BusinessMagazin

Tag: bogati

  • Ţara unde milioanarii se îmbogăţesc mai repede ca oriunde în lume, deşi oamenii de rând sunt în strada şi protestează pentru salarii şi pensii mai mari

    Prima jumătate a anului a adus tot mai multe nemulţumiri şi proteste ale oamenilor care cer salarii şi pensii mai mari. Pentru bogaţii Franţei, povestea e cu totul alta.
     
    Cei 14 miliardari francezi prezenţi în indexul Bloomberg, care îi cuprinde pe cei mai bogaţi 500 de oameni ai lumii, au agăugat 78 de miliarde averii lor cumulate – o creştere de aproximativ 35% de la sfârşitul anului.
     
    Este un ritm aproape dublu faţă de cel din China, care a înregistrat o creştere de 17%. În Statele Unite, procentajul a fost de 15%.
     
    Cele mai apropiate ritmuri de creştere din afara Franţei au fost cele din Thailanda, cu 33%, şi Singapore, cu 31%.
     
    Cele mai mari creşteri au venit în cazul lui Bernard Arnault şi Francois Pinault, cei care conduc imperii în domeniul modei. Acţiunile LVMH (Louis Vuitton), spre exemplu, au crescut cu 45% anul acesta, crescând considerabil averea lui Bernard Arnault şi ducându-l în clubul exclusivist al celor cu peste 100 de miliarde, unde se mai află doar Jeff Bezos şi Bill Gates.

  • ONU avertizează: Oamenii bogaţi se vor proteja de criza climatică prin care trecem, dar săracii vor suferi cel mai mult. Urmează un „apartheid climatic”

    Comunităţile bogate vor avea capabilităţile de a se proteja mai bine de criza climatică prin care trece planeta, însă oamenii săraci vor avea cel mai mult de suferit, se arată într-un raport al Naţiunilor Unite, citat de The Independent.

    Chiar şi în cazul nerealist, considerat cel mai bun scenariu, în care temperatura globală va creşte în medie cu 1,5 grade Celsius până în 2100, milioane de oameni vor avea de ales între foamete sau migraţie, avertizează Philip Alston, numitul special al ONU pe sărăcie extremă şi drepturile omului.

    El prezice o ruptură între oamenii care vor putea atenua efectele încălzirii globale, şi cei care nu vor dispune de mijloacele materiale pentru asta, ceea ce va duce la un „apartheid climatic”.

    Acesta mai atrage atenţia că urmările încălzirii globale vor avea implicaţii majore pentru drepturile omului şi pentru instituţia democraţiei la nivel global.

    „Ceea ce era considerat la un moment dat catastrofic, ar putea fi acum cel mai bun scenariu. (…) În timp ce oamenii aflaţi în sărăcie extremă sunt responsabili doar pentru o mică parte din emisiile globale, ei vor resimţi cel mai puternic urmările schimbărilor climatice, cu cele mai slabe posibilităţi de a se apăra”, adaugă Alston.

    El a amintit de momentul în care o bună parte a locuitorilor oraşului New York s-au regăsit într-o situaţie relativ imposibilă în momentul în care Uraganul Sandy a lovit în 2012, în timp ce „sediul central al băncii Goldman Sachs era protejat de zeci de mii de saci de nisip şi electricitate de la propriul generator”.

    „Riscăm un scenariu de apartheid climatic unde bogaţii plătesc pentru a scăpa de supraîncălzire, foamete şi conflict, în timp ce restul lumii rămâne să sufere”, notează Alston.

    Partea mai săracă a populaţiei globale – 3,5 miliarde de persoane – este responsabilă pentru doar 10% din emisiile de carbon globale, în timp ce primii 10% cei mai bogaţi oameni din lume sunt responsabili pentru jumătate din totalul emisiilor globale.

