mâini bune: „Era obligaţia mea să garantez condiţiile de continuitate pentru Aqua Carpatica atunci când eu nu voi mai fi. Mă bucur că trec de la un model antreprenorial unde există un singur dirijor de orchestră, către un model de corporaţie, o structură instituţionalizată, modernă. Şi colectivul Aqua Carpatica avea nevoie de un model mai sistematizat, mai previzibil”.  Planurile pentru dezvoltarea Aqua Carpatica sunt creionate, e unul dintre argumentele cu care a mers la discuţiile cu Pepsi: produse noi, inovaţii, apele cu arome, categorii noi pentru piaţa locală şi pentru export. Puterea brandului. În spatele lui el ştie cel mai bine ce se află. Miza nu mai este doar industria globală a apelor minerale pentru care pregăteşte şi apele cu arome, dar şi noi ambalaje şi produse. Încă de anul trecut a făcut pasul spre o categorie de graniţă între zona de ape şi piaţa berii, a lansat brandul Wet, primul hard seltzer fabricat în România după o reţetă proprie. Principalul său diferenţiator este că Wet este produs cu apă minerală naturală din sursa AQUA, cu arome naturale discrete, nu dulci şi conţinut moderat de alcool (4,5%). „Este un produs care merge foarte bine în SUA”, spune Valvis, care şi în urmă cu 20 de ani s-a dus la negocierile cu Coca-Cola Hellenic Bottling Company, unul dintre cei mai mari îmbuteliatori ai brandului american, cu o sticlă de Meridor, sortiment de apă minerală cu măr, dezvoltat în cadrul Dorna Apemin. Coca-Cola a fost până la urmă interesată doar de apa minerală, în timp ce sucul Meridor nu se mai produce. În august 2022, după ce a bătut palma cu PepsiCo pentru 20% din Aqua Carpatica, Valvis explică de ce acordul este foarte bun pentru Pepsi, un grup cu vânzări de peste 70 de miliarde de euro anual, cu un portofoliu de mărci ce cuprinde Lay’s, Doritos, Cheetos, Gatorade, Pepsi-Cola, Mountain Dew, Quaker sau SodaStream, dar nu are un brand de talie mondială din zona apelor minerale naturale. „Acordul e bun pentru PepsiCo pentru că îi ajută să dispună de oferta premium în domeniul apelor minerale naturale. E bun pentru imaginea României pentru că brandul va ajunge peste tot în lume. E bun pentru colectivul Aqua Carpatica pentru că arată că ce am început acolo poate fi dus mai departe, pentru că beneficiază de încredrea Pepsi. E bun pentru consumatorii din toată lumea pentru  că pot să guste o apă naturală. E bun şi pentru Ministerul Finanţelor pentru că creşte veniturile din tot ceea ce obţine de la noi.” E bun şi pentru ambiţia lui Jean Valvis de a construi ceva care să depăşească graniţele lumii şi pleacă de la o evaluare a Aqua Carpatica ce „a fost satisfăcătoare pentru ambele părţi în sistemul european”. E singura declaraţie pe care o face în legătură cu preţul primit de el şi de acţionarii minoritari pentru 20% din Carpathian Springs.            


    Nu am nici avion, nici iaht şi sunt vaccinat împotriva imobiliarelor.


    Bucovinean prin adopţie, aşa se declară, Valvis vorbeşte mereu despre România, despre export, despre branduri româneşti care pot să treacă graniţele ţării. „Devenim ambasadorii economici ai României”, afirmă cu încredere, convins că de data aceasta va reuşi să îşi ducă brandul pe marile pieţele ale lumii. Ambiţia lui este piaţa globală şi a fost de la început. Dorna (azi la Coca-Cola) este un brand românesc care a ieşit timid în Repulica Moldova şi cam atât. LaDorna (azi la grupul francez Lactalis) este un alt brand românesc despre care nu sunt informaţii că ar fi ajuns pe multe pieţe externe după preluarea de către francezi. Aqua Carpatica a ajuns pe 16 pieţe internaţionale sub umbrela Valvis-Holding. Cu ajutorul PepsiCo, Valvis speră într-un alt destin. Un simplu exerciţiu de imaginaţie ne duce de la o piaţă de sub un miliard de euro anual la o piaţă globală de peste 150 de miliarde de euro în fiecare an şi cu potenţial mare de creştere în continuare. Realitatea ne arată că România exportă produse alimentare şi băuturi de 2,1 mld. euro şi importă de 6,8 miliarde de euro. Deficit anual de 4,7 miliarde de euro. Şi tot creşte. Cum ar fi balanţa comercială a României cu mai multe mărci româneşti regionale, dacă nu chiar globale?

    Mulţi antreprenori români şi-au vândut brandurile create de la zero după Revoluţie şi cu speranţa unei dezvoltări internaţionale. În industria alimentară şi a băuturilor nu s-a întâmplat. Poate o multinaţională să facă „o casă bună” cu un antreprenor şi să aşeze împreună România pe harta mondială? „Cele mai inspirate decizii sunt cele care vor veni.”

    Pagină realizată de Alexandra Matei în urma interviului acordat de Jean Valvis lui Cristian Hostiuc în emisiunea de business ZF Live.


    Cele cinci motive pentru care acordul între AQUA Carpatica şi Pepsi are un impact pozitiv:

    E bine pentru brandul Aqua Carpatica;

    E bine pentru imaginea ţării, la nivel internaţional;

    ŽE bine pentru PepsiCo, oferind o apă premium peste tot;

    E bine pentru finanţele statului român;

    E bine pentru România: Patria Apelor Minerale;

    ‘E bine pentru Colectivul AQUA din România, UK şi Statele Unite;

    ’E bine pentru toţi consumatorii din lume.

    Sursa: pagina de Facebook a lui Yannis Jean Valvis


    Mereu pe plus

    Evoluţia cifrei de afaceri, profitului şi numărului de angajaţi ai Carpathian Springs în ultimii cinci ani

    Carpathian Springs, compania care produce brandul Aqua Carpatica, a avut în 2021 o cifră de afaceri de 333 mil. lei (68 mil. euro), în creştere cu 20% faţă de 2020 şi o marjă de profit net de 14%, după un rezultat de 47 mil. lei, arată datele de la mfinante.ro. Businessul generat de Aqua Carpatica trebuie privit însă la nivel consolidat, alături de firma de distribuţie, nivel care în 2021 ajunge la peste 90 mil. euro după cum spune Jean Valvis, citat de ZF. Legat de distribuţie, antreprenorul spune că producţia de vin – Domeniile Sâmbureşti – nu intră în acordul semnat cu Pepsi, dar că „la nivel de distribuţie este prevăzut şi acceptat comercial ca Pepsi să preia şi vinurile“.


    Cinci întrebări, cinci răspunsuri

     

    Ce ştie Jean Valvis şi alţi antreprenori nu?

