Tag: aviatie

  • Qatar Airways a venit in Romania. E prea mare elanul qatarez?

    La aterizarea aeronavei Airbus A320, prima cursa din Qatar catre
    Romania, salonul prezidential al aeroportului Henri Coanda din
    Otopeni parea neincapator pentru oficialitatile adunate cu prilejul
    evenimentului. Ministrii dezvoltarii si al transporturilor, Elena
    Udrea si Anca Boagiu, si directorul Companiei Aeroporturi
    Bucuresti, Tudor Jidav, asteptau sa coboare din avion CEO-ul
    companiei, Akbar Al Baker. “De cinci ani insista emirul sa
    inauguram un zbor inspre Romania si iata ca astazi se intampla”,
    si-a inceput oficialul Qatar Airways discursul. Alegerea
    Bucurestiului ca destinatie vine dupa ce a dedicat “foarte mult
    timp” studierii noilor rute si noilor oportunitati de afaceri, iar
    intrarea in Europa de Est a fost o decizie “excelenta”. Strategia
    qatarezilor, detinuti in proportii egale de guvern si actionari
    privati, de a ajunge in Romania face parte dintr-un avant
    consistent pe noi piete din intreaga lume. Daca in 2010 au ajuns
    din Buenos Aires pana in Tokio, trecand prin Sao Paolo, Barcelona,
    Nisa, Copenhaga, Ankara, Bengaluru, Phuket sau Hanoi, prima
    jumatate a anului va aduce noi destinatii ca Bruxelles, Stuttgart
    si Aleppo.

    Desi au gresit amandoua numele companiei, Elena Udrea salutand
    venirea Qatar Airlines, iar Anca Boagiu multumindu-le celor de la
    Air Qatar, reprezentantele Guvernului s-au aratat incantate de
    sosirea arabilor. “Pentru mine, nu poate fi decat o bucurie, ca
    prin acest zbor sa avem posibilitatea de a deschide si mai mult
    piata de turism a Romaniei pentru tarile din zona Golfului”, a
    declarat Udrea. “Suntem in fata unui inceput promitator. Prezenta
    Air Qatar in Romania ne arata ca planul de a realiza din aeroportul
    Henri Coanda un hub regional este realizabil”, a completat Anca
    Boagiu. Fireste, acelasi optimism a fost si pe buzele lui Akbar Al
    Baker. CEO-ul vorbeste despre cresterea capacitatii in Romania si
    chiar despre zboruri zilnice in patru-sase luni. In plus, o
    aeronava cu capacitate mai mare, model A321.

    Daca privim cu mai multa atentie, vorbele lui Akbar Al Baker pot
    transmite si alte semnale. Intrebat de BUSINESS Magazin de ce
    zborul functioneaza pe ruta Budapesta cu oprire la Bucuresti si nu
    direct catre Romania, oficialul Qatar Airways sustine ca numarul de
    avioane al companiei nu ii permite sa opereze doua zboruri
    separate. “De aceea s-a recurs la ruta dubla si nu din alt motiv”,
    spune Al Baker. Nicolae Demetriade, fost director al TAROM si
    reprezentant local al companiei Emirates Airlines, este convins nu
    doar ca frecventa zborurilor nu va creste, ba chiar va scadea:
    “Doha nu e un punct de atractie pentru romani, iar interesul poate
    veni numai din zborurile catre Asia sau Australia”, spune
    Demetriade, argumentand ca insasi cursa combinata Budapesta-
    Bucuresti-Doha e o dovada ca e “foarte dificil sa atragi un trafic
    care sa umple 70% din locurile din avion”. Modelul unui hub precum
    cel din Dubai e dificil de construit, desi arabii au investit 100
    de milioane de dolari in aeroportul din Doha. Asadar, scopul final
    nu ar fi neaparat profitul, ci, dupa cum spune Demetriade,
    promovarea Qatarului pe plan mondial. Tel usor de realizat, dat
    fiind ca arabii dispun de un pret al petrolului cel putin
    convenabil, un bun suport pentru elanul de extindere demn de
    invidiat pe care il poseda qatarezii.

  • Noile surse de bani la buget: amenzile de mediu pentru operatorii aerieni si taxa pe ambalaje

    Guvernul a adoptat o ordonanta de urgenta care modifica si
    completeaza OUG 196/2005 privind Fondul pentru mediu, care
    introduce aceasta penalizare.