    O persoană care se încadrează în cei mai bogaţi 1% oameni din lume utilizează de 175 de ori mai mult carbon decât o persoană aflată în top 10% cei mai săraci oameni din lume, potrivit unui raport realizat de Oxfam în 2015.

     

     

     

  • Miliardari din SUA susţin introducerea unei taxe pe activele persoanelor foarte bogate

    Unii dintre cei mai bogaţi americani au publicat luni o scrisoare deschisă în care pledează pentru introducerea unui impozit “moderat” asupra activelor celor mai bogaţi 0,1% dintre cetăţenii SUA. Scrisoarea le este adresată candidaţilor în scrutinul prezidenţial din anul 2020.

    “America are o responsabilitate morală, etică şi economică de a taxa mai mult averile noastre. O taxă impusă bogaţilor ar contribui la abordarea crizei climatice, ar îmbunăţi starea economiei, ar îmbunătăţi rezultatele în sistemul de sănătate, ar crea oportunităţi egale şi ar consolida libertăţile democratice”, afirmă miliardarii în scrisoarea postată pe site-ul Medium.com.

    “Sondajele de opinie arată că introducerea unui impozit asupra celor mai bogaţi americani se bucură de susţinerea celor mai mulţi americani – republicani, independenţi şi democraţi”, precizează oamenii de afaceri, afirmând că li se adresează “candidaţilor la funcţia de preşedinte” al SUA, “indiferent că sunt republicani sau democraţi”, pentru a susţine “o taxă moderată asupra averilor bogaţilor”.

    Autorii scrisorii afirmă că introducerea unei taxe pe averile bogaţilor ar reprezenta “un instrument puternic pentru rezolvarea crizei climatice”, ar fi “un instrument puternic pentru o mai mare creştere economică şi pentru succes”, ar contribui la îmbunătăţirea stării de sănătate a cetăţenilor SUA şi ar fi “corectă”.

    “O taxă pe activele bogaţilor consolidează libertăţile din SUA şi democraţia. Taxa ar reduce amplificarea concentrării avuţiei, lucru care subminează stabilitatea şi integritatea republicii noastre. O astfel de taxă este patriotică. În republica noastră, este o datorie patriotică a tuturor americanilor să contribuie cum pot la succesul ţării”, subliniază autorii scrisorii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bogaţii cu bogaţii: Lumea are acum trei oameni cu averi de peste 100 miliarde dolari pentru prima dată în istorie

    Bernard Arnault, cea mai bogată persoană din Europa, a intrat în cel mai select top al miliardarilor din lume – topul oamenilor cu averi de peste 100 miliarde dolari – alături de Jeff Bezos şi Bill Gates, potrivit Bloomberg.

    Arnault, preşedinte al grupului francez de lux LVMH (Louis Vuitton, Moet), a intrat în acest club săptămâna aceasta, după ce acţiunile companiei au atins un maxim record de 368,8 euro per acţiune.

    Averea lui a crescut cu aproape 32 miliarde dolari anul acesta, înregistrând cea mai mare creştere dintre cei 500 de membri ai indicelui miliardarilor realizat de Bloomberg.

    În ceea ce priveşte topul miliardarilor, cei care şi-au majorat cel mai mult averile în 2019 sunt francezii până acum – dintre miliardarii europeni – cu nume precum Francois Pinault sau Francoise Bettencourt Meyers.

    Între timp, fraţii din spatele brandului Chanel, Gerard şi Alain Wertheimer, şi-au majorat averea cu 9,8 miliarde de dolari săptămâna aceasta după ce compania franceză şi-a anunţat rezultatele pe 2018.

     Averea de 100,4 miliarde dolari a lui Arnault reprezintă peste 3% din economia Franţei, ceea ce subliniază discrepanţele majore între cei mai bogaţi şi cei mai săraci.

