O manifestantă a întrerupt conferinţa de presă a preşedintelui BCE, Mario Draghi, în oraşul german Frankfurt.
Femeia a urcat pe biroul preşedintelui BCE, a aruncat cu confetti şi cu bucăţi de hârtie, a rostit înjurături şi a strigat “Jos dictatura BCE“, în sala de conferinţe a Eurotower.
Mario Draghi a părăsit sala câteva minute, timp în care forţele de ordine au imobilizat-o şi au evacuat-o pe protestatara violentă.
Nimeni nu a fost rănit.
“Consiliul Guvernatorilor BCE a hotărât ca rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit să rămână nemodificate la nivelurile de 0,05%, 0,30% şi, respectiv, -0,20%”, se arată într-un comunicat al instituţiei europene.
Ultima modificare a ratei dobânzii de politică monetară a BCE a avut loc în luna septembrie a anului trecut, când instituţia a coborât dobânda la minimul record de 0,05%, de la 0,15% anterior.
Preşedintele BCE Mario va susţine o conderinţă de presă la ora 15:30, ora României.
Analiştii anticipează că Draghi va vorbi despre evoluţia programului de achiziţii de obligaţiuni lansat de BCE la începutul lunii martie şi că va preciza dacă există posibilitatea ca această măsură să fie stopată înainte de termenul anunţat iniţial, potrivit Bloomberg.
Programul BCE de relaxare cantitativă prevede cumpărarea de active, inclusiv obligaţiuni guvernamentale, în valoare de 60 de miliarde de euro în fiecare lună, până în septembrie 2016. Instituţia va cheltui, astfel, 1.080 de miliarde de euro în total în cadrul acestui program, pentru a sprijini accelerarea inflaţiei din zona euro spre ţinta BCE de puţin sub 2% şi pentru susţinerea economiei.
Preţurile de consum din zona euro au coborât cu 0,1% în martie faţă de aceeaşi lună din 2014, marcând a patra lună consecutivă de valori negative, însă ritmul de scădere a fost cel mai lent din această perioadă, potrivit datelor Eurostat.
În luna februarie, inflaţia s-a situat la -0,3%, iar în ianuarie preţurile de consum din zona euro au scăzut cu 0,6% comparativ cu aceeaşi lună din 2014, consemnând cel mai important declin de la înfiinţarea zonei euro, în 1999, până în prezent.
Un nivel al inflaţiei de -0,6% a mai fost înregistrat în zona euro doar în luna iulie a anului 2009, în timpul recesiunii economice.
Analiştii se aşteaptă ca Draghi să comenteze şi în legătură cu efectele pe care situaţia Greciei le-ar putea avea asupra zonei euro, în condiţiile în care guvernul de la Atena riscă să rămână fără fonduri în luna aprilie.
Consiliul Guvernator al BCE a decis marţi să suplimenteze cu 800 de milioane de euro fondurile disponibile pentru băncile din Grecia prin programul de finanţare de urgenţă ELA (emergency liquidity assistance), la 74 de miliarde de euro.
Oficialli BCE au refuzat să comenteze informaţia.
Săptămâna trecută, BCE a acordat băncilor elene fonduri adiţionale de circa 1 miliard de euro.
În ianuarie, BCE a decis să nu mai permită băncilor elene folosirea obligaţiunilor guvernamentale drept garanţii pentru noi credite accesate de la BCE, obligând astfel banca centrală a Greciei să acceseze fonduri prin facilitatea ELA pentru a furniza lichidităţile necesare în piaţa interbancară.
Mai mult, instituţia bancară a interzis luna trecută principalelor bănci din Grecia să îşi majoreze deţinerile de obligaţiuni pe termen scurt emise de guvernul de la Atena, intensificând presiunile ca autorităţile elene să ajungă la o înţelegere cu creditorii externi, inclusiv BCE, în privinţa continuării reformelor şi a rambursării datoriilor ţării.
Preşedintele BCE, Mario Draghi, a respins acuzaţiile potrivit cărora instituţia bancară europeană ar adopta o poziţie prea dură în privinţa Greciei, spunând că BCE nu face altceva decât să aplice regulile.
Potrivit lui Draghi, împrumuturile BCE către Grecia, în valoare totală de aproximativ 100 miliarde de euro, echivalează cu aproape două treimi din PIB-ul ţării.
Creditorii Greciei au dat miercuri termen guvernului de la Atena să prezinte în şase zile lucrătoare o listă detaliată cu reformele necesare pentru susţinerea economică şi financiară, pentru ca miniştrii de Finanţe din zona euro să poată analiza acordarea unei finanţări de urgenţă cerute de Grecia pentru a preveni intrarea în incapacitate de plată.
