BusinessMagazin

Tag: Bancheri

  • Croitoru, BNR: Reglementarea crescută a capitalului reface încrederea. Bancherii vor încerca să o evite

     “O cerinţă crescută de reglementare a capitalului duce la subestimarea riscurilor, pe de altă parte este şi altă tendinţă: această creştere a cerinţelor de capital duce la refacerea încrederii şi la menţinerea ei, într-o criză încrederea se distruge”, a declarat Croitoru la o conferinţă pe tema inovaţiei în domeniul bancar.

    Croitoru apreciază că bancherii percep creşterea cerinţelor de reglementare a capitalului ca pe o îngrărire a libertăţii şi vor începe o “luptă” pentru ocolirea acestor prevederi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bancherii încep să ieftinească creditele de consum de teamă că rămân fără clienţi. Topul băncilor în funcţie de dobânzile oferite

     Astfel, dacă în urmă cu un an puţine oferte coborau cu dobânzile sub 15% pe an, în prezent multe bănci au coborât cu costurile efective în zona 12-13% pe an, iar cele mai bune oferte au ajuns deja pe palierul de 10% pe an, arată datele agregate de portalul financiar conso.ro. De exemplu, Banca Transilvania îşi tentează clienţii care deţin un cont de salariu cu dobândă efectivă de 10,15% pe an, în timp ce Volksbank are în oferta standard un credit de consum cu un cost efectiv de 10,2% pe an.

    Bancherii au început să promoveze mai agresiv creditele de consum, principala ţintă fiind clienţii cu istoric bun de plată sau cei care îşi încasează salariul într-un cont curent. Jucătorii din piaţă spun că şi clienţii au devenit mai interesaţi să se împrumute, cererea venind în principal de la persoane care au luat credite cu dobânzi mari în trecut şi acum vor să-şi refinanţeze datoria veche la un cost rezonabil.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cererea de credite mari rămâne slabă: 100.000 de persoane şi firme au solicitat împrumuturi în iunie

    Cererea de credite de valori mari rămâne anemică în ciuda încercărilor bancherilor de a atrage clienţi în sucursale pentru a stopa erodarea portofoliilor, băncile solicitând în luna iulie cu puţin peste 103.000 de rapoarte pentru a afla informaţii despre clienţii potenţiali. Numărul rapoartelor a crescut totuşi peste pragul de 100.000 de interogări pentru prima dată în ultimele nouă luni.

    Numărul interogărilor scăzuse până la 70.000 de rapoarte pe lună la începutul anului, minimul înregistrat din 2004 încoace. Băncile verifică fiecare client în procesul de aprobare a dosarului de credit, astfel că numărul interogărilor reflectă îndeaproape cererea reală de credite.

    Spre comparaţie, în perioada de vârf băncile solicitau şi un milion de rapoarte de credit la CRC – organismul specializat al BNR care colectează date despre împrumuturile mai mari de 20.000 de lei acordate populaţiei şi companiilor.

    Băncile aveau la sfârşitul lunii iulie o expunere de 307 miliarde de lei pe această categorie de clientelă, cu circa 3 miliarde de lei sub nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut. Numărul creditelor de peste 20.000 de lei era de aproape 1,5 milioane la sfârşitul lunii iunie.

    Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 09.09.2013

     

     

  • Povestea bancherului care face bani din prăjituri home-made

    De la opt seara până la 1 noaptea reuşeşte să facă 36 de brioşe pe care le vinde la 10 lei bucata, în condiţiile în care „în cofetăriile specializate preţurile se plasează între 12 şi 15 lei”. Sunt săptămâni în care coace dulciuri zilnic, dar şi perioade mai puţin încărcate. În lunile cu sărbători – Crăciun, Paşte, sau luna martie – încasările lunare pot ajunge la 2.000 de euro, însă marja de profit e mică, „pentru că vreau să fac cunoscut brandul”.

    „Îmi plac foarte mult dulciurile şi în copilărie nu-mi plăceau prăjiturile din cofetării”, spune Dana Toma, care a venit la interviu direct de la examenul de cofetari patiseri pe care l-a urmat pentru a avea „patalamaua” necesară întemeierii unei firme. De doi ani a început să facă „mai mult decât ca amuzament” cupcakes, biscuiţi, macarons şi torturi, iar de un an şi jumătate a început să le vândă firmelor care le trimit clienţilor sau chiar celor care vor dulciuri altfel decât pot găsi pe piaţă. Adică din ingrediente naturale, fără aditivi, fără gelatină şi personalizate. Are deja un nume pentru brandul pe care vrea să-l dezvolte „Dulce by Dana Toma” şi visează să facă, la un moment dat, un butic cu dulciurile sale. Butic şi nu o afacere de „linie”, punctează ea, povestind că la un moment dat un investitor i-a propus să o finanţeze, cu zeci de mii de euro, având ca ţintă să dezvolte, în câţiva ani, o reţea de cofetării. „Dar eu nu asta îmi doresc.”