     

  • Ce se întâmplă la Notre Dame: Cetăţenii şi micii donatori suportă factura, în timp ce bogaţii Franţei nu au dat încă niciun ban

    Familiile bogate din Franţa care au anunţat public imediat după dezastrul de la Catedrala Notre Dame din Paris că pun la bătaie sume de sute de milioane de euro pentru reparaţii nu au dat încă niciun ban pentru restaurare, anunţă oficialii bisericii, citaţi de Bloomberg.

    În schimb, micii donatori din Franţa şi din lume plătesc prima factură de reparaţii, prin donaţiile făcute prin intermediul fundaţiei caritabile Notre Dame. Această primă factură acoperă începutul reparaţiilor şi plata pentru 150 de muncitori angajaţi de catedrală încă din data de 15 aprilie – când incendiul a devstat acoperişul clădirii.

    Luna aceasta, datorită micilor donatori se face prima plată pentru reparaţii, de 3,6 milioane de euro.

    „Marii donatori nu au plătit. Nici măcar un cent. Ei vor să ştie exact pe ce sunt cheltuiţi banii şi trebuie să îşi dea acordul. Nu vor să plătească doar salariile angajaţilor”, spune Andre Finot, ofiţerul senior de presă al Notre Dame.

    Sute de milioane de euro au fost „puse la bătaie” de unii dintre cei mai bogaţi oameni din Franţa, încă din primele ore şi zile după dezastru.

    Francois Pinault, şeful Artemis – compania-mamă din spatele Kering, cu branduri precum Gucci şi Saint Laurent – a promis 100 milioane de euro, în timp ce Patrick Pouyanne, CEO al companiei franceze de energie Total, a anunţat că firma lui va pune aceeaşi sumă pe masă.

    Bernard Arnault, unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume, CEO al gigantului de lux LVMH, care cuprinde branduri precum Louis Vuitton şi Dior, a promis că va da 200 de milioane de euro pentru reparaţii, la fel ca fundaţia Bettencourt Schueller, controlată de familia din spatele brandului L`Oreal.

  • Românii, mai bogaţi decât americanii?!

    Ponderea cea mai mare în această avuţie netă o au activele imobiliare de 1.580 de miliarde de lei, adică 78%. Avuţia netă din 2018 este cea mai ridicată din ultimul deceniu.

    În 2008 avuţia netă, care este formată din active imobiliare şi active financiare, a fost de 2.047,2 miliarde de lei, din care 1.859 miliarde de lei însemnau activele imobiliare şi 187 miliarde de lei activele financiare.

    Dacă calculăm în euro, avuţia netă din 2008 a fost de 540 de miliarde de euro.

    În 2008, preţurile activelor imobiliare erau „la ceruri”, şi de aceea românii erau mai bogaţi.

    Faţă de atunci, activele imobiliare au scăzut cu 30%.

    În 2011 s-a înregistrat cel mai scăzut nivel al avuţiei populaţiei, de 1.274 de miliarde de lei, adică 305 miliarde de euro.

    Norocul românilor şi al României este că peste 90% din populaţie este proprietară a apartamentelor şi caselor, faţă de un grad de proprietate cuprins între 55% şi 60% în Germania.

    BNR observă că această avuţie netă este distribuită inegal, tendinţă care va creşte în următorii ani: cele mai bogate 10 gospodării deţin aproximativ 60% din această avuţie.
    Investiţiile financiare (depozite bancare, cash, acţiuni, obligaţiuni sau alte titluri), care au o pondere de 22% în cadrul avuţiei nete, respectiv 443 de miliarde de lei în 2018, sunt în creştere (în 2008 erau de numai 187 de miliarde de lei, dar la fel, distribuţia lor este inegală). Conform datelor BNR, în timp ce 5% din deponenţi deţin 71% din valoarea depozitelor bancare, 95% din deponenţi deţin doar 29%.

    BNR a calculat activele financiare scăzând datoriile totale, care în 2018 au fost de 150 de miliarde de lei.