Autorităţile de la Atena au solicitat miercuri seara fonduri europene de urgenţă, dar li s-a spus că mai întâi trebuie să prezintă lista de reforme care să asigure sustenabilitatea finanţelor publice, au arătat oficiali europeni, potrivit Reuters.
Măsura BCE a fost luată în condiţiile în care băncile din Grecia nu îşi mai pot spori deţinerile de obligaţi-uni pe termen scurt emise de stat. BCE permite băncii centrale din Grecia să finanţeze băncile elene, dar vrea în acelaşi timp să le împiedice să încalce legislaţia UE prin finanţarea guvernului peste limita maximă admisă.
Strategia exercită presiuni asupra guvernului de a ajunge la un acord cu creditorii euro-peni asupra condiţiilor de deblocare a ajutorului financiar. Miniştrii de finanţe din zona euro au dat ultimatum Greciei până la 30 martie să prezinte în detaliu programul de reforme cu care guvernul Tsipras trebuie să-şi dovedească buna-credinţă în faţa creditorilor externi, pentru ca ţara să poată primi în continuare finanţarea necesară spre a evita intrarea în incapacitate de plată.
Deutsche Bank estimează că Grecia ar putea intra în incapacitate de plată chiar la 9 aprilie, scadenţa pentru o sumă de 460 mil. euro datorată FMI. Veni-turile la buget în acest an sunt cu peste 1 mld. euro sub aşteptări, iar băncile se confruntă cu ieşiri de depozite estimate la cca 400 mil. euro la jumătatea lui martie, susţine banca germană.
Obţinerea sprijinului parlamentar pentru programul de reforme cerut de creditorii externi va fi dificilă, iar guvernul ar putea merge chiar până la convocarea unui referendum, afirmă analiştii de la Deutsche Bank, care apreciază totuşi că va fi posibilă realizarea unui compromis şi că riscul ieşirii Greciei din zona euro nu mai e atât de mare ca acum câţiva ani.
Săptămâna trecută, BCE majorase plafonul cu 400 de milioane de euro, la aproximativ 70 de miliarde de euro, relatează Bloomberg.
Creşterea fondurilor puse la dispoziţia băncilor elene a fost aprobată miercuri de consiliul guvernatorilor BCE, în timpul unei conferinţe telefonice, au declarat persoane apropiate discuţiilor.
Măsura BCE a fost luată în condiţiile în care băncile din Grecia nu îşi mai pot spori deţinerile de obligaţiuni pe termen scurt emise de guvernul de la Atena.
BCE permite băncii centrale din Grecia să finanţeze băncile elene, dar vrea în acelaşi timp să le împiedice să încalce legislaţia UE prin finanţarea guvernului peste limita maximă admisă. Strategia exercită presiuni asupra guvernului elen de a ajunge la un acord cu creditorii europeni asupra condiţiilor de deblocare a ajutorului financiar.
În ianuarie, BCE a decis să nu mai permită băncilor elene folosirea obligaţiunilor guvernamentale ca garanţii pentru noi credite accesate de la BCE, obligând astfel banca centrală a Greciei să acceseze fonduri prin facilitatea ELA pentru a furniza lichidităţile necesare în piaţa interbancară.
Programul ELA este evaluat săptămânal, pe fondul temerilor că băncile elene ar putea să folosească fondurile obţinute pentru a finanţa guvernul de la Atena, în contradicţie cu legislaţia Uniunii Europene.
Grecia, care din 2010 obţinut două programe de finanţare în valoare cumulată de 240 de miliarde de euro din partea UE, BCE şi FMI, a fost somată de creditori să implementeze mai multe reforme fiscale şi economice în schimbul deblocării de noi tranşe din împrumut, însă guvernul condus de Alexis Tsipras refuză să accepte măsuri de austeritate.
Inaugurarea oficială a noului sediu de la Frankfurt al Băncii Centrale Europene, un edificiu cu o arhitectură spectaculoasă, care a costat cca 1,3 miliarde de euro, a fost întâmpinată cu proteste violente organizate de demonstranţi contra austerităţii. După proteste, soldate cu sute de arestări, incendierea unor maşini ale poliţiei şi zeci de răniţi, şeful BCE, Mario Draghi, a declarat cu ocazia inaugurării că e nedrept ca instituţia să fie acuzată că a fost principalul promotor al măsurilor de austeritate în Europa.
Draghi are dreptate, nu BCE a impus linia de politici economice în Europa, ci guvernul german, însă atât predecesorul său Jean-Claude Trichet, cât şi el însuşi au avut o politică de comunicare constant păguboasă, care a creat percepţia că BCE, în totală opoziţie cu Rezerva Federală a SUA, ar fi o instituţie slabă şi fricoasă atunci când e vorba să ia măsuri de combatere a crizei, servilă cu băncile şi dură cu statele, îndeosebi cu cele mai sărace de la periferia zonei euro. Acum, în fine, BCE va avea ocazia să-şi ia revanşa, în calitate de coordonatoare naturală a proiectului care ar urma să salveze Europa unită: Uniunea Bancară Europeană. Ideea a fost propusă de Parlamentul European încă din 2010, iar Comisia Europeană a lui Barroso a lansat-o în discuţie în 2012, cu trei elemente constitutive: supraveghere bancară comună, sistem unic de gestionare şi rezolvare a crizelor bancare şi sistem uniform de protecţie a depozitelor.