    „Nu este ceva legat de cunoştinţe, este ceva legat de pasiunea pe care o am. Foarte multă lume, după primele două tranzacţii, s-a întrebat când voi vinde şi Aqua Carpatica. Dar eu nu fac un produs pentru a-l vinde. Când fac un produs, mă gândesc să fie cât mai bun pentru consumator. Trebuie să-mi placă şi mie, iar asta nu e un lucru uşor. Este un proces creativ, la care mă dedic cu tot sufletul şi în care încerc să-mi depăşesc imaginaţia – atât din punct de vedere estetic, cât şi în ceea ce priveşte conţinutul, utilitatea şi elementul diferenţiator. Am o pasiune nemăsurată în ceea ce fac. Sunt mulţi antreprenori care fac la fel în România şi pe care îi admir. E nevoie şi de puţin noroc.

    De ce nu a investit în imobiliare, domeniu „vedetă” printre antreprenori?

    „Sunt un creator de brand. Aş dori să fiu mai mult un businessman, un finanţist, care simte tendinţele mai bine. Sunt însă vaccinat împotriva imobiliarelor. Sunt arhitect inginer de origine. Nu ştiu să trăiesc aşa. De aceea nu am nici avion, nici iaht, nici vilă în Franţa sau Grecia. Nu ştiu să trăiesc aşa.”

    De ce consideră că România are un avantaj unic în industria mondială a apelor minerale?

    „Când am anunţat în România că s-a găsit singurul izvor din lume fără nitraţi, nici măcar compatrioţii români nu au crezut. Au crezut că este un mecanism de marketing. Este un fenomen unic la Carpaţii noştri. Chiar dacă mergem în Amazon, unde nu există prezenţa umană sau în Siberia, apar nitraţii. Cum se face că în subsolul Carpaţilor nitraţii sunt nedetectabili? Este un mister care încă se încearcă a fi explicat. Avem o apă extrem de pură. Succesul acestei ape stă în faptul că este extrem de gustoasă. E o dependenţă, este ceva pur, este plăcut. Acum beau de două – trei ori mai multă apă.”

    Dacă nu ar fi fost Silviu Popovici (CEO al PepsiCo Europa) la PepsiCo, el fiind un bucovinean, locul de origine al Aqua Carpatica, ar fi făcut deal-ul?

    „Domnul Popovici a fost un catalizator. A fost foarte important la un proces complex de negociere. Faptul că el are această origine, că îi place, că este sucevean a contat foarte mult. Era un context de negociere, unde exista o diferenţă importantă între celelalte două deal-uri şi acesta. La celelalte, era pe principiul: câţi bani, garanţiile şi încheiam deal-ul. Erau relativ simple ca structură pentru că făceam un exit. Acum, diferenţa este că rămân tot eu preşedinte. Tot eu trebuie să fac lucrurile să meargă, să îmi realizez ambiţia de a deveni un brand global. Deal-ul a fost complex, nu a fost uşor, dar a contat voinţa domnului Popovici.

    Ce alt brand ar vrea să creeze?

    „Un brand în agricultură. Aş vrea să creez un brand de cereale bio, pe care deja l-am negociat din 2008. În afară de asta, nu mai vreau să creez alte branduri, vreau să fac lucrurile să meargă într-un mod instituţionalizat.”



    În vara lui 2002, Jean Valvis semna prima tranzacţie importantă prin vânzarea apelor Dorna către Coca-Cola.

     

    În aprilie 2008, la şase ani după ce a semnat cu Coca-Cola, Valvis a anunţat o nouă tranzacţie, de două ori mai mare. Cumpărătorul a fost, din nou, tot un gigant internaţional – grupul francez Lactalis. Şi, ca un adevărat antreprenor în serie, imediat după ce a vândut LaDorna către francezii de la Lactalis, Valvis a declarat că are deja noi proiecte.

    În 2010, brandul Aqua Carpatica era deja pe piaţă.

    În august 2022, gigantul Pepsi preia un pachet minoritar din acţiunile Aqua Carpatica.


    Cine este românul cu care a bătut palma Jean Valvis pentru AQUA Carpatica?

    „Fără voinţa strategică a lui Silviu Popovici”, aşa cum spunea Jean Valvis la momentul anunţării vânzării a 20% din acţiunile Aqua Carpatica către PepsiCo, tranzacţia aceasta nu s-ar fi realizat. Cunoscut drept cel mai puternic român din grupul PepsiCo, prin prisma funcţiei de CEO al companiei în Europa, Silviu Popovici conduce, de aproximativ trei ani, un business cu o valoare aproximativă de 11 miliarde de dolari. Cum a ajuns aici?

    Silviu Popovici consideră că managementul nu are naţionalitate şi că „totul se reduce la rezultate şi la modul cum au fost obţinute acestea. Un manager bun găseşte calea de îndeplinire a obiectivului, cel slab scuza pentru care nu l-a atins. Orice problemă este o oportunitate dacă ai mintea deschisă şi dorinţa de-a o depăşi”, spunea el în unul dintre primele interviuri acordate Business MAGAZIN, în 2013. Povestea sa era, încă de atunci, definitorie pentru evoluţia multor manageri români plecaţi peste hotare: „Noi, românii, suntem ambiţioşi şi muncitori, dar mai este ceva ce nu am aflat decât în 1998 când am ajuns în Rusia. Atunci, Coca-Cola a trimis în Siberia români şi irlandezi, oameni cu experienţă comparabilă. Majoritatea românilor s-au adaptat, irlandezii, în marea lor majoritate, nu. Am adaptat modelul vestic la realitatea locală şi aşa am fost acceptat de cei de aici”. Ascensiunea lui Silviu Popovici, a cărui carieră a început ca profesor de fizică într-un sat din Suceava, ţine şi de CV-ul său şi de modul cum a evoluat şi a învăţat pieţele de la est din România. Experienţa sa rusească a început în 1998, când a preluat un post de director de vânzări la Coca Cola Molino, un îmbuteliator al mărcii din Novosibirsk (în Siberia), şi a continuat cu alte funcţii de conducere până la preluarea poziţiei de country operations manager al Coca Cola în Rusia în 2002.

