Tag: articol

  • Judecătorul Cristi Danileţ: OUG de abrogare conţine un articol neconstituţional

    ”Şi totuşi este o problemă: art. 25 alin 5 Codul de procedură penală a respectat cerinţa impusă de CCR prin decizia 586/2047 în OUG apărut marţi noaptea, dar azi nu mai respectă această cerinţă în OUG 14/2017, care o înlocuieşte. Aş vrea să cred că este o eroare a Guvernului. Oricum, ea va putea fi corectată de Parlament în procedura de aprobare a OUG”, a scris Danileţ pe Facebook.

    El a argumentat acest viciu de neconstituţionalitate.

    ”Încerc să explic: acel articol din Codul de procedură penală spune că, dacă un dosar se prescrie, instanţa nu ar trebui să soluţioneze chestiunea prejudiciului, ci închide dosarul şi gata. Dar CCR a spus că trebuie să fie soluţionată şi această chestiune, chiar dacă dosarul se închide. Prin OUG 13 de marţi noaptea a fost corectat în acest sens textul. Dar prin OUG 14 se reia forma veche, care cuprinde acest viciu de neconstituţionalitate. Ca să fiu mai direct, OUG 14 e parţial neconstituţională, cu privire la un singur articol şi anume art 25 alin 5 din Codul de procedură penală. Dosarele însă nu sunt afectate, întrucât judecătorii aplică direct deciziile CCR”, arată judecătorul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bran, pe podium, în topul celor mai frumoase 20 de castele din Europa

    Castelul Bran este inclus de publicaţia spaniolă, El Pais, printre 20 cele mai frumoase castele din Europa. Imaginea cetăţii din Pasul Bran-Rucăr este a treia, dintr-o galerie de 20 de poze, după celebrul Castel Neuschwanstein, din Bavaria, şi nu mai puţin faimosul Chenonceau de pe Valea Loirei.

    Articolul intitulat “Cele mai frumoase castele din Europa: de la fanteziile Regelui Nebun, în Neuschwanstein, pe Valea Loirei şi în pădurile din Transilvania, 20 de castele de basm”, face o scurtă descriere a vechilor castele europene, prezentând şi imagini ale acestora.

    “Castelul Bran este o cetate medievală în apropierea Braşovului, la graniţa dintre Transilvania şi Ţara Românească, în România, care îşi datorează renumele şi uriaşa atracţie turistică Contelui Dracula, personajul romanului lui Bram Stoker. Este mai mult ca sigur că figura istorică reală a lui Vlad III Dracula, să fi păşit vreodată în acest castel, a cărui structură prezentă a fost construită de regele Ludovic I al Ungariei în anul 1377. Vlad Ţepeş a locuit în castelul de la Poenari, în zona de centru-sud a ţării, castel ale cărei ruine pot fi de asemenea vizitate”, se arată în articolul din El Pais.

    Citiţi mai multe pe www.gandul.info

  • Când au văzut această imagine, nu şi-au închipuit că vor descoperi aşa ceva. Detaliul care i-a lăsat pe toţi fără cuvinte

    Dacă ar fi să ne luăm după numărul tabloidelor, da, chiar şi doi dintre câinii lui Paris Hilton aduşi la Bucureşti fac mai mult public decât Clapton. În România toată lumea se pricepe la botezuri, adus mititei la un chef. Pe scurt, mulţi ştiu să creeze evenimente. România nu se lasă pe mâna profesioniştilor. De aici şi o precară cultură star system. Evenimentele? Sunt puhoi, dar nemulţumirile sunt cu tona. Lipsa de profesionişti e urmată de meschinărie. 

    Când au văzut această imagine, nu şi-au închipuit că vor descoperi aşa ceva. Detaliul care i-a lăsat pe toţi fără cuvinte

  • Cum au reuşit doi tineri să se pensioneze la doar 30 de ani. Vezi cum trăiesc acum cei doi

    S-au pensionat în august 2015, iar de atunci trăiesc fără nicio restricţie.