Pe atunci, proiectul era menit să protejeze statele, adică banii contribuabililor, încercând să transfere legal răspunderea salvării băncilor asupra acţionarilor în cazul unor noi crize financiare, iar pe de altă parte să constrângă băncile să se reformeze, în urma periodicelor „teste de stres“. Ambele eforturi au fost presărate de momente ridicole, aşa cum am văzut în cazul crizei din Cipru din 2013, unde liderii europeni au încercat să extindă răspunderea salvării băncilor şi asupra depunătorilor, sau în cazul testelor de stres din 2011, trecute cu brio de bănci care aveau să se dovedească în realitate mult mai vulnerabile. Pe parcurs, criteriile pentru testele de soliditate financiară au devenit mai exigente, iar Parlamentul European a reuşit să impună anul trecut ca acţionarii şi creditorii băncilor să fie primii chemaţi să suporte pierderile în caz de criză şi să constituie din banii lor şi fonduri de protecţie a depozitelor garantate de state (adică până la limita de 100.000 de euro).
Importanţa politică reală a Uniunii Bancare Europene la ora actuală este însă alta, anume faptul că ea preia rolul de liant sau motor al unificării Europei, după ce schiţa iniţială a unor „State Unite ale Europei“ unde armonizarea economică să fie bazată pe impunerea unei uniuni fiscale, cu diverse variante de unificare a nivelului taxării, promovate de Germania prin 2010-2011, a eşuat din cauza opoziţiei ţărilor cu regimuri fiscale mai permisive, între care şi unele grav afectate de criză, ca Irlanda. „Actuala criză a reliefat imperfecţiunile construcţiei instituţionale iniţiale din Uniunea Economică şi Monetară, iar dintre alternativele posibile – cea a unei uniuni fiscale şi cea a unui uniuni bancare – decidenţii europeni au optat pentru varianta mai puţin controversată şi mai uşor de implementat într-un interval de timp previzibil, respectiv cea a Uniunii Bancare“, a explicat recent viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu. Realizarea Uniunii Bancare presupune, potrivit lui Georgescu, pe de o parte creşterea rezistenţei băncilor la factorii de risc, prin politici bancare prudente, reglementate unitar la nivel european, iar pe de altă parte capacitatea lor de a susţine creşterea economică, generarea de locuri de muncă şi de afaceri competitive, adică exact ceea ce UE are nevoie ca de aer.
“Programul BCE a dus la scăderea randamentelor în SUA, ceea ce este bine pentru economia americană. În măsura în care va avea ca efect îmbunătăţirea datelor despre piaţa muncii, atunci va influenţa şi politica monetară în SUA”, a spus Bullard la un briefing de presă susţinut după o dezbatere privind politica monetară la CityWeek în Londra, relatează MarketWatch.
Bullard nu este membru al comitetului de politică monetară al Fed, în acest an.
BCE a lansat în martie un program de suplimentare a lichidităţilor prin achiziţia de obligaţiuni guvernamentale în valoare de 50 de miliarde de euro şi titluri garantate prin active şi obligaţiuni acoperite de 10 miliarde de euro.
Preşedintele BCE Mario Draghi a declarat că vede deja beneficiile programului, prin scăderea costurilor de finanţare ale companiilor şi persoanelor fizice şi creşterea atractivităţii proiectelor de investiţii.
Un indice privind intenţiile de achiziţii ale managerilor, calculat de Markit pentru luna martie, a confirmat marţi îmbunătăţirea perspectivelor economice în Europa.
“Programul BCE este un eveniment major pentru politica monetară globală. Cred că va fi la fel de eficient ca alte programe de suplimentare a lichidităţilor, precum cele din Marea Britanie şi Statele Unite”, spus Bullard.
Până acum, programul BCE a contribuit la scăderea la minime record a costurilor de împrumut în marile economii ale lunii, dar şi la declinul randamentelor în SUA. Acest fapt, alături de scăderea cotaţiilor petrolului, constituie doi factori importanţi pentru economia americană, care indică o creştere solidă în trimestrul al doilea, a apreciat oficialul Fed.
“Aceşti factori oferă condiţiile pentru normalizarea politicii monetare a SUA în 2015. Dacă nu vom începe normalizarea politicii monetare acum, peste doi ani vom fi cu mult în urmă”, a arătat Bullard.