    „Am aterizat la Novosibirsk la -38 grade Celsius. 16 ani mai târziu sunt tot în Rusia (după o scurtă escală de doi ani în Ucraina), după un parcurs care a inclus experienţă în vânzări, marketing, operaţiuni şi management general. Am lucrat la o companie regională (Coca-Cola Hellenic), la una rusească (Wimm-Bill-Dann) şi la două companii multinaţionale (Bristol-Myers Squibb şi PepsiCo). Am participat la fuziuni cu alte companii, compania la care lucram a fost cumpărată, am restructurat companii, am lansat companii. Am trecut prin criza financiară din 1998 şi prin cea din 2008. M-am ocupat de băuturi răcoritoare, sucuri naturale, produse lactate, mâncare pentru bebeluşi sau medicamente. Am lucrat în trei ţări şi am călătorit în peste 30 de alte ţări”, îşi rezuma el cariera de până atunci. Din 2004, Silviu Popovici a preluat conducerea Coca Cola în Ucraina (un business de 150 de milioane de dolari cu 2.000 de angajaţi),  iar în 2006 s-a întors în Rusia la conducerea WIMM-BILL-DANN, un business local de băuturi şi produse alimentare în valoare de 600 de milioane de dolari, companie lider pe piaţa băuturilor din Rusia, cumpărată de PepsiCo în 2006. Datorită succesului înregistrat pe pieţele din Rusia şi Ucraina, a preluat conducerea afacerii PepsiCo în Rusia, Ucraina şi CSI. După Rusia, au urmat doi ani petrecuţi ca preşedinte pentru PepsiCo Africa Subsahariană Europeană, de unde a coordonat activităţile de pe 65 de pieţe unde gigantul american PepsiCo avea afaceri de 10 mld. dolari. Această regiune contribuia cu circa 16% la businessul total al grupului, fiind a treia cea mai importantă divizie după divizia de băuturi din America de Nord şi cea a snacksurilor Frito-Lay tot din America de Nord şi a reprezentat escala înainte de businessul mai aproape de casă – cel prin care a preluat conducerea afacerilor grupului în Europa. Managerul spunea că toate aceste experienţe au reprezentat oportunităţi de învăţare enorme, care au contribuit la formarea sa profesională: „Am avut noroc să am o soţie foarte înţelegătoare şi să lucrez alături de nişte oameni valoroşi, români, irlandezi, ruşi sau spanioli, de la care am învăţat şi care mi-au acordat încrederea lor”.

    Carte de vizită:

    A crescut în oraşul Suceava;

     Deţine o diplomă de master în fizică şi un MBA la London Business School, fiind şi absolvent al programului de management avansat la Harvard Business School;

    Ž A preluat funcţia actuală în 2019, după doi ani ca preşedinte pentru PepsiCo Africa Subsahariană Europeană;

     Anterior, a petrecut câţiva ani conducând afacerea PepsiCo în Rusia, Ucraina şi CSI;

    Înainte de a se alătura echipei PepsiCo, a deţinut mai multe funcţii generale de conducere la Bristol-Myers Squibb şi Coca-Cola, în Europa de Est;

    ‘Este pasionat de sporturile de anduranţă, concurând în trei triatloane Ironman în ultimii ani, şi este un susţinător puternic al exerciţiilor fizice ca parte a unui stil de viaţă sănătos.

     

  • Ai o afacere sau ai un brand?

    Dumneavoastră ce sunteţi? Un creator de brand sau un businessman? „Mie îmi place mai mult să creez branduri decât să mă ocup de businessuri”, spune Jean Valvis, un grec elveţiano-român, care a făcut şi face carieră în capitalismul românesc. În 1994 a creat afacerea cu apele minerale Dorna, pe care după opt ani a vândut-o gigantului american Coca-Cola pentru 40 de milioane de euro. Apoi, în 1998, a făcut brandul de lactate Dorna, pe care l-a vândut grupului francez Lactalis în 2008 pentru 80 de milioane de euro. Acum, în 2022, s-a asociat cu Pepsi, eternul rival al Coca-Cola, pentru afacerea Aqua Carpatica, un nou brand de ape minerale, creat în 2010. Valvis a vândut 20% din business la o valoare totală a companiei estimată în jurul a 350 de milioane de euro. Pentru cineva care se declară mai degrabă un creator de brand decât un om de business, cele trei tranzacţii înseamnă mult. În 1980, Valvis a obţinut o diplomă în estetică arhitecturală la Universitatea Sorbona din Paris, ceea ce justifică atenţia lui către brand. De când îl ştiu pe Jean Valvis, tot timpul a vorbit mai mult despre brand, despre filosofia din spatele unui brand, despre estetica brandului, despre forma produselor, despre culoarea sau culorile brandului, decât despre afacerea din spate. De ea se ocupă altcineva.

    Bineînţeles, dacă în spatele unui brand nu există un business, dacă nu exista izvorul de ape minerale Dorna, dacă nu exista izvorul de ape minerale din spatele Aqua Carpatica, brandul poate nu ar fi existat. Dar după ce ai un business care începe să meargă, brandul începe să conteze cel mai mult, el poate face diferenţa pe piaţă, el te ajută când este criză şi, în final, are preţul lui, separat de business.

    De aceea, la nivel mondial există clasamente separate cu valoarea strictă a brandurilor. Capitalismul românesc, companiile româneşti, antreprenorii români, nu au o istorie de brand. De altfel, nici România nu are un brand de ţară. Destul de puţini antreprenori români s-au concentrat pe brand, deşi au businessuri destul de bune. Investiţiile în marketing, comunicare, publicitate, sunt considerate mai degrabă o cheltuială decât o investiţie. Toată lumea vrea ca, după ce investeşte 100.000 de euro, 1 milion de euro, 5 milioane de euro într-o campanie publicitară, să i se întoarcă de 10 ori banii imediat. Nu se poate. Un brand se construieşte în timp, dar, mai mult decât atât, trebuie să-l ţii permanent în viaţă. Coca-Cola, Pepsi, Mc’Donalds, KFC nu ar avea nevoie de campanii pentru că toată lumea a auzit de aceste produse şi le cumpără. Dar totuşi aceste branduri sunt practic cei mai mari investitori în publicitate în fiecare an. Piaţa românească de publicitate, estimată la 640 de milioane de euro în acest an, este destul de săracă, atât ca valoare, dar mai ales ca prezenţă a companiilor româneşti. Bineînţeles că nu toată lumea este Dedeman sau Aqua Carpatica să aibă bani pentru investiţii continue, dar nici cei care au bani nu prea investesc în brandul lor. Şi mulţi se întreabă câteodată de ce multinaţionalele au reuşit să vândă mai mult deşi, poate, produsele lor nu sunt cele mai multe. Companiile româneşti şi antreprenorii români încă nu au o cultură de brand, considerând că nu au nevoie atâta timp cât deja sunt în piaţă, ca şi cum produsul se vinde de la sine, doar prin simpla lui existenţă. Dacă firmele româneşti, dacă patronii români ar investi mai mult în brandurile pe care le-au creat, piaţa de advertising ar fi mai mare şi ar lua mai mult din consumul intern. Nu poţi spera să vinzi bine şi în vremurile bune şi în vremuri de criză, dacă lumea nu ştie de tine, dacă nu ai un brand de care să ai grijă. Iar în momentul în care scoţi capul, întâi cu brandul şi apoi cu businessul, devii o ţintă pentru numele mari internaţionale. Nu este obligatoriu să-ţi vinzi businessul sau brandul, dar dacă eşti în piaţă, la bătaie cu multinaţionalele, trebuie să investeşti continuu în brand, nu numai o dată pe an, când se întâmplă ceva. Brandul te poate ajuta şi în evaluarea mai mare a businessului pentru că face diferenţa în piaţă.