    De asemenea, companiile si institutiile care introduc pe piata
    ambalaje de desfacere si bunuri ambalate vor plati o contributie de
    2 lei/kg pentru diferenta dintre cantitatile de deseuri de ambalaje
    corespunzatoare obiectivelor de valorificare sau incinerare si
    cantitatile de deseuri de ambalaje efectiv valorificate sau
    incinerate.

    Ambele reglementari vor aduce o noua sursa la venitul Fondului de
    Mediu, a declarat ministrul Mediului si Padurilor, Laszlo Borbely.
    “Totodata, prin aceasta ordonanta finantam programul de dezvoltare
    a retelei nationale de monitorizare a calitatii aerului. Sunt peste
    140 de asemenea monitoare in toata tara si avem posibilitatea sa
    finantam functionarea acestor monitoare prin Fondul de Mediu”, a
    spus Borbely.

    In luna ianuarie sau februarie va incepe si un program pentru piste
    de biciclisti, finantat pentru prima oara din Fondul de
    Mediu.

    Cat priveste impaduririle, ministrul spune ca anul acesta au fost
    alocati de 6 ori mai multi bani de la buget decat in anul 2009
    pentru impaduriri. “In total, circa 150 de milioane de lei au fost
    angajati sau cheltuiti pentru impadurire, care este foarte
    importanta, stiti foarte bine”, a adaugat ministrul, la briefingul
    de presa de dupa sedinta Guvernului.

    Laszlo Borbely a mai precizat ca noul cuantum al taxei auto, care
    va fi mai mare pentru masinile mai vechi de 8-9 ani, va fi stabilit
    in sedinta de saptamana viitoare a Guvernului.

  • Un calendar cu stewardese in “ipostaze senzuale”, lansat de Blue Air

    “Calendarul este realizat in scop caritabil si va aparea ca
    insert al unei reviste cu care am colaborat, editia din decembrie,
    urmand sa fie vandut si la bordul avioanelor Blue Air. Este primul
    calendar de acest gen realizat de Blue Air. Initial, am vrut ca
    pentru fiecare luna sa apara o fata, insa am avut foarte multe
    cereri din partea stewardeselor si ne-am oprit cu greu la 21 de
    fete. In calendar vom avea si doi insotitori de zbor. De asemenea,
    pasagerii vor putea vedea fotografii din timpul sedintelor in
    editia de iarna a revistei de bord a companiei noastre”, a afirmat
    Tatu.


    Cititi mai multe
    pe www.mediafax.ro

  • Aglomeratie pe aeroportul din Madrid, la o zi dupa greva controlorilor de trafic aerian

    Cozi lungi s-au format in fata ghiseelor de inregistrare,
    blocate de vineri.
    In total, duminica sunt prevazute 4.060 de zboruri, cu plecare sau
    sosire pe aeroporturile spaniole, potrivit Autoritatii de gestiune
    a aeroporturilor, Aena.

    Ca multi altii, Jesus Caliz, in varsta de 43 de ani, a petrecut
    noaptea dormind pe un carton in holul terminalului T4 al
    aeroportului Barajas, folosind bagajul ca perna. El spera sa poata
    pleca duminica in Columbia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Revista presei economice din Romania

    Operatorul aerian low cost Pegasus, din Turcia,
    ar putea intra pe piata romaneasca in ianuarie, cand ar urma sa
    lanseze o cursa pe ruta Bucuresti (Otopeni) – Istanbul, informeaza
    Gandul. Deputatii din Comisia de Buget, Finante si Banci au
    aprobat miercuri un amendament la OUG 50/2010, prin care bancile
    sunt obligate sa restructureze creditele persoanelor indatorate
    peste limita, la cererea clientilor, fara alte costuri
    suplimentare.

    Personalul bugetar va fi reincadrat in 2011 cu salarizare egala
    pentru aceleasi functii, dar pornind de la baza din luna octombrie,
    declara ministrul muncii, Ioan Botis, citat de
    Evenimentul Zilei, sustinand ca se vor inregistra cresteri
    salariale importante la anul, inclusiv in sanatate si educatie. In
    Romania, cel mai folosit mod de plata de la distanta (exceptand
    plata cu cardul) este cel prin SMS, spun specialistii din domeniul
    IT, desi suma maxima acceptata la o tranzactie prin SMS nu
    depaseste 10 euro.