    Visul ei este să aibă un laborator propriu, iar pentru utilarea cu echipamente profesionale bugetul ajunge la aproape 10.000 de euro. „Mi-a plăcut dintotdeauna să fac prăjituri, în casă la noi se găteşte mereu”, povesteşte ea despre înclinaţia pe care o are pentru prepararea dulciurilor. O dovadă în plus este chiar faptul că Dana Toma a participat la sezonul anterior al MasterChef, unde a trecut de două preselecţii. A primit şorţul, adică a trecut de primul filtru al selecţiei, cu un piept de pui în crustă de nucă, cu sos de ardei copt şi mentă, cu garnitură de ciuperci cu smântână şi mirodenii.

     

  • De ce nu poate Isărescu să obţină credit pentru finanţarea afacerii pe care o deţine

     “Colegii mei, bancherii, unii se află chiar în această sală, acceptă ca garanţii de la vinăria mea doar cisternele de vin. Nu şi vinul îmbuteliat, care cică dispare. Păi cisternele alea sunt cele mai lipsite de valoare active ale firmei. Nu iau în garanţie pământul, nu iau alte active. E şi o chestiune de încredere poate”, a afirmat Isărescu la dezbaterea “Isărescu şi invitaţii săi”, organizată la BNR.

    Întrebându-i pe bancheri ce face banca, în caz de executare, cu cisternele, directorii “de jos” i-au spus că se supun normelor BNR. Isărescu a relatat că s-a adresat şi şefului Supravegherii din banca centrală, Nicolae Cinteză, care i-a spus că bancherii îşi întocmesc normele, iar BNR doar le validează.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Profiturile marilor bănci de pe Wall Street au revenit la nivelurile anterioare crizei

     Mărimea profiturilor nu a trecut neobservată la Washington, unde senatorul democrat Sherrod Brown i-a sugerat preşedintelui Rezervei Federale (Fed), Ben Bernanke, să nu cedeze apelurilor bancherilor de a relaxa reglementările bancare, relatează Financial Times.

    “Nu este o surpriză că mega-băncilor le merge atât de bine. Totuşi, continuă să susţină că reglementările noi le omoară”, a spus senatorul.

    Investitorii au fost din nou atraşi de sectorul bancar, care până nu demult avea probleme din cauza activelor toxice şi a reglementărilor nou introduse, astfel că acţiunile Bank of America şi Morgan Stanley şi-au dublat valoarea în ultimele 12 luni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Apărătorul săracilor în faţa cămătăriei

     Yunus a fost al treilea născut din 14 fraţi într-o familie de musulmani în satul Bathua din regiunea Hathazari, Chittagong din Bangladesh. Şi-a petrecut copilăria în satul natal, încurajat de tatăl lui, un bijutier de succes, să se educe. Cea mai mare influenţă a avut-o totuşi mama lui, care obişnuia să ajute orice sărac care îi bătea la uşă. În 1957, s-a înscris în cadrul departamentului de economie de la Universitatea Dhaka.

    După absolvire, Yunus a devenit asistent universitar în economie, iar apoi profesor lector de economie la colegiul din oraşul Chittagong. În acea perioadă, a pus pe picioare şi o afacere cu o fabrică de împachetat. În 1965 a obţinut o bursă de studiu în Statele Unite ale Americii. Astfel, în 1971  şi-a obţinut doctoratul  în economie în cadrul universităţii Vanderbilt pe tema dezvoltării economice. În timpul războiului de eliberare din Bangladesh (1971), Yunus a alcătuit un comitet şi a condus centrul de informaţii al ţării lui împreună cu alţi conaţionali din SUA, în scopul susţinerii eliberării.

    S-a întors acasă după război unde s-a angajat la Universitata Chittagong ca şef al departamentului de studii economice. Impresionat de foametea din  1974, a devenit din ce în ce ce mai implicat în proiecte de reducere a sărăciei şi a în-ceput un program de dezvoltare rurală. A propus o formă de guvernare la nivel de sate, dar aceasta a fost declarată ilegală şi neconstituţională. În 1976, în timpul unor vizite la gospodăriile sărace într-un sat din apropierea universităţii Chittagong, Yunus a observat că împrumuturile foarte mici ar putea să facă o diferenţă pentru o persoană săracă.

