BusinessMagazin

Tag: bere

  • Jumătate dintre români au consumat bere în ultima lună

    Într-un clasament al produselor care nu lipsesc din frigider vara, berea se situează chiar înaintea unui produs popular în timpul sezonului cald cum este îngheţata, potrivit asociaţiei. Pe primul loc din punct de vedere al persoanelor care au consumat în ultima lună bere se situează bucureştenii, ei afirmând în proporţie de 76% că aceasta nu le lipseşte din frigider, mai ales pe perioada verii. Pe următorul loc în clasament se află Muntenia, unde 58% dintre locuitori spun că berea este nelipsită din frigidere, regiune urmată de Oltenia, cu 56%.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Infograficul săptămânii: Preţuri de vacanţă

    Potrivit ultimului studiu al Poştei Britanice (Post Office) privind coşul de vacanţă, în care sunt monitorizate preţurile a opt produse alimentare şi nealimentare de uz comun în 40 de destinaţii de vacanţă,
    dar printre care nu se află şi România, ţări precum Bulgaria, Turcia şi Portugalia au devansat Spania în topul celor mai mici preţuri. După calculele Federaţiei Patronatelor în Turismul Românesc (FPTR), România ocupă locul al doilea, în urma Bulgariei, în topul celor mai ieftine destinaţii turistice de litoral din Europa. Poziţia fruntaşă a României este datorată printre altele preţului mic la ţigări sau la cremele de protecţie solară.



  • Infograficul săptămânii: Berea – cine şi unde o produce

    În 1516 William IV, duce de Bavaria, adoptă legea purităţii berii, probabil cea mai veche reglementare În materie de producere a băuturilor, folosită Şi În secolul XXI, lege care prevede că singurele ingrediente permise sunt apa, orzul Şi hameiul. În toată lumea sunt circa 20.000 de sortimente de bere, Îmbuteliate În 180 de moduri. Producţia mondială este de 148 de miliarde de litri.



  • Cepoi: Prin noua lege a sănătăţii vrem să introducem taxă pe fast food şi pe berea cu alcool

    “Prin noua lege încercăm introducerea taxei pe produsele nesănătoase tip fast food care aduc prejudicii sănătăţii şi, de asemenea, pe berea cu alcool”, a spus ministrul Sănătăţii.

    Vasile Cepoi a precizat însă că este vorba despre proiectul legii sănătăţii, aflat în curs de elaborare, iar aprobarea acestei propuneri este o decizie politică.

    “Există o morbiditate crescută pe anumite boli cauzate de alimentaţia nesănătoasă şi ar fi firesc ca aceste produse să fie suprataxate pentru a reduce consumul lor. De asemenea, berea este produs alcoolic şi, aşa cum celelalte produse alcoolice sunt suprataxate (taxa pe viciu), e firesc ca şi berea cu alcool să intre în această categorie”, a mai spus ministrul Sănătăţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 1 mai înseamnă mai mult decât grătar şi bere – GALERIE FOTO

    Spaniolii au defilat în 80 de oraşe, pe fondul crizei economice profunde, marcată de reduceri bugetare fără precdent şi de reforma muncii.

    În Grecia, afectată şi ea de politici de austeritate severe, mii de persoane au participat la manifestaţii la Atena şi în alte oraşe.

    La Istanbul zeci de mii de manifestanţi s-au adunat în Piaţa Taksim. Oraşele americane au cunoscut o revigorare a mişcării “Occupy”, iar în America de Sud au fost arse imaginile preşedinţilor.

  • Fotbalul – miza de care se leagă planurile berarilor în 2012

    Mai cu seamă proprietarii de terase ar trebui să culeagă roade de pe urma Campionatului European de Fotbal, care ar trebui să crească semnificativ, cu procente de două cifre, numărul de clienţi. Vremea bună ar fi de mare ajutor, mai cu seamă că în ultimii ani numărul de locaţii horeca a scăzut şi, implicit, şi volumele de bere vândute prin intermediul acestui canal. Dacă în urmă cu numai câţiva ani mai mult de o treime din volume se vindeau în baruri, restaurante şi terase, în prezent doar 28% din cantitatea totală de bere o mai aduce chelnerul.