    Desi Arhiepiscopia Tomisului a primit de la Guvernul
    Nastase ferma de la Nazarcea, cu 350 de hectare de vita-de-vie si
    pomi fructiferi, promitand ca vor ridica mai multe asezaminte
    sociale, dupa 8 ani nu a ridicat nimic, ci doar a distrus, sustine
    Adevarul. Guvernul a promis FMI ca reducerea numarului de
    angajati in sectorul public va continua si anul viitor, iar pentru
    a diminua deficitul bugetar la 3% din PIB in 2012, Executivul va
    restrange in continuare cheltuielile, inclusiv pentru salarii si
    prime.

    Cum a ajuns Cornu sa aiba sala de sport de 4
    milioane de euro: doua firme de partid, una PDL si cealalta PSD, au
    construit una dintre cele mai moderne sali de sport din Romania, cu
    20% mai scumpa decat sora sa geamana, sala olimpica de la Izvorani,
    scrie Romania Libera. Din martie 2011, luna in care este
    programata aderarea tarii noastre la Schengen, avioanele cu
    destinatii spre statele din afara acestui spatiu vor mai putea
    decola doar de pe trei din cele 16 aeroporturi romanesti.

    Potrivit calculelor facute de Ziarul Financiar alaturi de
    casa de investitii Capital Partners in cadrul Anuarului Top 100 al
    celor mai valoroase companii din Romania, bogatiile statului, prin actiunile pe care le
    are in cele 28 de companii, se ridica la 15 mld. euro, mai bine de
    10 mld. euro fiind aduse exclusiv de domeniul energetic. Din
    pachetul de beneficii extrasalariale, bonurile de masa lipsesc doar
    in cazuri rare; iar raspandirea lor atat de larga a format o piata
    de peste un miliard de euro.

  • 24 de curse au intarzieri din cauza cetii de pe Aeroportul din Timisoara

    Purtatorul de cuvant al Aeroportului International “Traian Vuia”
    din Timisoara, Nicoleta Trifan, a declarat corespondentului
    MEDIAFAX ca din cauza cetii care s-a instalat in zona pistei sunt
    afectate 13 aeronave care ar fi trebuit sa decoleze si alte 11 care
    urmau sa aterizeze. Ea a precizat ca cea mai mare intarziere, de
    aproximativ trei ore, o inregistreaza o aeronava care trebuia sa
    plece la ora 6.30, cu destinatia Bergamo.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Batalia low-cost: in timp ce Blue Air se lupta sa scape de insolventa, Wizz Air sta la panda si ii preia destinatiile de zbor

    Incepand cu 15 decembrie 2010, Wizz Air va valorifica succesul
    de pe piata locala, alocand cea de-a 5-a aeronava Airbus A320
    complet noua, bazei operationale din Bucuresti. Totodata, compania
    va creste frecventele spre majoritatea destinatiilor cum ar fi
    Barcelona (Spania), Milano-Bergamo (Italia), Roma-Ciampino,
    Catania, Napoli, Paris-Beauvais (Franta), Bruxelles-Charleroi
    (Belgia), Londra-Luton (Marea Britanie), Madrid sau Valencia. Noua
    aeronava va permite si lansarea unor noi zboruri spre Larnaca si
    Malaga (prima destinatie din 15 decembrie iar cea de-a doua din
    vara 2011).


    “Modelul de business potrivit a dovedit inca o data ca poate
    furniza rezultate exceptionale. Suntem foarte multumiti de
    performantele din Romania. Succesul nostru dovedeste importanta
    vitala a controlului costurilor si a situatiei favorabile a
    lichiditatilor, cele doua elemente de baza care deosebesc modelul
    folosit de Wizz Air. In calitate de lider al pietei aeriene din
    Romania, Wizz Air va ramane dedicata sustinerii cresterii constante
    a cererii pe piata de transport aerian din Romania” – a declarat
    John Stephenson, vicepresedinte Wizz Air.

    Extinderea maghiarilor de la Wizz vine dupa ce luna trecuta Blue
    Air a renuntat la patru avioane, urmand sa ramana cu sase aparate,
    plus alte doua care vor fi livrate de Boeing pana la finele anului.
    Fireste, reducerea cu un sfert a flotei se traduce prin anulari de
    zboruri si reduceri de personal. Compania a renuntat la bazele
    operationale de la Larnaca (Cipru) si Sibiu, deci aeronavele vor
    tranzita cele doua aeroporturi fara sa mai poata initia si zboruri
    de acolo catre alte destinatii. Wizz Air anunta noi zboruri catre
    destinatiile operate pana in prezent de compania lui Nelu Iordache,
    deci finele anului ar putea schimba din nou clasamentul companiilor
    aeriene dupa numarul de pasageri transportati.