    Valvis a creat trei branduri şi, probabil, dacă mai are timp, va mai crea şi altele.

    Dar important este ca firmele româneşti, companiile româneşti, să înveţe ce înseamnă să creezi şi să ai grijă de propriul brand.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • (P) Brandul Fresh 0.0 de la Bergenbier S.A. continuă diversificarea portofoliul cu noua aromă Lemon & Orange

    Într-o piaţă care s-a confruntat în ultimii doi ani cu o serie de provocări ieşite din comun, cu premise limitate, performanţa Bergenbier a fost în linie cu prognozele trasate, înregistrând o creştere de 10% a cifrei de afaceri. Creşterea a fost susţinută, în primul rând de diversificarea portofoliului care acoperă nevoile şi cerinţele consumatorilor, dar şi de expansiunea în zona de beyond beer prin lansarea în 2021 a brandului Fresh 0.0., mixul delicios cu gust răcoritor de bere şi suc de fructe.

    Începând din această vară, Fresh 0.0 vine cu o nouă aromă Lemon & Orange, o adiţie importantă în portofoliul producătorului.

    ”Ne bucurăm să vedem că în ultimii ani, consumatorii au manifestat un interes crescut pentru acest tip de băutură care reflectă dorinţa oamenilor de a face alegeri responsabile în orice moment al zilei, iar ca un pas firesc al trendului ascendent, anul acesta am lansat noua aromă Fresh 0.0 cu gust intens şi răcoritor de lămâie şi portocală. Sub conceptul ”Optimism 100% răcoritor” oferim cea mai bună alternativă consumatorilor de a se bucura de o băutură răcoritoare, fără alcool şi cu un conţinut scăzut de calorii indiferent de momentul din zi sau de activitatea pe care o desfăşoară. Fresh 0.0 oferă libertatea consumatorilor de a se lăsa purtaţi de la o bucurie la alta.”, declară Lucia Rudaci, Brand Manager Fresh 0.0 .

    Anul trecut, lansarea brandului Fresh 0.0 a beneficiat de o campanie de comunicare integrată, sub conceptul „Optimism 100% răcoritor – O bucurie deschide o alta”.  Campania a inclus un spot TV ce aduce bucuria verii şi un optimism 100% răcoritor, o campanie inovativă în mediul digital şi o serie de evenimente prin intermediul cărora produsul a fost adus tot mai aproape de consumatori. În prezent, cele trei arome sunt disponibile în ambalaje de sticlă de 330 ml sau doză de 500 ml şi au un aport caloric de 25 kcal/100 ml, în trei arome: Raspberry & Blueberry, Apple & Pear şi Lemon & Orange.

    Bergenbier S.A., unul dintre cei mai importanţi producători de bere, investeşte în mod constant în inovaţii şi extinderea portofoliului, iar tendinţele din piaţă arată că berea lager a rămas în topul preferinţelor, cu o pondere anul trecut de 93,8%, în uşoară creştere faţă de 2020. Tot în top sunt şi mixurile de bere şi berile aromatizate 0.0% alcool, segment care se află pe un trend ascendent, înregistrând în ultimii ani creşteri importante la nivelul cererii.

     

  • Tranzacţia anului pentru un brand românesc: Jean Valvis semnează cu gigantul Pepsi pentru un pachet minoritar din Aqua Carpatica şi este gata de expansiunea globală

    Jean Valvis, unul dintre cei mai mari creatori de branduri din România, antreprenorul de numele căruia se leagă Aqua Carpatica, LaDorna sau Dorna, a semnat un acord cu gigantul american Pepsi pentru vânzarea unui pachet minoritar de acţiuni în cadrul îmbuteliatorului Aqua Carpatica.

    Valvis cedează 20% din acţiuni către Pepsi, dar păstrează controlul companiei precum şi funcţiile executive pe care le deţine la finalul unor negocieri care se întind pe ultimii doi ani şi care îi vor permite să ducă Aqua Carpatica pe toate pieţele lumii.

    PepsiCo va deţine 20% din acţiunile Carpathian Springs (Aqua Carpatica) şi drepturile de distribuţie exclusive pe canale specifice din România, Polonia, alte ţări internaţionale,  cu perspectiva de a fi extinse şi în alte pieţe, inclusiv în Statele Unite ale Americii.

    „Avem încredere deplină că  AQUA Carpatica, prin capitalul puternic de brand , va rezona în totalitate cu aşteptările consumatorilor noştri atât pe plan local, cât şi internaţional”, a declarat într-un comunicat Silviu Popovici, CEO PepsiCo Europa.

    Cele două părţi nu au comunicat valoarea tranzacţiei.

    Jean Valvis reuşeşte să bată palma cu unul dintre cele mai mari grupuri din lume, dar păstrează controlul companiei pe care a creat-o spre deosebire de momentul 2002 când a vândut integral brandul de apa minerală Dorna către Coca-Cola.

    Ulterior, la mai mulţi ani de la închiderea acelui acord, Valvis era dezamăgit de faptul că evoluţia mărcii pe pieţele internaţionale nu a fost cea la care s-ar fi aşteptat.

    Aqua Carpatica, brandul creat de Jean Valvis în 2010, este deja prezent din 2016 pe 16 pieţe internaţionale.

    Jean Valvis este cunoscut şi în ţară, dar şi în străinătate pentru crezul său potrivit căruia România poate fi patria apelor minerale, o industrie globală de peste 170 mld. euro anual.

    „Prin parteneriatul puternic pe care l-am încheiat, materializarea viziunii noastre îndrăzneţe de a poziţiona “România ca Patria Apelor Minerale” la nivel internaţional devine acum un obiectiv tangibil. Mulţumesc PepsiCo pentru încrederea acordată conducerii AQUA Carpatica de a duce împreună mai departe acest avantaj specific al ţării”, a spus într-un comunicat de presă, Jean Valvis, fondator AQUA Carpatica.

    Carpathian Springs, compania care opereaz ă brandul Aqua Carpatica, a avut în 2021 o cifră de afaceri de 333 mil. lei (68 mil. euro), în creştere cu 20% faţă de 2020 şi o marjă de profit net de 14%, după un rezultat de 47 mil. lei, arată datele de la mfinante.ro. Carpathian Springs are un număr mediu de 308 angajaţi.

    În şase ani cifra de afaceri a companiei s-a dublat.

    Valvis a avut alături în acest proces casa de avocatură Radu Tărăcilă Pădurariu Retevoescu (RTPR).

    PepsiCo a generat venituri nete de peste 70 de miliarde de dolari în 2021 cu un portofoliu care include mărci precum Lay s, Doritos, Cheetos, Gatorade, Pepsi-Cola, Mountain Dew, Quaker şi SodaStream.