    Femeile din sat care făceau mobilă din bambus erau nevoite să facă împrumuturi cămătăreşti pentru a cumpăra materie primă, iar profitul lor era folosit pentru plata împrumutului. Băncile tradiţionale nu ar fi acordat împrumuturi mici din cauza riscului neplăţii. Ideea microcreditării era un model de afacere viabil din perspectiva lui Yunus. A împrumutat  27 de dolari americani pentru 42 de femei din satul respectiv, iar acestea au avut un profit de 0,02 dolari pentru fiecare împrumut. Câteva luni mai târziu, Yunus a reuşit să facă un împrumut de la banca Janata pentru a împrumuta la rândul lui săracii din satul respectiv. Instituţia fondată a continuat să se dezvolte şi să opereze cu împrumuturi de la alte bănci pentru proiectele lui.

    A ajuns astfel, până în 1982, la 28.000 de membri. În 1983, instituţia a început să funcţioneze ca bancă cu drepturi depline cu scopul împrumutării săracilor şi a fost numită Grameen Bank (Banca Satelor). Până în 2007, Grameen a împrumutat 6,38 miliarde de dolari pentru 7,4 milioane de clienţi. Succesul modelui de microfinanţare al băncii a inspirat eforturi asemănătoare în 100 de ţări în dezvoltare.  Muhammad Yunus a fost premiat în 2006 cu Premiul Nobel pentru Pace, împreună cu banca Grameen, pentru eforturile de dezvoltare economică şi socială.  A fost astfel primul om din Bangladesh care a primit un Nobel. Yunus a anunţat că va folosi o parte din cei 1,4 milioane de dolari primiţi ca premiu pentru construirea unei companii care să producă mâncare ieftină, puternic nutrivită pentru săraci, iar restul spre un spital de oftalmologie pentru săraci.

    Profesorul Yunus a fost numit în decembrie de revista Fortune drept unul dintre cei mai mari 12 antreprenori ai erei contemporane. A primit 50 de doctorate onorifice de la universităţi din Argentina, Australia, Bangladesh, Belgia, Canada, Costa Rica, India, Italia, Japonia, Coreea, Liban, Malayesia, Rusia, Africa de Sud, Spania, Thailanda, Turcia, Anglia, SUA şi Peru. În 2011, Guvernul din Bangladesh l-a îndepărtat din funcţia de conducere a Grameen Bank, din motivul vârstei înaintate – 73 de ani. Se bănuieşte că înlăturarea lui a fost motivată politic.
     

  • Ginerele lui Bill Clinton vrea să investească la banca elenă Eurobank

     Conducerea Eurobank a contactat mai multe fonduri străine de investiţii în perspectiva privatizării parţiale a Eurobank în toamnă, când statul va vinde o participaţie de 25%, scrie cotidianul elen To Vima, citând directori din sectorul bancar.

    Statul elen a preluat 93,6% din acţiunile Eurobank, parte a recapitalizării băncilor elene după pierderile mari înregistrate din participarea la procesul de ştergere a peste 100 de miliarde de euro din datoria statului elen. Eurobank este singura dintre cele mai mari patru bănci din Grecia care nu a reuşit să atragă capital privat suficient în procesul de recapitalizare pentru a evita preluarea managementului de către stat. Conducerea Eurobank şi reprezentanţii statului elen au afirmat că vizează o revenire cât mai rapidă a băncii sub control privat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cererea scăzută şi subţierea bilanţurilor forţează bancherii să reducă dobânzile

    Bancherii au început să alerge din nou după clienţi cu promoţii la creditele de consum în condiţiile în care cererea s-a prăbuşit la minime record, iar bilanţurile s-au subţiat dramatic şi au generat pră­bu­şirea veniturilor din dobânzi şi comisioane.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 10.07.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

  • Bancherii nu dau împrumuturi: creditarea a scăzut cu 7% în ultimul an

    Creditarea sectorului privat a început să scadă în toamna anului trecut din cauza volatilităţii cursului şi a unor noi reglementări privind creditele în monedă străină, care au descurajat clienţii să se mai împrumute în valută. Subţierea resurselor în valută ale subsidiarelor de bănci străine care nu mai primesc linii de finanţare ieftine de la acţionari rămâne însă principala cauză a scăderii vânzărilor de credite în valută.
     
      Companiile şi populaţia aveau la sfârşi­tul lunii mai credite în valută cu o valoare cumulată de circa 32 mld. euro (138 miliarde de lei), în scădere cu 4% la valori exprimate în euro faţă de aceeaşi lună din 2012. Faţă de luna anterioară, creditul în valută s-a redus cu echivalentul a 100 mil. euro.