    Daca anul trecut Blue Air detrona in premiera liderul all-time
    TAROM, 2010 are sanse mari sa aduca in top Wizz Air. Un operator
    low-cost maghiar care a stiut sa speculeze slabiciunile
    concurentilor din piata. O piata low-cost care este in prezent
    dominata de Blue Air si Wizz Air, pe care
    marii jucatori europeni easyJet, Ryanair si Germanwings isi fac loc
    tot mai greu
    .

  • Romania, prea mica pentru marele low-cost

    “Nu am fost primiti cu bratele deschise in Romania. De aceea am
    ales doar doua aeroporturi mici, care au inteles importanta unei
    curse Ryanair.” Acesta era raspunsul dat la lansarea Ryanair in
    Romania, in aprilie 2008, de Tomasz Kulakowski, pe atunci director
    de vanzari al Ryanair pentru Europa Centrala si de Est, la
    intrebarea de ce nu au ales sa zboare din Bucuresti si au preferat
    Arad si Constanta. In toamna lui 2010, Ryanair nu mai zboara nici
    de la Arad, ci doar de la Constanta. In paralel, Ryanair devenea
    lider pe piete precum Polonia si cucerea pas cu pas tarile Baltice
    sau Ucraina.

    Cu alte cuvinte, veni, vidi si mai putin vici. Cam asta au facut
    gigantii europeni ai aviatiei low-cost, care au intrat pe piata
    romaneasca in urma cu cativa ani, in plin boom economic, plini de
    planuri marete, dar nu au reusit in timp sa se impuna la fel cum au
    facut-o in partea de vest a continentului si chiar si in alte state
    din Europa Centrala si de Est. Pe de alta parte, companii mai mici,
    dar mai apropiate din punct de vedere geografic, au reusit sa-si
    adjudece o felie mai mare din piata romaneasca si sa isi spuna
    cuvantul in fata unor operatori cu traditie, asa cum sunt easyJet,
    Ryanair sau Germanwings. Asadar, in anii trecuti, “finala” pe piata
    locala s-a jucat intre un operator cu capital romanesc, Blue Air,
    si unul maghiar – Wizz Air. Finala continua si astazi, doar ca Blue
    Air nu mai tureaza asa de tare motoarele, scuzandu-se prin faptul
    ca a fost afectat de criza, ca nu mai poate plati ratele la leasing
    si ca e mai bine sa zboare cu 4 avioane si aproximativ 15
    destinatii in minus decat sa aiba pierderi irecuperabile.


    Slabirea Blue Air ar putea lasa asadar cota de piata libera pentru
    mai marii low-costului. Dar de ce nu s-au dezvoltat acestia in
    Romania pana acum?

    Motivul principal tine de costurile de operare pe aeroporturi. Daca
    pe Aeroportul International Aurel Vlaicu – Baneasa, taxa de
    pasageri este de 7 euro de persoana, in Insulele Canare, spre
    exemplu, aceasta este zero. Si, chiar daca taxele nu sunt nule,
    unor companii de calibrul Ryanair, spre exemplu, li se ofera
    diverse facilitati, asa cum s-a intamplat recent in Bulgaria.
    Pentru prima cursa operata de pe aeroportul din Plovdiv, Ryanair
    plateste taxe de aterizare mai mici decat in cazul altor companii,
    inclusiv mai mici decat cele platite de compania nationala Bulgaria
    Air – care a facut si destul de multa galagie pe aceasta tema.

    Operatorii low-cost nu au nimerit autoritati la fel de prietenoase
    si in Romania. “Extinderea pe piata locala este blocata de
    costurile ridicate de operare de pe aeroporturi. Anul acesta,
    volumul total de pasageri al companiei Ryanair va creste cu peste 7
    milioane, insa aceasta crestere va veni din afara Romaniei, unde
    costurile de operare sunt semnificativ mai mici, iar in unele
    cazuri chiar nule”, declara Melisa Corrigan, director de marketing
    si vanzari in cadrul Ryanair, la finalul lunii august, la un
    eveniment desfasurat la Constanta, prin care compania irlandeza
    celebra succesul celor doua rute pe care le opereaza de pe
    Aeroportul Mihail Kogalniceanu, singurele pe care le mai are in
    portofoliu, de altfel. Cand a intrat pe piata romaneasca, in 2008,
    Ryanair a inaugurat, pe langa rutele de pe aeroportul constantean,
    si un zbor din Arad. Ulterior, a renuntat la aceasta ultima cursa
    dupa numai patru luni de operare, in urma unor neintelegeri cu
    autoritatile locale.