Bullard se numără printre oficialii conservatori ai Fed, care susţin ca prima creştere a dobânzilor să aibă loc în luna iunie.
Suplimentarea fondurilor a fost decisă miercuri, în cadrul unei şedinţe a Consiliului Guvernatorilor BCE, au declarat pentru Bloomberg surse familiare dicuţiilor.
Guvernul Greciei ceruse majorarea plafonului cu 900 de milioane de euro.
Pe 12 martie, BCE a suplimentat sumele disponibile Greciei prin programul ELA cu 600 de milioane de euro, după o majorare cu 500 de milioane de euro o săptămână mai devreme.
În ianuarie, BCE a decis să nu mai permită băncilor elene folosirea obligaţiunilor guvernamentale ca garanţii pentru noi credite accesate de la BCE, obligând astfel banca centrală a Greciei să acceseze fonduri prin facilitatea ELA pentru a furniza lichidităţile necesare în piaţa interbancară.
BCE, care poate extinde sau limita operaţiunile ELA, a majorat în etape anul acesta plafonul pentru creditările destinate Greciei, punând presiune pe autorităţile de la Atena pentru a ajunge la o înţelegere cu creditorii externi în privinţa continuării programelor de reforme.
Programul ELA este evaluat săptămânal, pe fondul temerilor că băncile elene ar putea să folosească fondurile obţinute pentru a finanţa guvernul de la Atena, în contradicţie cu legislaţia Uniunii Europene.
Potrivit surselor citate de Bloomberg, băncile din Grecia nu au folosit întreaga sumă accesată prin ELA, în prezent având la dispoziţie aproximativ 3 miliarde de euro.
Grecia, care în 2010 a semnat un acord de finanţare de 240 de miliarde de euro cu UE, BCE şi Fondul Monetar Internaţional, a fost somată de creditori să implementeze mai multe reforme fiscale şi economice în schimbul deblocării de noi tranşe din împrumut, însă guvernul condus de Alexis Tsipras refuză să accepte măsuri austere.
Joi, Parlamentul elen a adoptat un proiect de lege pentru sprijinirea categoriilor sociale defavorizate, în ciuda opoziţiei creditorilor internaţionali. Legea prevede furnizarea gratuită de electricitate şi de tichete de masă pentru persoanele cu venituri mici.
Între timp, autorităţile de la Atena se străduiesc să găsească fonduri pentru rambursarea unor datorii de peste 2 miliarde de euro scadente la finele săptămânii, precum şi pentru plata, până la sfârşitul lunii, a salariilor şi pensiilor din sectorul public.
Tsipras se va întâlni joi la summitul european cu preşedintele BCE Mario Draghi, cancelarul german Angela Merkel, preşedintele francez Francois Hollande şi preşedintele CE Jean-Claude Juncker pentru a încerca să ajungă la un compromis politic ca să dezamorseze situaţia actuală.
Poliţia a înconjurat noul sediul al băncii, care are două turnuri şi măsoară aproximativ 185 de metri înălţime, cu un gard de sârmă ghimpată astfel încât să împiedice protestatarii să între în sediu. De asemenea, angajaţii băncii au fost instruiţi să se îmbrace astfel încât să nu atraga atenţia asupra lor, scrie Bloomberg.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Alianţa Blockupy susţine că activiştii intenţionează să blocheze noul sediu al BCE înaintea unei ceremonii de inaugurare a clădirii, care va avea loc miercuri, şi să perturbe ceea ce ei numesc afacerile capitaliste.
Apoximativ 10.000 de persoane sunt aşteptate la mitingul din piaţa principală din Frankfurt, Roemerberg. Organizatorii au închiriat un tren special care să aducă manifestanţii de la Berlin, iar pe alţii îi transportă cu autocarele din alte oraşe germane sau ţări europene.
Poliţia din Frankfurt susţine că majoritatea demonstranţilor sunt paşnici, dar elemente care promovează violenţa pot folosi mulţimea ca acoperire.
BCE, Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional fac parte din aşa-numita “troică” ce monitorizează respectarea condiţiilor de împrumut pentru ţările cu probleme financiare precum Grecia. Acest condiţii includ restrângerea cheltuielilor şi reducerea deficitelor, iniţiative ce ar avea ca scop reducerea datoriei dar care sunt considerate responsabile şi de rata ridicată a şomajului şi creşterea economică lentă.
Noul Guvern de stânga al Greciei acuză aceste politici pentru crearea unei “crize umanitare” ce condamnă la sărăcie pensionarii şi şomerii. Preşedintele BCE, Mario Draghi, a cerut mai multe cheltuieli din partea Guvernelor care sunt în formă financiară bună, precum Germania, un apel care a fost ignorat însă de oficiali. BCE susţine că intenţionează să fie “pe deplin operaţională”, deşi unii angajaţi ar putea lucra de acasă.