    Pe ansamblu, anul trecut românii nu au băut mai puţină bere decât în 2010, ci dimpotrivă, consumul a înregistrat o uşoară creştere, ajungând la 89 de litri per capita, faţă de 88 de litri în urmă cu doi ani. Recordul absolut al acestei pieţe s-a înregistrat în 2008, când consumul mediu anual se plasa la 100 de litri de bere pe cap de locuitor, conform datelor Asociaţiei Berarilor României. Cei cinci producători de bere – Bergenbier, Heineken România, Romaqua Group, Ursus Breweries şi United Romanian Breweries – deţin în acest moment peste 90% din volumele vândute pe piaţa autohtonă. Acestora li se adaugă din 2012 un nou producător, Clinica de Bere Timişoara, o microfabrică asemănătoare celor care împânzesc alte ţări, cum sunt Cehia sau Germania. Conform estimărilor, în funcţie de preţul de vânzare, industria berii are în prezent o valoare de 1,7 miliarde de euro, fiind a doua ca mărime din domeniul bunurilor de larg consum. Pe poziţia fruntaşă în acest clasament se află industria tutunului, care are o valoare anuală de peste 3,5 miliarde de euro.

    Anul trecut cheltuielile pentru bunuri de larg consum au crescut cu 5,4% în monedă naţională faţă de anul 2010, conform GfK. Creşterea a fost generată în principal de nivelul inflaţiei, în timp ce volumul vânzărilor a scăzut cu aproximativ 1%. Totuşi, în vreme ce segmentul produselor alimentare a crescut cu 12% în valoare, cheltuielile pentru băuturi (sucuri, cafea, bere, apă) au fost mai mici cu 2% faţă de anul precedent. Chiar dacă gospodăriile achiziţionează aceste produse cu o frecvenţă mai mare (în special apa minerală), valoarea medie pe act de cumpărare este mai mică cu aproximativ 6%, mai arată GfK.

    Nu numai că au scăzut pe ansamblu şi cantităţile de bere, ci, mai mult, consumatorii care altădată ar fi mers la o terasă au preferat mai degrabă să-şi bea halba acasă, de vreme ce 72% din rulaje au ajuns să se datoreze reţelelor de retail. Tot în magazine se află şi 10% din numărul de slujbe în relaţie directă cu industria berii dintr-un total de 76.000 de locuri de muncă generate de acest domeniu, conform unui studiu realizat de Ernst & Young. 27.500 de slujbe sunt generate pe plan local de industria berii; cea mai mare pondere o au locurile de muncă din sectorul ospitalităţii – incluzând terase, baruri, restaurante şi hoteluri.

    În afară de faptul că românii au băut cam la fel de multă bere anul trecut ca şi în 2010, important este că PET-ul a câştigat mai mult teren. “Preţul pe cantitate în cazul berilor la PET este mai mic decât alte ambalaje”, explică Constantin Bratu, director general al Asociaţiei Berarii României. Astfel, în timp ce media de preţ pe litru de bere în spaţiile de tip horeca este de 1,7 euro, preţul mediu la rafturile magazinelor este de 0,8 euro pe litru.

    În numai un an, felia de piaţă adjudecată de ambalajele de acest fel a crescut cu două procente, depăşind 51% din piaţă. Fenomenul îşi găseşte corespondent şi pe alte pieţe, cum este cea rusă, spune Pierre-Olivier Bergeron, secretar general al Asociaţiei Berarii Europei, din care fac parte peste 4.000 de producători din 28 de ţări, responsabili pentru circa un sfert din producţia mondială totală.
    Una peste alta, schimbarea obiceiurilor de consum şi-a pus în mod clar amprenta şi asupra strategiilor berarilor, atât pe plan european, cât şi local. Volumele vândute de Heineken România au crescut anul trecut cu 7,5% faţă de 2010, conform lui Andrew Quayle, CFO al companiei.

    Cifra de afaceri netă a Heineken România a crescut cu 11,5% în 2011 faţă de 2010, ajungând la 1,042 miliarde lei. Mai mult de-atât, compania a înregistrat anul trecut un profit record, conform lui Quayle, care a precizat însă că sistemul local de raportare este diferit, iar rezultatele ce vor fi declarate sunt în prezent în proces de auditare, motiv pentru care nu poate să facă niciun fel de comentarii pe marginea lor. Totuşi, Quayle a precizat că evoluţia cifrei de afaceri se datorează pe de o parte creşterii de preţuri, ca urmare a costurilor mai mari cu materiile prime, dar şi faptului că Heineken a mărit vânzările de mărci mai scumpe. Mai mult, compania a mizat pe investiţii mai mari în marketing, care pe parcursul ultimilor cinci ani s-au dublat, “o decizie care s-a dovedit curajoasă”, spune CFO-ul companiei.