    Motivul costurilor ridicate de operare il invoca si reprezentantii
    de la easyJet. “Initial, cand am venit in Romania, am lansat trei
    rute din Bucuresti, insa rezultatele nu au fost pe masura
    asteptarilor, motiv pentru care am anulat cursa catre Londra. Nu am
    reusit sa ajungem la un acord cu Aeroportul Baneasa, cel catre care
    ne indreptasem in prima faza. Pe de alta parte, Aeroportul Otopeni,
    de unde operam in prezent, desi este mai atractiv din punctul de
    vedere al infrastructurii, percepe costuri de operare mai mari”, a
    declarat pentru BUSINESS Magazin Peter Voets, marketing manager
    pentru Elvetia, Austria si Europa de Est in cadrul easyJet. In
    prezent, compania low-cost britanica opereaza din Romania doua rute
    – Milano si Madrid, insa, din cauza costurilor de operare mari, nu
    are in plan sa introduca noi zboruri, cel putin nu pentru moment.
    easyJet a transportat in relatia cu Romania aproape 200.000 de
    pasageri in anul 2009, fata de peste 1,5 milioane, cati au
    transportat Wizz Air sau Blue Air.

    De altfel, niciuna dintre marile companii low-cost occidentale nu
    si-a anuntat planuri de a se extinde in continuare pe piata locala,
    dar nici de a iesi de pe aceasta. Un exemplu in acest sens sunt
    britanicii de la easyJet. “Nu luam in considerare posibilitatea
    unui exit de pe piata romaneasca, avand in vedere ca suntem
    multumiti de cele doua rute pe care le operam in prezent. Pentru
    moment, planurile noastre de dezvoltare se concentreaza pe rutele
    cu cerere mare, pentru care traficul este garantat si costurile
    sunt scazute. Romania nu ofera o optiune tocmai ieftina, iar
    costurile de oportunitate pentru a opera pe aceasta piata sunt
    ridicate”, explica Peter Voets. In ceea ce priveste potentialul
    pietei romanesti, marii operatori low-cost recunosc ca acesta este
    destul de mare, insa insuficient exploatat. “Acest lucru se poate
    observa si din simplul fapt ca noi operam doua curse pe un singur
    aeroport. Am putea face mult mai multe lucruri daca am beneficia de
    costuri de operare pe aeroporturi mai mici”, sustine Daniel De
    Carvalho, reprezentant al Ryanair, companie ce a transportat din si
    catre Romania 44.000 de pasageri in 2009, extrem de putin raportat
    la volumul de pasageri la nivel mondial al operatorului, care s-a
    ridicat la 67 de milioane in 2009. Estimarile pentru anul acesta
    indica o crestere de aproape 10%, pana la 73,5 milioane de
    pasageri.

    Aceeasi parere o impartaseste si Attila Dankovics, director de
    marketing, vanzari si comunicare pentru Wizz Air. “Romanii continua
    sa calatoreasca, dar, din cauza climatului economic, sunt mai
    atenti la modul cum isi cheltuiesc banii si prefera sa obtina cele
    mai bune servicii la cele mai mici preturi.” Pentru Wizz, Romania
    este a doua piata, dupa marimea operatiunilor. Din acest motiv, si
    anul acesta compania ungara a continuat sa se dezvolte, lansand noi
    rute de pe toate bazele aeriene de pe care opereaza. Astfel, au
    fost inaugurate rute din Bucuresti catre Pisa, Cuneo-Torino,
    Zaragoza si Weeze-Düsseldorf. De asemenea, aceleasi rute externe au
    fost lansate si de pe aeroportul din Cluj-Napoca, la care se adauga
    destinatiile Alicante si Palma de Mallorca. Pe aeroportul
    timisorean a fost adaugata doar o singura cursa: Forli
    Bologna.

    Dupa o prezenta timida in 2006, cand Wizz Air a transportat doar
    17.000 de pasageri, compania ungara low-cost a ajuns anul trecut la
    un trafic de 1,65 milioane de pasageri in relatia cu Romania.

    Cele mai rentabile rute pentru operatorii aerieni prezenti pe
    piata romaneasca sunt cele catre Italia si Spania, atat datorita
    “legaturilor culturale”, asa cum spune Attila Dankovics de la Wizz
    Air, cat mai ales numarului mare de romani plecati la munca in cele
    doua state. Numai Germanwings iese din acest tipar, compania
    germana, divizie low-cost a gigantului aerian Lufthansa, avand
    curse numai catre Germania. Trei la numar, mai exact: Köln,
    Stuttgart si Berlin (baze ale operatorului neamt), toate fiind
    operate de pe aeroportul Baneasa din Bucuresti.