    Individual, avuţia netă depăşeşte 22.000 de euro la finalul lui 2018.

    Dacă trecem oceanul, conform ultimelor date ale Fed – Banca Centrală Americană -, avuţia netă a celor 327 de milioane de americani a fost de 108,6 trilioane de dolari la finalul primului trimestru din 2019, în creştere cu 4,5% faţă de 2018, adică 332.110 dolari per american.

    Cea mai mare creştere a bogăţiei americanilor a venit din aprecierea valorii acţiunilor sau alte titluri financiare.

    Dar inegalitatea la americani este mult mai dură.

    Conform unui articol din revista Bloomberg Businessweek (What he uncovered about inequality is shaking up capitalism and politics), primele 1% din familii controlează 39% din această avuţie, iar 90% de jos în sus deţin numai 26%. Jumătate din americani au o avere negativă, adică datoria pe care o au este mai mare decât valoarea activelor deţinute.

    Deşi America a prosperat în ultimii 30 de ani pe medie, această bogăţie s-a distribuit total inegal. Mai mult de jumătate din americani au sărăcit, în timp ce marile familii şi marile companii au înregistrat creşteri spectaculoase.

    În articolul din Bloomberg Businessweek, un francez, Gabriel Zucman, elev al economistului francez Thomas Piketty, a început să cerceteze unde se află averea celor bogaţi  şi care sunt cauzele creşterii acestei inegalităţi.

    El spune că în anii ’80 s-a produs un cataclism odată cu venirea lui Ronald Reagan ca preşedinte al Statelor Unite. Când Reagan a preluat Casa Albă, primele 0,1% din familii controlau 7% din bogăţia Statelor Unite. Până în 2014, aceste familii şi-au triplat bogăţia, ajungând să controleze 22% din avuţia totală a SUA.

    Această creştere a bogăţiei – care a avut loc, paradoxal, ca urmare a democratizării pieţelor financiare şi a globalizării, care a dat posibilitatea mai multor oameni să se îmbogăţească din deschiderea pieţelor – a devenit un pericol pentru capitalismul american. Miliardarilor americani începe să le fie frică că au devenit prea bogaţi, iar liderii politici, în căutare de cât mai multe voturi, încep să aibă o retorică contra lor şi să aducă socialismul în discuţie.

    Deşi fiecare american, pe medie, este de 10 ori mai bogat decât un român, „egalitatea” este mult mai bună în România.

    Această putere de a deţine propria casă îi face pe români să fie mai confortabili atât în privinţa prezentului, cât şi a viitorului.

  • Câţi bani a câştigat până acum Simona Halep în carieră! Pe ce loc se află în topul celor mai bogate jucătoare de tenis

    În clasamentul dat azi publicităţii de către WTA, privind câştigurile, Simona Halep e pe locul cinci. Pentru performanţa din acest an de la Roland Garros a primit 478.056 dolari şi a ajuns astfel la suma de 30.155.925 de dolari, obţinută în toată cariera.

    Iată top 10 al celor mai bogate din circuitul WTA:
    1. Serena Williams (USA) 88.856.834 dolari
    2. Venus Williams (USA) 41.415.498
    3. Maria Sharapova (Rusia) 38.560.323
    4. Caroline Wozniacki (Danemarca) 33.896.584
    5. SIMONA HALEP (ROMÂNIA) 30.155.925
    6. Petra Kvitova (Cehia) 29.909.556
    7. Victoria Azarenka (Belarus) 29.884.861
    8. Angelique Kerber (Germania) 28,316,827
    9. Agnieska Radwanska (Polonia) 27.683.807
    10. Martina Hingis (Elveţia) 24.749.074

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum a ajuns una dintre cele mai bogate femei ale lumii să trăiască din contribuţii sociale. Este poreclită „Femeia Pisică”

    Povestea lui Jocelyn Wildenstein oferă un exemplu al modului în care statutul unei persoane poate să fie afectat: la un moment dat deţinătoarea unei averi de miliarde de dolari, ea a ajuns să aibă în contul bancar 0 dolari. Spunea, într-un articol publicat de New York Post, că a ajuns să trăiască din contribuţii sociale de 900 de dolari.  