    Şi United Romanian Breweries Bereprod (URBB), îmbuteliatorul mărcilor Tuborg şi Carlsberg, a înregistrat în 2011, faţă de anul anterior, o creştere de 6% în volum a vânzărilor cumulate pe cele trei pieţe pe care este prezentă, adică bere, băuturi răcoritoare şi apă minerală, ceea ce se traduce, la nivelul cifrei de afaceri, într-un plus de 8% faţă de 2010. Rezultatele înregistrate se datorează în special creşterii cu 7% în volum a vânzărilor de bere şi a creşterii cu 46% faţă de anul anterior a mărcii Bilbor pe segmentul apelor minerale. “La începutul lui 2011 am estimat o creştere a volumului de vânzări cu 10%, chiar dacă urma un an dificil din punct de vedere economic”, spune Hezy Ovadia, preşedinte al URBB.

    Cota de piaţă a URBB pe segmentul bere a crescut în 2011, ajungând la aproximativ 11 procente, conform estimărilor companiei. Vânzările de bere au reprezentat 83% din totalul volumului de vânzări la nivel de companie, iar mărcile de bere din portofoliu cu cele mai mari creşteri procentuale înregistrate în 2011 sunt Skol şi Tuborg. Pentru 2012 URBB a planificat o investiţie de 4 milioane de euro, bani destinaţi în principal pentru îmbunătăţirea sistemului de distribuţie şi a liniilor de îmbuteliere şi modernizare a sistemului informatic.

    La fel ca la fiecare început de an, berarii se feresc de estimări privind evoluţia pieţei; la fel cum nimeni nu ştie rezultatele meciurilor de fotbal până când arbitrul nu fluieră sfârşitul meciului, nimeni nu pariază pe cantitatea de bere pe care o vor bea anul acesta românii.

  • Producătorul de bere Molson Coors preia Starbev, imbuteliatorul Bergenbier

    “Achiziţia StarBev se încadrează în strategia Molson Coors de dezvoltare a portofoliului de mărci premium şi de extindere către pieţele cu potenţial de creştere din toată lumea,” a spus Peter Swinburn, preşedinte şi CEO Molson Coors. “Piaţa de bere din Europa Centrală şi de Est este atractivă, având tendinţe istorice de dezvoltare şi potenţial de revenire pe masură ce regiunea se întoarce la ratele de creştere din perioada pre-criză”.

    Cu un număr de peste 4100 de angajaţi, compania de bere StarBev deţine operaţiuni de producţie în Republica Cehă, România, Serbia, Croaţia, Bulgaria, Ungaria, Muntenegru şi vinde mărcile sale atât pe aceste pieţe, cât şi în Bosnia-Herzegovina şi Slovacia. Aflat în topul primelor trei companii de bere în fiecare dintre aceste pieţe, StarBev produce anual 13,3 milioane hectolitri. Portofoliul său de peste 20 de mărci cuprinde campionii locali Borsodi, Kamenitza, Bergenbier, Ozusko, Jelen şi Niksicko, precum şi mărcile Stella Artois, Beck’s, Hoegaarden, Lowenbrau şi Leffe distribuite sub licenţă.

    În urma achiziţiei, Molson Coors estimează că o parte semnificativă din veniturile sale vor proveni din pieţele emergente şi cele de creştere. Este de aşteptat ca pieţele din CEE să beneficieze pe termen lung de tendinţele de creştere a volumului şi a consumului per capita.

    Molson Coors estimează că tranzacţia va avea rezultate în beneficiul acţionarilor în primul an integral de operare şi va genera până în 2015 aproximativ 50 de milioane USD.
    Tranzacţia urmează să fie aprobată de autorităţile europene în domeniul concurenţei, finalizarea sa fiind estimată pentru al doilea trimestru al anului 2012. în urma încheierii tranzacţiei, StarBev va opera ca o unitate de business de sine-stătătoare în cadrul Molson Coors, iar sediul său central va rămâne în Republica Cehă.

    Molson Coors are asigurate resursele de finanţare pentru a încheia procesul de achiziţie. La cursul de schimb valutar curent, finanţarea permanentă a achiziţiei este prevăzută să fie alcătuită din 3 miliarde USD din surse proprii şi împrumuturi, la care se adaugă 500 de milioane de euro (667 milioane USD) obligaţiuni emise către vânzător, care le permit acestora să participe în tranzacţii viitoare

  • Unul din zece bărbaţi visează să fie analist în calitatea berii; tot atâţia ar vrea să fie traineri de fotomodele

    de Ioana Mihai

    În urma unei cercetări realizate de Organizatia Bărbăţilor din România – Bergenbier, 1 din 2 bărbaţi cu vârsta peste 18 ani consideră că a fi director general este cel mai benefic loc de muncă pentru ei (42,3%). Alte locuri de muncă pe care bărbaţii le apreciază sunt analist calitatea berii (10,9%), tester de jocuri pe calculator (10,35%) şi trainer de fotomodele (10,25 %).