    In ceea ce priveste viitorul, dezvoltarea curselor interne va fi
    una dintre prioritatile transportatorilor aerieni, chiar daca pana
    acum tentativele in acest sens au esuat, crede Sorin Ionescu,
    managing partner al companiei de consultanta si management Fivestar
    Hospitality. Si asta pentru ca turismul romanesc se va dezvolta,
    iar varianta rutiera nu este tocmai una la indemana pentru
    potentialii turistii: “Lipsei de infrastructura rutiera nu i se
    poate raspunde decat cu o dezvoltare a retelei de zboruri interne.
    Investitiile in aeroporturi sunt mult mai usor si mai rapid de
    facut. Cred ca una din cheile succesului turismului in Romania este
    legata de infiintarea cat mai multor zboruri low-cost intre marile
    clustere turistice ale tarii. Aceasta este una dintre masurile
    necesare, care sa vina sa sustina noul brand turistic al Romaniei,
    care se adreseaza exploratorilor, calatorilor cu discernamant,
    celor care au experienta mai mare de calatorie decat media”.

    Pe de alta parte, low-costurile straine nu au fost tocmai multumite
    de rezultatele pe segmentul curselor interne. Cel putin nu pana
    acum. Cei de la Wizz Air au avut o astfel de tentativa in 2008, pe
    relatia Bucuresti-Cluj, insa si-au dat seama ca asemenea zboruri nu
    sunt conforme cu modelul lor de business. “Operam doar pe aeronave
    mari, Airbus A320 cu 180 de locuri. O ruta interna presupune
    aeronave mai mici si o frecventa ridicata a zborurilor. In momentul
    de fata identificam oportunitati mai bune pe rutele
    internationale”, precizeaza Dankovics, reprezentantul Wizz Air. {i
    Blue Air, singurul low-cost romanesc, si-a incercat sansa cu
    zborurile interne, dar la inceputul lui august a renuntat, din
    cauza gradului scazut de ocupare a aeronavelor.

    Chiar daca s-a mai eliberat loc pe piata, nimeni nu se grabeste
    deocamdata sa il ocupe. Operatorii au nevoie de efervescenta, de
    locuri unde calatoresc zilnic mii de oameni, unde exista
    dezvoltare. Cum deocamdata in Romania nu creste nimic, si piata
    low-cost va ramane la indemana celor care vor indrazni sa dezvolte
    sperand in viitor sau macar a celor care se vor mentine.

  • Blue Air intra in insolventa pentru datorii de 200.000 de euro. Seful companiei sustine ca nu datoreaza nimic

    “Insolventa a fost ceruta de Tarom, Carpatair, Service
    Excellence Solutions si Club Zexe, care cesionase o creanta de
    217.000 lei de la Direct Aero Services. Datoriile pentru care s-a
    admis insolventa sunt de aproximativ 200.000 euro, dar Blue Air are
    datorii mult mai mari”, a declarat avocatul Remus Borza, a carui
    firma, Assistance Insolv, a fost desemnata de catre judecator ca
    administrator judiciar in dosarul insolventei Blue Air.

    Compania Blue Air Transport Aerian SA este controlata de omul de
    afaceri Nelu Iordache.

    Blue Air neaga ca ar fi intrat in insolventa. “In momentul de fata,
    noi nu avem nicio datorie fata de cei doi asa-zisi creditori din
    dosarele de insolventa”, spune Sherif Ussama, CEO al companiei Blue
    Air Transport Aerian.

    Detalii pe www.incont.ro.

  • Vrei sa te faci pilot? Cat costa si unde poti sa faci cursuri de pilotaj in Romania

    “Pilotul este un manager in avion”, spune Dan Andrei, directorul
    scolii romanesti de pilotaj Carpatair Flight Training de la
    Timisoara.

    Este prima lectie pe care Dan Andrei si colegii sai instructori
    de la scoala de aviatie din Timisoara o predau viitorilor piloti:
    aceea ca sunt responsabili de coordonarea unui intreg “arsenal” de
    comenzi si ca in mainile lor se afla, de cele mai multe ori, nu
    numai propriile vieti, ci si vietile unor zeci sau chiar sute de
    oameni.