    De numele lui Jean Valvis se leagă deja două dintre cele mai mari tranzacţii din industria bunurilor de larg consum şi ambele cu giganţi internaţionali.

    În 2002, el a vândut Dorna către Coca-Cola într-o tranzacţie estimată la acea dată la 40 de mil. euro. După vânzarea Dorna s-a concentrat pe dezvoltarea mărcii – soră  La Dorna- din industria laptelui – marcă pe care a crescut-o până la zeci de milioane de euro şi a vândut-o în 2008, înainte de criza financiară către gigantul francez Lactalis (azi lider în România – n . red). În 2010, Valvis a lansat Aqua Carpatica şi a reînceput ofensiva pe piaţa apelor minerale cu un brand premium, creat de la zero.

    Antreprenorul spunea încă de atunci că piaţa are mult loc de creştere, atât cea locală cât şi cea internaţională.

    În România, vânzările de apă îmbuteliată în magazine, din care cea mai mare pondere o are apa minerală naturală, s-au situat anul trecut la 2,2 miliarde de litri , ceea ce înseamnă că fiecare român a consumat în 2021 circa 116 litri de apă, arată datele companiei de cercetare Euromonitor. Consumul a fost pe o pantă ascendentă în ultimii ani, iar pentru anul acesta compania de cercetare de piaţă estimează un avans de circa 4%.

    Piaţa apelor minerale este un sector unde brandurile româneşti au cele mai mari vânzări, România având tradiţie în extracţia apelor minerale. Branduri precum Borsec, AQUA Carpatica şi Dorna sunt printre cele mai vândute din sectorul apelor minerale. Ca pondere, piaţa apelor îmbuteliate este pe primul loc în topul băuturilor non-alcoolice, iar pe întreaga categorie de băuturile răcoritoare consumul ajunge la circa 210 litri per capita, conform calculelor ZF pe baza datelor Euromonitor.

    Dacă România bea 2,2 miliarde de litri de ape minerale pe an, Germania bea 14,7 miliarde de litri anual, iar Italia bea 210 litri pe cap de locuitor.

     


     

     

  • InterContinental revine pe piaţa din România după un an de absenţă: Athénée Palace va funcţiona sub brandul InterContinental de la 1 ianuarie 2023. Contractul de management dintre ANA Hotels şi IHG Hotels & Resorts se va derula pe o perioadă de 20 de ani

    Brandul hotelier InterContinental, poziţionat pe segmentul de lux, de cinci stele, revine pe piaţa din România după un an de absenţă, astfel că emblema lanţului internaţional va fi pusă de data aceasta pe hotelul Athénée Palace începând de la 1 ianuarie 2023.

    Hotelul Athénée Palace este parte a grupului hotelier ANA Hotels, controlat de omul de afaceri George Copos. Din acelaşi grup fac parte şi hotelul din Bucureşti Crowne Plaza, şi trei unităţi hoteliere la Poiana Braşov – Sportul, Bradul şi Poiana şi Hotelul Europa împreună cu centrul SPA ANA Aslan Health Spa din Eforie Nord.  Athénée Palace are o istorie de 108 ani şi este unul dintre simbolurile istorice şi arhitecturale ale Bucureştiului. În ultimii mai bine de 15 ani, hotelul a fost afiliat lanţului Hilton.

    InterContinental Athénée Palace Bucharest devine astfel singurul hotel din România operat sub brandul InterContinental, după ce mai bine de 50 de ani acest brand a stat pe clădirea emblemă a Pieţei Universităţii. Însă, anul trecut Compania Hotelieră InterContinental România, care operează hotelul de la kilometrul zero al Capitalei, nu a mai prelungit contractul de management pe care îl avea din 2006. Astfel, de la 1 ianuarie 2022 hotelul şi-a schimbat numele în Grand Hotel Bucharest.

    „Am pornit acest demers încă din anul 2021 şi precizez că mai mulţi operatori internaţionali de notorietate şi-au dorit să opereze hotelul Athénée Palace. După ample negocieri, derulate timp de aproximativ şase luni, a fost semnat contractul de management cu IHG Hotels & Resorts, urmând ca din anul 2023 hotelul Athénée Palace să fie operat sub brandul InterContinental“, spune George Copos.

    Athénée Palace trece printr-un proces de modernizare început în 2020 şi a fost împărţit în două faze, iar investiţia depăşeşte 40 de milioane de euro. Prima fază a renovării a fost finalizată în vara anului trecut şi a presupus modernizarea a 132 camere din Aripa Nouă, iar cea de-a doua fază presupune renovarea faţadei clădirii şi a 151 camere din Aripa Veche, construită în 1914.

    Pentru grupul Ana Hotels, relaţia cu grupul ce deţine brandul InterContinental nu este una nouă.

    „IHG Hotels & Resorts (grupul ce deţine brandul Intercontinental, alături de alte mărci ñ n.red.) ne este deja partener încă din anul 1998, în baza unui contract de management şi, ulterior, a contractului de franciză, pentru hotelul Crowne Plaza Bucharest, deţinut, de asemenea, de ANA Hotels în Bucureşti“, afirmă proprietarul grupului hotelier ANA Hotels, George Copos.

    Noul contract de management dintre ANA Hotels şi IHG Hotels & Resorts, cel pentru hotelul Athénée Palace se va derula pe o perioadă de 20 de ani.

     

  • George Copos a renunţat la brandul Hilton şi a încheiat un contract cu InterContinental pe 20 de ani. Noua denumire a celebrului hotel Athenee Palace va fi InterContinental Athénée Palace Bucharest

    Ana Hotels, companie deţinută de omul de afaceri George Copos, a semnat un nou contract de management pentru hotelul Athenee Palace din centrul Bucureştiului, care va intra sub umbrela brandului InterContinental.

    Modificările propriu-zise vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2023, iar contractul se va derula pe o perioadă de 20 ani.

    Athenee Palace a funcţionat anterior sub brandul Hilton, contractul de management încheindu-se în acest an.

    „InterContinental Athénée Palace Bucharest” devine astfel singurul hotel din România operat sub brandul InterContinental, după ce mai bine de 50 de ani acest brand s-a aflat pe clădirea emblemă a PIeţei Universităţii.

    Brandul Intercontinental a dispărut de pe piaţa locală după ce Compania Hotelieră InterContinental România nu a mai prelungit contractul de management pe care îl avea din 2006.

    „Desemnarea noului partener pentru contractul de management al hotelului a fost un proces lung şi laborios. Am pornit acest demers încă din anul 2021 şi precizez că, mai mulţi operatori internaţionali de notorietate şi-au dorit să opereze hotelul „Athénée Palace”. După ample negocieri, derulate timp de aproximativ 6 luni, a fost semnat contractul de management cu „IHG Hotels & Resorts”, urmând ca din anul 2023, hotelul „Athénée Palace” să fie operat sub brandul „InterContinental”. De altfel, „IHG Hotels & Resorts” ne este deja partener încă din anul 1998, în baza unui contract de management şi, ulterior, a contractului de franciză, pentru hotelul „Crowne Plaza Bucharest”, deţinut, de asemenea, de ANA Hotels în Bucureşti”, afirmă proprietarul grupului hotelier „ANA Hotels”, George Copos.