    De asemenea, bărbaţii români consideră că fotbalul şi maşinile sport merită a fi plasate în topul invenţiilor care le fac viaţa mai frumoasă. Astfel, în urma unei cercetări iniţiate de Organizaţia Bărbaţilor din România – Bergenbier, aproximativ 1 din 5 bărbaţi români cu vârsta peste 18 ani consideră că fotbalul este cea mai importantă invenţie din viaţa lor. Alături de aceasta, maşinile sport (18,9%) sunt descoperiri pe care bărbaţii români le-au plasat în topul invenţiilor menite să le îmbunătăţească viaţa.

    Tehnologia joacă, de asemenea, un rol important în îmbunătăţirea vieţii bărbaţilor, un sfert dintre aceştia menţionând descoperiri precum telefonul mobil, jocurile video sau telecomanda ca făcând parte din lista de invenţii care îi ajută în viaţa de zi cu zi. Într-un registru complet diferit, şi topless-ul la piscină a fost considerat de o parte dintre bărbaţi ca fiind un element care le îmbunătăţeşte calitatea vieţii (7,42%).
    Cercetarea, iniţiată de O.B.R Bergenbier, a fost realizată prin intermediul unui chestionar online la care au răspuns 1981 de bărbaţi cu vârsta peste 18 ani, din mediul urban. Obiectivul acestuia a fost de a verifica părerea bărbaţilor din România cu privire la factorii care le îmbunătăţesc viaţa de zi cu zi.

    Organizaţia Bărbaţilor din România reprezintă o iniţiativă Bergenbier menită să reprezinte vocea bărbaţilor din toată ţara. O.B.R Bergenbier beneficiază inclusiv de o campanie de recrutare de membri ce se desfăşoară pe bergenbier.ro si prin pagina de Facebook Bergenbier.

    Bergenbier S.A. ocupă poziţia a 3-a în industria locală a berii, conform datelor de retail audit MEMRB România. Compania, parte a grupului StarBev, are în prezent o unitate de producţie la Ploieşti iar echipa numără aproximativ 600 de angajaţi. Compania face parte din grupul StarBev, care mai cuprinde operaţiuni în alte 8 ţări din Centrul şi Estul Europei.

    Portofoliul companiei cuprinde: Bergenbier – cu sortimentele Bere blondă, Bere blondă fără Alcool, Nefiltrată din Grâu şi Fresh – şi Noroc, ca mărci locale; Staropramen, Stella Artois, Beck’s şi Löwenbräu ca mărci internaţionale produse local.

  • Consumul de bere a stagnat anul trecut în România

    Vânzările membrilor asociaţiei au atins un volum de 15,6 milioane de hectolitri , iar investiţiile derulate de aceştia anul trecut au depăşit 61 milioane euro, cu 10 milioane de euro mai mult decât în anul precedent.

    Luând în calcul datele recensământului populaţiei efectuat în 2011, consumul de bere pe cap de locuitor a fost de 89 de litri, cu un litru mai mult decât în 2010, dar mai puţin cu 11 litri faţă de consumul din anul 2008.

    Preferinţele consumatorilor nu au înregistrat modificări semnificative, aceştia alegând în principal berea la PET (51,3%), în creştere cu două puncte, dar şi berea la sticlă (30,2%), în scădere cu 1,5 puncte, la doză (14,8%) şi draught (3,7%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aproape jumătate dintre români beau bere în timpul Sărbătorilor de iarnă

    Studiul a investigat totodată şi motivele care stau la baza consumării variantei fără alcool a acestei băuturi. Astfel, 35,8% din consumatorii de bere fără alcool aleg această băutură pentru a putea conduce. Rezultatele privind motivaţiile de consum ale berii fără alcool vin să completeze campania lansată la începutul lunii decembrie de Asociaţia “Berarii României”, prin care li se reaminteşte şoferilor români să nu se urce la volanul maşinii după ce au consumat băuturi alcoolice. Lansată sub sloganul “Cedează volanul când bei!”, campania s-a bucurat de sprijinul Direcţiei Rutiere din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române şi de cel al Consiliului Naţional al Audiovizualului.

    Studiul a fost efectuat pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional, de 1.048 persoane, bărbaţi şi femei, cu vârsta peste 18 ani, iar perioada în care s-a derulat studiul a fost 28 octombrie – 17 noiembrie. Rezultatele studiului sunt reprezentative pentru populaţia României cu vârsta peste 18 ani.

    Berea consumată în cantităţi moderate nu îngraşă: ţinând cont de toate varietăţile de bere (de la blondă la brună) berea cu alcool are în jur de 43 kcal la 100 ml, mai puţin decât alte băuturi alcoolice, iar cea fără alcool are doar 17 kcal la 100 ml