    In Romania exista momentan putine sanse pentru cei care doresc
    sa devina piloti comerciali si de linie. Dincolo de Scoala
    Superioara de Aviatie si de cateva scoli mai mici private, cea mai
    nou deschisa este Carpatair Flight Training, care a inceput
    cursurile in urma cu doi ani la Timisoara. Scoala a pornit la drum
    dupa ce compania aeriana Carpatair a decis sa investeasca in
    formarea de piloti de la zero, pentru a nu mai fi conditionata sa
    astepte absolventii Scolii Superioare de Aviatie din Romania sau sa
    depinda de piata internationala, unde pilotii primesc oferte din
    toata lumea, iar piloti licentiati pe tipurile de avioane cu care
    zboara Carpatair se gaseau din ce in ce mai greu. Asadar,
    conducerea Carpatair a deschis scoala unde au absolvit in doi ani
    67 de piloti, dintre care a angajat deocamdata 3. Cum afla
    doritorii de noua scoala, cum isi platesc cursurile care nu sunt
    deloc ieftine si, nu in ultimul rand, unde se duc daca nu raman in
    staff-ul companiei de la Timisoara?


    Sunt interesati in general pasionatii, iar informatia orala
    circula cu repeziciune extrema; avem de procesat zeci de aplicatii
    lunar, dar din cauza constrangerilor financiare ale candidatilor
    potentiali, numai o mica parte finalizeaza intentia. De altfel, din
    aceste motive cumulate, nici nu se organizeaza targuri de profil,
    cel putin in Romania”, potrivit lui Dan Andrei. Scoala de aviatie
    de la Timisoara are in prezent atat cursanti romani, cat si
    straini, din Serbia si Republica Moldova. Carpatair a avut insa
    cursanti si din Statele Unite, Canada si Australia. Cei mai multi
    cursanti sunt orientati catre o cariera de pilot profesionist,
    manifestandu-si inca de la inceput dorinta de a se angaja in cadrul
    unui operator aerian dupa absolvirea cursurilor.

    Inainte de a deveni pilot cu acte in regula insa, cursantii trec
    prin multe ore de studiu. In cadrul Carpatair Flight Training,
    programul de pregatire incorporeaza minimum 750 de ore de pregatire
    teoretica, circa 60 de ore de antrenament pe simulator, peste 160
    de ore de zbor pe avion, toate acestea in aproximativ doi ani. De
    asemenea, programul de calificare pe tip de avion consta in inca
    150 de ore de pregatire teoretica in cadrul companiei in care
    pilotul se angajeaza, exercitii practice dupa proceduri pentru
    situatii anormale si de urgenta, antrenamente pe simulator cu o
    durata de minimum 40 de ore si, ulterior, zbor necomercial pe avion
    si zbor de pregatire pe ruta cu durata de 150 de ore. “Este mult,
    este putin? Practica a demonstrat ca atat este necesar pentru ca
    operarea sa fie sigura”, precizeaza directorul Carpatair Flight
    Training.

    Dan Andrei sustine ca organizarea unei astfel de scoli nu este
    deloc simpla si ca inseamna, pana la urma, “ceea ce inseamna orice
    intreprindere greenfield a unui antreprenor”.


    Chiar daca investitiile initiale se recupereaza dupa multi ani,
    pilotii reprezinta in acest moment o necesitate sociala
    identificata, dupa cum o descriu fondatorii acesteia. Scoala de
    aviatie care functioneaza in incinta Aeroportului International
    Traian Vuia din Timisoara a “prins aripi” in urma unei investitii
    de 2 milioane de euro, investitie care a finantat achizitia unui
    simulator, doua aeronave Cesna si diverse lucrari pentru
    organizarea scolii. Insa, odata lansata, scoala a lucrat la
    capacitate maxima: “Prin scoala noastra, urmand diverse cursuri de
    formare, au trecut peste 90 de studenti-piloti”, explica Dan
    Andrei. In prezent, aflandu-se in diverse stadii ale cursurilor de
    pilotaj, frecventeaza cursurile scolii 23 de
    piloti/studenti-piloti, diferenta de 67 fiind reprezentata de cei
    care au absolvit deja.

    Programul de pregatire a unui pilot consta in mai multe etape,
    fiecare cu pretul ei: primul nivel, asa-numitul PPL (Private Pilot
    Licence), costa in cadrul scolii de aviatie Carpatair circa 9.000
    de euro fara TVA. Pregatirea planificata pe durata a doi ani, pana
    la obtinerea licentei de pilot comercial ATPL (Air Transport Pilot
    Licence) il costa insa pe un viitor pilot circa 55.000 de euro.