    „InterContinental” este unul dintre cele mai importante lanţuri internaţionale de hoteluri de lux din lume şi unul dintre cele mai mari branduri globale de înaltă clasă, cu peste 200 de hoteluri din categoria „luxury”, incluzând clădiri emblematice din cele mai renumite capitale ale lumii, precum şi resorturi exclusiviste.  

    „Pentru că trăim într-o perioadă a digitalizării, trecerea de la un operator la altul va fi treptată, fără a fi resimţită de clienţi.”, subliniază George Copos.

    Investiţiile în restaurarea clădirii istorice „Athénée Palace” depăşesc 40 milioane de euro şi au Proiectul de modernizare a început în anul 2020 şi s-a derulat în două etape. Prima fază a renovării s-a finalizat în vara anului 2021 şi a vizat renovarea celor 132 de camere ale ”Aripii Noi”, iar cea de-a doua fază a reabilitării a avut ca obiectiv faţada hotelului şi cele 151 de camere din „Aripa Istorică”, construită în 1914. Renovarea camerelor şi a faţadei s-a încheiat, iar lucrările la spatiile publice se vor finaliza până la sfârşitul anului  (recepţia hotelului, Lobby, Café Athénée, Club Lounge, sălile de conferinţe).

    Hotelul „Athénée Palace”, parte integrantă a grupului hotelier „ANA Hotels”, are o istorie de 108 ani şi este unul dintre simbolurile istorice şi arhitecturale ale Bucureştiului.

     

  • Cum a transformat o mamă creativă propriile nevoi de părinte într-o afacere profitabilă fără sa aibă niciun angajat

    Povestea LushiLush este creionată în jurul familiei Mirelei Rancu-Pătru, o mamă creativă – aşa cum se şi recomandă – care, în 2018, atunci când a rămas însărcinată cu primul copil, a simţit că acela este momentul potrivit pentru a începe un proiect al ei. A fost inspirat exclusiv din nevoile ei de mamă şi femeie, din nevoia de simplitate şi naturaleţe. Aşa cum este şi LushiLush, brandul de accesorii pentru copii pe care l-a creat.

    Pe Tudor, primul copil, l-am alintat Luşi, Luşul Bebeluşul, LuşiLuş. Numele brandului a venit firesc. Apoi, frunza de măslin din logo este un tribut adus primei vizite în Grecia, însărcinată fiind. Brodăm frunza de măslin pe toate produsele noastre şi e o mare fericire chiar şi pentru mine să descopăr păturicile prin parc şi să merg să interacţionez cu părinţii, emoţionată toată! Sau să primesc fotografii cu trusourile de botez de la clienţii mei, cu mesaje care îmi dau aripi!”, se confesează Mirela Rancu-Pătru. De la seturi cadou pentru bebeluşi, a ajuns la primele trusouri pentru botez, toate realizate din ţesături naturale. Apoi a creat câteva modele de îmbrăcăminte pentru bebeluşi, pentru copii mai mari şi pentru mamele lor.

    Produsele sunt realizate în ateliere partenere din Bucureşti, iar majoritatea ţesăturilor provine din fabrici româneşti. „Am ajuns să folosim muselina şi inul în zeci de variante şi combinaţii de culori. Iar povestea continuă cu al doilea bebeluş al familiei, pentru care am pregătit trusoul pentru botez sufocată de emoţie. Şi care a îmbrăcat pentru prima dată un kimono care acum îi poartă numele.” Când a pus pe hârtie ce se va întâmpla cu LushiLush, Mirela a avut în minte câteva idei care au devenit, de fapt, esenţa brandului: ţesături naturale, frunza de măslin pentru identitate, produse care pot fi folosite mai mult timp, pentru a nu încuraja risipa şi consumerismul, scrisori personalizate, pe care le scrie chiar ea de mână, mici cadouri care se regăsesc în fiecare colet care pleacă de la LushiLush. Pornit în 2018, businessul s-a lovit puternic de efectele pandemiei doi ani mai târziu, aşa că, în primele luni ale acelei perioade tulburi, vânzările au fost zero.

    Mirela a reînceput să producă trusouri pentru botez imediat ce s-au putut organiza evenimente, chiar şi în cerc restrâns. „Am avut de gestionat dificultăţi pe lanţul de producţie. Materiale în afara stocului, transporturi întârziate. Costurile au crescut brusc la unele produse, nu am avut deloc predictibilitate. La creşteri de 40% a trebuit să luăm decizii radicale. Şi aici am simţit că mi-am însuşit câteva lecţii. Pur şi simplu am optimizat tot ce am putut.”

    Cu lecţiile învăţate, după o investiţie iniţială de 6.000 de euro pentru primele ţesături şi realizarea site-ului, Mirela a ajuns în 2021 la o cifră de afaceri de 116.000 de lei, lucrând încă singură, fără angajaţi. „Urmăresc un economist celebru şi am învăţat de la el că raportarea la cifra de afaceri poate fi pură vanitate. Faţă de 2020, cifra de afaceri este de aproape zece ori mai mare, ceea ce e fabulos pentru o afacere mică, pe care o cresc în paralel cu ambii copii. Dar încă nu mi-am învăţat toate lecţiile despre profitabilitate.” Cât timp continuă să înveţe, încearcă să ducă mai departe planurile pe care le-a desenat pe hârtie. Aşa că a extins deja gama de trusouri pentru botez, un obiectiv aflat în vârful listei pentru 2022, şi a extins gama de culori. A folosit aproape exclusiv culori neutre, dar şi-a ascultat clienţii şi a introdus şi culori pastelate sau chiar un pic mai puternice. „Pe unii dintre clienţii mei îi cunosc personal atunci când livrez. Mi-am propus ca lunar să livrez personal un număr de trusouri pentru botez, de exemplu. Nu îmi permite timpul să o fac mai des. Dar este o mare plăcere să stăm de vorbă. Cred că sunt dependentă de interacţiunea aceasta cu ei, online sau offline. Am plecat cu ciocolată, cu miros de bebeluş luat în braţe, cu emoţia zâmbetelor inocente ale bebeluşilor pe care, mai apoi, îi văd crescând.” Clienţii LushiLush sunt tineri care îşi doresc produse premium pentru copiii, nepoţii, finii lor sau pentru colegii de birou.

    atunci când fac cadouri pentru viitoarea mamă. Caută nu doar museline, ci o experienţă care produce emoţie. „Cu majoritatea ţin legătura. Am telefonul plin de fotografii cu copiii lor. Pe unii îi «ştiu» de dinainte să se nască. Produsele LushiLush îi însoţesc de la maternitate la botez, apoi la prima aniversare, primii paşi, alergat prin parc. Unele cliente mi-au devenit prietene apropiate. Altele îmi scriu că sunt însărcinate cu al doilea copil şi nu îmi vine să cred ce repede a trecut timpul. Clientele mele îmi trimit fotografii de la maternitate, cu bebeluşul în braţe, în primele ore de viaţă.