    Originară din Elveţia, dar locuitor al New York-ului, Wildenstein este cunoscută în tabloidele de acolo drept „Catwoman” din cauza aspectului neobişnuit, cauzat de operaţii estetice, care o face să aibă trăsături de felină.

    În 1999 a divorţat de soţul său, Alec Wildenstein (care a decedat ulterior) şi a primit în urma divorţului o avere de 2,5 miliarde de dolari. În timp ce erau împreună, mai multe publicaţii au scris despre faptul că aveau cheltuieli de în jur de 1 milion de dolari pe lună. Cumpărăturile ei extravagante includeau o rochie de 350.000 de dolari de la Chanel şi bijuterii în valoare de 10.000 de dolari. Nici factura ei telefonică nu era mai prejos: cheltuia 5.000 de dolari pe lună, în vremea în care mijloacele de comunicare nu erau atât de facile ca în prezent.  

    La aproximativ două decenii de la divorţ, averea sa s-a risipit. Ea spune că s-a întâmplat acest lucru nu din cauză că a cheltuit prea mult, ci din cauza firmei care îi administra averea.

    „Am fost la fel de surprinsă ca toată lumea fiindcă sunt multe lucruri implicate”, a declarat Wildenstein ziarului despre cererea de faliment, adăugând că plănuieşte să îşi dea în judecată administratorul de fond pentru a-şi primi compensaţia necesară.

    Citiţi mai multe într-un articol anterior al Business MAGAZIN.

  • Cum a reuşit să dea faliment cel mai BOGAT OM DIN ŢARĂ. Avea o avere estimată la aproape 5 miliarde de dolari şi peste 5.500 de angajaţi iar acum este plin de datorii

    Sean Quinn s-a născut în familia unor fermieri, şi în adolescenţă mergea să vândă produse printre localnici. Aşa i-a venit ideea de a pune bazele companiei Quinn Cement, care s-a extins apoi în diverse domenii, de la producţia de consumabile pentru hoteluri, la asigurări şi material plastice.

    La sfârşitul lui 2008, avea peste 5.500 de angajaţi şi o avere estimată între 3,75-4,75 de miliarde de dolari fiind cel mai bogat om din Irlanda. Din păcate, Quinn nu a ştiut să gestioneze succesul atât de bine. Cum a reuşit însă acesta să dea faliment? 

    În timp ce alţi miliardari ajung faliţi aruncând bani în stânga şi-n dreapta pe alcool şi droguri, în cazul lui Quinn o bancă se face vinovată de prăbuşirea financiară a acestuia. El a făcut investiţii riscante în acţiuni în cadrul băncii Anglo. Bazându-se pe averea acestuia, Anglo a continuat să îi ofere lunar împrumuturi enorme, cu care el şi-a putut plăti creditorii.

    În 2008, Quinn a luat un împrumut de peste 350 de milioane de euro, împrumuturile sale la Anglo ajungând la circa 2,34 de miliarde de dolari. Quinn a sperat că preţurile acţiunilor bancare, pe baza bulei de credit, vor continua să crească. Dacă ar fi crescut, ar fi chiar mai bogat decât până atunci.

    Totuşi, lucrurile nu au stat aşa cum şi-ar fi dorit investitorul, aşa că, după că, după câteva luni de litigii juridice în diferite instanţe din mai multe ţări, a fost nevoit să declare falimentul, nemaiputând să îşi plătească datoriile.


    Reprezentanţii Anglo, denumită în prezent Irish Bank Resolution Corporation sau IBRC spun că intenţionează să continue să-l urmărească pentru a-şi recupera banii.