    La o cautare pe internet, zeci de forumuri din tara si din
    strainatate sunt pline ochi de tineri care vor sa devina piloti.
    Multi vor, putini ajung la cursuri, iar si mai putini reusesc sa
    obtina toate atestatele si sa ajunga sa zboare pentru o companie.
    Si, cu toate acestea, evolutia pietei aeriene din ultimii ani ii
    face pe multi dintre ei sa isi puna intrebarea: “Poti avea emotii
    ca ajungi somer cu licente de pilot de 100.000 de euro?”.
    De la inceputul anilor 2000, industria aeriana a avut o crestere
    record mondiala, in care au jucat roluri foarte importante
    dezvoltarea industriei low-cost si a companiilor asiatice. Ultimii
    doi ani au afectat insa grav industria transporturilor, mai multe
    companii intrand in faliment – precum SkyEurope sau MyAir -, iar
    altele intrand in ample restructurari. Cel mai recent exemplu in
    acest sens este operatorul aerian roman Blue Air, care a anuntat un
    plan de restructurare ce vizeaza, printre altele, concedierea mai
    multor angajati din echipajul de bord.

    Cu toate acestea, mai exista regiuni pe glob unde inca se fac
    angajari, spun cei din domeniu. “Exista cerere mare de piloti in
    zona Asiei si a Orientului Mijlociu, cele mai dinamice din punct de
    vedere al dezvoltarii aviatiei civile in ultimii ani. Aici de fapt
    se impune o analiza structurala pentru ca in toata lumea este
    nevoie de piloti cu experienta (comandanti, instructori), insa este
    greu sa ajungi la acest nivel pentru ca sistemul de promovare este
    foarte riguros si impune un anumit nivel de pregatire pentru
    fiecare etapa care conduce la elitele de care este nevoie peste
    tot, de fapt”, spune Dorin Ivascu, unul dintre cei doi asociati ai
    Regional Air Services, scoala de piloti de la Tuzla. Aceeasi
    viziune o impartaseste si Dan Andrei de la Carpatair, afirmand ca
    explicatia acestei cereri deosebite este faptul ca liniile aeriene
    din zona Asia-Pacific si Orientul Mijlociu comanda sute de avioane
    de mare si medie capacitate anual. “Unele dintre statele respective
    au scoli de aviatie proprii si produc industrial. China, spre
    exemplu, produce intr-o singura scoala 15.000 de piloti, atat de
    mari ii sunt nevoile.”

    Analizand insa salariile si diurnele, atat in Romania, cat si in
    strainatate, se poate spune ca pilotii comerciali sunt niste
    norocosi. “In general, un pilot comercial castiga in Romania circa
    5-6.000 de euro lunar, daca are deja toate licentele. In
    strainatate, salariul este ceva mai mare, pornind de la circa 8.000
    de euro”, spune Pavel Tatcu, fost instructor de zbor la Autoritatea
    Aeronautica Civila Romana. Exista insa salarii ce depasesc patru
    zerouri. “Am un prieten care zboara in calitate de comandant in
    Qatar si castiga aproximativ 18.000 de dolari pe luna, pe misiuni
    ultra-lungi pe Boeing 777”, explica Dan Andrei. Efortul financiar
    pana a ajunge la un asemenea salariu este insa destul de mare.
    Toate licentele necesare, plus atestatul pentru avioane de acest
    tip, in acest caz Boeing, pot costa circa 90-100.000 de euro,
    adauga fostul instructor de zbor Pavel Tatcu.

    Intr-adevar, sustine Dan Andrei, cei mai multi cursanti viseaza
    la angajarea in cadrul unor companii de linie, pentru a zbura pe
    curse cat mai lungi. Nu toti cursantii ajung insa piloti, asa ca
    scoala de la Timisoara urmeaza sa dezvolte si alte componente de
    business, cum ar fi o baza de intretinere pentru avioane mici sau
    abordarea de noi profesii, printre care si cea de insotitor de
    bord, mecanic de aviatie sau specialist in planificare zbor. Cel
    mai ambitios plan insa este cel prin care, intr-o perioada de cinci
    ani, scoala vrea sa-si mareasca numarul de cursanti, chiar pana la
    dublarea lor. In acest sens, exista colaborari cu scoli de aviatie
    din Serbia, Croatia, Germania si chiar si Marea Britanie, dupa cum
    spune Dan Andrei: “Suntem departe de a fi un jucator global. Poate
    peste vreo 5-10 ani. Cine stie?”.