    Şi ştiu, la rândul lor, copiii mei. Clientele mele ştiu când copiii mei au febră sau când sunt fericită că îmi spune Luşul mare că mă iubeşte. Sunt o norocoasă!” Aşa că produsele concepute de Mirela Rancu-Pătru au ajuns până acum în toată România, preponderent în oraşele mari, ba chiar şi în câteva ţări din Europa, mai ales acolo unde sunt comunităţi de români. Preţurile pornesc de la circa 75 de lei şi se apropie de 1.000 de lei, în funcţie de produs. De profesie jurist, Mirela spune că, până la LushiLush, nu a avut nicio legătură cu antreprenoriatul şi mai spune că asta s-a văzut destul de repede. Însă pasiunea pe care a descoperit-o pentru antreprenoriat, croitorie şi ţesături naturale a făcut-o să răzbească până acum. În lunile următoare, LushiLush va merge la câteva târguri la Craiova şi Braşov, iar planul cel mare al Mirelei este să finalizeze înscrierea pe o platformă internaţională, ca să interacţioneze şi cu clienţii din alte colţuri ale lumii.

    Mirela Rancu-Pătru, fondatoare, LushiLush:„Faţă de 2020, cifra de afaceri este de aproape zece ori mai mare, ceea ce e fabulos pentru o afacere mică, pe care o cresc în paralel cu ambii copii. Dar încă nu mi-am învăţat toate lecţiile despre profitabilitate.”

    În lunile următoare, LushiLush va merge la câteva târguri la Craiova şi Braşov, iar planul cel mare al Mirelei este să finalizeze înscrierea pe o platformă internaţională.



    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    L’Artist – brand de vin

    Fondator: Gabriel Lăcureanu

    Investiţii: 25.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 50.000 de euro

    Prezenţă: restaurante şi magazine din Bucureşti şi din ţară


    Vertical Spirit – sală de escaladă (Bucureşti)

    Fondatori: Andreea şi Daniel Burcea

    Investiţie iniţială: 50.000 de euro

    Cifră de afaceri lunară: 15.000 de euro

    Prezenţă: pe strada Baicului din Bucureşti


    Custom your shoes – aplicaţie pentru încălţăminte pe comandă (Timişoara)

    Fondatori: Alexandru Pop şi Alin Cojocariu

    Investiţii: 100.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 58.000 de lei (circa 11.000 de euro)

    Prezenţă: online


    Serenity – camping experienţial (jud. Vâlcea)

    Fondatoare: Andra Pintican

    Investiţii: peste 40.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2022: 50.000 de euro

    Prezenţă: jud. Vâlcea


    BooxBox – abonamente la cărţi (Corbeanca)

    Fondatoare: Alexandra Damian

    Investiţie iniţială: 4.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru primul an de activitate: 40.000 de euro

    Prezenţă: naţională



    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Povestea omului care a creat unul dintre cele mai iubite şi cunoscute produse din lume la vârsta la care mulţi se gandesc la pensie. Milioane de oameni le folosesc zi de zi chiar şi în România

    A pornit pe calea antreprenoriatului la a doua tinereţe, însă a reuşit să aibă un succes răsunător. Care este povestea lui Marquis Mills Converse şi a brandului de încălţăminte care îi poartă numele?

    Marquis Mills Converse s-a născut pe 23 octombrie 1861, în Lyme, New Hampshire, SUA, în familia lui Peter Mills Converse şi a lui Sarah Speare. Despre viaţa sa anterioară lansării unuia dintre cele mai cunoscute branduri de încălţăminte din lume nu se ştiu multe. La vârsta de 47 de ani, în timp ce lucra ca manager la o firmă producătoare de încălţăminte, el a deschis, în februarie 1908, Converse Rubber Shoe Company, în Malden, Massachusetts. Compania producea încălţăminte de zi cu zi, cu talpă de cauciuc. O bornă importantă din istoria Converse a fost atinsă în 1915, când businessul a început să producă încălţăminte pentru atletism, la doi ani distanţă lansând pe piaţă şi Converse All-Star, o linie de pantofi de baschet care avea să devină brandul iconic al companiei.

    În 1923, cu prilejul unei vizite pe care cunoscutul baschetbalist Charles H. „Chuck” Taylor a făcut-o într-unul dintre magazinele Converse pentru a găsi un model de încălţăminte mai comod, antreprenorul a profitat de ocazie şi i-a oferit oportunitatea de a deveni ambasador al brandului, punând astfel bazele unui lung parteneriat. Odată cu intrarea Statelor Unite în Al Doilea Război Mondial în 1941, compania a început să producă echipament pentru armată, reluând producţia de încălţăminte sportivă abia după încheierea războiului. În anii ’70, Converse a achiziţionat unul dintre cei mai mari competitori la acea vreme, PF Flyers, de la B. F. Goodrich.

    Acest lucru l-a ajutat să preia monopolul pieţei americane de încălţăminte, pe care l-a pierdut însă după ce competitori mai „tineri”, precum Puma, Adidas şi Nike, au câştigat interesul publicului. Iar când Reebok a introdus un nou design şi o nouă tehnologie în lumea sportului, Converse a pierdut şi statutul de partener oficial al Asociaţiei Naţionale de Baschet (NBA). Fondatorul a fost căsătorit cu Frieda Converse şi a avut trei copii, Frieda, Harold şi John Kendrick. A murit în anul 1931. În iulie 2003, Nike a plătit 309 milioane de dolari pentru Converse. În prezent, Nike, în portofoliul căreia se află brandul, are un număr de 75.400 de angajaţi

  • Cum a construit o tânără o afacere de 1 milion de euro în Romania din telegramele cu gust dulce, care sunt noua modă de a trimite mesaje

    Cuvintele sunt întotdeauna dulci, dacă ne referim la cele din telegramele transformate în business de antreprenoarea Aura Oprea. Cum a evoluat povestea afacerii începute în 2015 şi ce alte produse a mai lansat ea între timp?

    Aura Nicolae, cu experienţă în marketing şi comunicare, a adus pe piaţa din România brandul polonez de produse din ciocolată de nişă Chocolissimo în urmă cu şapte ani. L-a crescut constant, până când acesta a ajuns la vânzări de aproximativ 1 milion de euro în România, principalul produs vândut fiind telegramele de ciocolată. Anul trecut, ea a lansat pe piaţă şi un nou brand de ciocolată vegană, Captain Cocoa. „Eu am învăţat să fiu antreprenor, pentru că am venit din mediul corporatist, unde am lucrat în marketing şi dintr-o dată mi-am spus că mi-ar plăcea să creez un business. Piaţa, din 2015 şi până acum, s-a schimbat foarte mult în ceea ce priveşte consumul.

    Oamenii sunt interesaţi să consume o cantitate mai mică, dar o ciocolată de calitate mai bună. Îmi place să cred că am contribuit şi noi la această educaţie”, a povestit Aura Nicolae, acţionar Savorisa, compania care deţine brandul Chocolissimo pe piaţa locală. Ea spune că businessul cu ciocolată a crescut şi pentru că românii simt nevoia de a dărui, sunt foarte generoşi şi le place să ofere un cadou frumos, de impact, din generozitate şi din dorinţa de a exprima printr-un cadou aprecierea pe care o au pentru cei apropiaţi.

    „Produsele pe care noi le comercializăm sunt în mare parte, în proporţie de 90%, achiziţionate pentru a fi făcute cadou.” Pornind de la pralinele de calitate bună, poţi scrie anumite urări, iar în final obţii un produs din ciocolată calitativă care este personalizat şi care poate fi dăruit, un cadou de impact. Majoritatea ne identifică cu produsul telegramă, pentru că este produsul nostru vedetă: „Mi-ar plăcea ca tot mai mulţi oameni să fi primit măcar o dată o telegramă din ciocolată”, a menţionat Aura Nicolae.

    Un lucru bine primit de consumatori a fost faptul că pot personaliza produsele, pentru că ei pot scrie orice mesaj îşi doresc prin aceste telegrame. Pentru cei mai puţin inspiraţi, există însă şi mesaje prestabilite, cum ar fi: „Mă topesc după tine”, „Dieting sucks”, „Ai fost cuminte?”, „Forever Together”.  „Avem în fiecare an, pornind de la Sfântul Valentin, 1 Martie, Paşte, Crăciun, noutăţi, maximum cinci produse, de care se ocupă departamentul de cercetare din Polonia, noi fiind un brand polonez care acţionează în sistem de franciză.

    Apoi, noi integrăm în oferta locală produsele noi pe care ei le propun la nivel de companie. Am sesizat în ultimii ani o cerere pe piaţa locală de produse cu o cantitate mică de zahăr, vegane, vegetariene şi organice şi am lansat de anul trecut în octombrie un brand de ciocolată separat de Chocolissimo, care propune astfel de produse din ciocolată şi se numeşte Captain Cocoa. El propune produse din ciocolată vegană pentru adulţi, dar avem şi o variantă pentru copii care poate fi un înlocuitor al celebrului ou de ciocolată cu jucărie, în sensul că ciocolata acestui produs are la bază doar trei ingrediente: zahăr, vanilie şi unt de cacao, dar şi o jucărioară din hârtie care se asamblează ca un puzzle”, a explicat Aura Nicolae. Ea completează că brandul a fost foarte bine primit pe piaţă şi crede că o să se dezvolte în următorii ani. Produsele sunt livrate prin curier în toată ţara, fiind vândute în e-commerce.

    De asemenea, compania lucrează cu două segmente, cu clienţii corporate şi cu clienţii individuali, persoane fizice care achiziţionează direct de pe site. „Corporaţiile vor, de exemplu, să turnăm din ciocolată logoul sau un obiect reprezentativ pentru ei şi datorită volumului mare se poate face asta, dar individual nu.” În 2021, 75% din business a fost generat de clienţii corporate. Aura Nicolae mai spune că perioada Crăciunului este cea mai plină şi cea mai mare comandă a fost de 3.700 de telegrame din ciocolată din partea unui singur client. „Am sesizat că a crescut numărul de produse pe piaţă, dar calitatea ciocolatei ne poziţionează în top în momentul acesta. Ciocolata belgiană este şi ea de mai multe feluri, iar noi avem ciocolată doar din gamele premium şi super premium şi se poate simţi diferenţa de gust. Multe branduri de ciocolată care au apărut în ultimul timp au mers pe trendul acesta de artizanat şi de produs pralinele de ciocolată într-un laborator local şi încurajez genul acesta de acţiuni, dar în acelaşi timp mi se par diferite pralinele făcute în Belgia versus nişte praline dintr-un laborator de cofetărie”, a mai spus ea.  Antreprenoarea a recunoscut că poţi greşi mult ca începător şi una dintre greşelile pe care le-a făcut ea a fost faptul că n-a studiat suficient piaţa. „Eu doar am presupus că acest produs o să fie bine primit de piaţă şi singurul filtru la momentul în care am decis că vreau brandul pe piaţă a fost filtrul personal, că mi-a plăcut mie. Bineînţeles, e imposibil să spui că porneşti la un drum şi ai luat toate măsurile de precauţie. Eu făceam la inceputul businessului şi marketing şi vânzări şi contabilitate. La job, de exemplu, greşelile pe care le făceam erau mereu pe banii altora. În antreprenoriat, ce greşeşti plăteşti la propriu. Asta te sperie, dar te şi motivează în acelaşi timp.”

  • Terapia Cluj a anunţat achiziţia unui brand cunoscut de suplimentare alimentare de pe piaţa românească

    Uractiv, unul din cel mai cunoscute branduri de suplimente alimentare din piaţa românească, a fost vândut de Fiterman Pharma către Terapia Cluj, parte a grupului Sun Pharma. Gama Uractiv include 12 produse destinate sănătăţii tractului urinar, pentru adulţi şi copii, şi are o istorie de peste 10 ani în piaţa locală, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. 

    Tranzacţia a fost realizată cu sprijnul unei echipe integrate de specialişti ai PwC România şi D&B David şi Baias, societatea de avocatură corespondentă PwC în România. 

    PwC România şi D&B David şi Baias au oferit servicii integrate de asistenţă la tranzactie, evaluare, servicii fiscale şi juridice. Echipa PwC care a asistat tranzacţia a fost formată din George Ureche – Director şi Leader M&A şi Marina Pavel – Senior Manager M&A. Servicii de evaluare au fost oferite de Sorin Petre – Partener Valuation & Economics şi Silviu Dinu – Senior Manager Valuation & Economics, iar asistenţă fiscală a fost oferită de Ruxandra Târlescu – Partener Taxe şi Cristina Fuioagă – Director Taxe. 

    Din echipa D&B David şi Baias au făcut parte Sorin David – Managing Partner şi Romana Petre – Avocat Senior Coordonator. Fiterman Pharma este unul dintre cei mai importanţi jucători din industria farmaceutică românească, cu o istorie de peste 25 de ani. Compania este lider de piaţă în numeroase arii terapeutice şi exportă în peste 15 ţări. Fiterman Pharma este producător şi distribuitor de medicamente, dispozitive medicale, suplimente alimentare şi dermatocosmetice.