    Cum au reuşit să se pensioneze atât de devreme? Cheia a fost, potrivit unui interviu acordat în Business Insider: minimizarea costului traiului.

    Tinerii s-au cunoscut în 2004, când erau amândoi la colegiu. S-au căsătorit în vacanţa de iarnă a ultimului an de studiu. S-au mutat în Las Vegas imediat după absolvire – Joe acceptase acolo un post de profesor în cadrul Teach for America. Ali a început şi ea să lucreze ca profesor suplinitor şi s-a alăturat în cele din urmă TFA, începând să predea limba engleză la un liceu local.

    ”Din fericire, în Las Vegas costul traiului este foarte scăzut – totuşi şi salariile profesorilor sunt la fel de scăzute”, a spus Ali într-un interviu pentru Mad Fientist, într-un episod al ”Financial Independence Podcast”.

    Au fosr nevoiţi astfel să îşi ia  extra joburi – predarea de cursuri la şcoli de vară, administrarea unor cluburi, meditaţii – pentru a-şi creşte veniturile. În unii ani, au reuşit  să îşi crească salariile cu până la 50% prin intermediul acestor posturi suplimentare. În cele din urmă, au realizat că vor să fie independenţi din punct de vedere financiar şi să aibă libertatea să facă ce vor, când vor. Au continuat să trăiască frugal, economisind circa 75% din veniturile lor, iar în 2008 şi-au cumpărat prima proprietate în Vegas. În anii următori, au reuşit să administreze încă 13 spaţii închiriate. Chiar dacă au pierdut bani în timpul crizei , piaţa şi-a revenit în cele din urmă şi au reuşit să ajungă la profituri consistente – şi-au crescut averea până la peste 1 milion de dolari.

    În prezent, sunt complet independenţi din punct de vedere financiar şi călătoresc în jurul lumii împreună cu fiica lor de doar un an. Cei doi au şi un blog unde îşi descriu experienţele – Adventuring Along.

  • La început era cel mai slab angajat al companiei, dar la 24 de ani îşi cumpăra un Ferrari din bonusuri. Care este secretul acestui tânăr

    La aniversarea de 24 de ani, Jacyn Heavens şi-a făcut cadou un Ferrari. Cariera sa ca om de vânzări în domeniul telecom nu a avut, însă, un start uşor, conform unui articol bbc.com. 

    După ce a lucrat o vreme în domeniul asigurărilor, la următorul său job în vânzări lucrurile nu au fost prea roz, povesteşte Jacyn Heavens, care acum are 33 de ani. „A fost perioada de boom în industria telecom, dar degeaba, la mine nu mergea. Nu puteam vinde nimic. Până într-o zi când şeful mi-a spus <<Ieşi afară din birou şi să nu te mai întorci până nu vinzi ceva>>. M-am dus în maşină şi am început să plâng. Mi-am sunat mama şi i-am spus că sunt un om de nimic”, adaugă el.

    Din fericire pentru Jacyn, a decis să nu renunţe, ci să-şi creeze o strategie de succes. În 2004, problema sa era foarte simplă –  încercând să vândă telefoane firmelor, îşi petrecea toată ziua dând telefoane, iar răspunsul era mereu acelaşi –NU. Dar apoi, Jacyn şi-a dat seama că motivul pentru care nimeni nu era interesat era acela că nu le oferea nicio îmbunătăţire a contractelor existente. Aşa că, în loc să încerce să vândă doar telefoane, el le propunea companiilor o împrospătare a contractelor, o îmbunătăţire. În scurt timp, a obţinut o listă lungă de date care trebuiau reînnoite. Mai târziu, suna companiile în momentul în care ştia că se află în căutare de noi terminale, iar încet – încet a  început să valorifice cerere după cerere. „Am fost ultimul, locul 500 din 500 de membri ai personalului de vânzări, apoi, dintr-o dată, am fost pe locul 200, am urcat pe locul 50-a şi în final am ajuns pe primul loc”, povesteşte el.

    Lucra pentru o companie în estul Angliei, la acea vreme, iar la scurt timp a fost recrutat de un concurent al companiei sale, care avea sediul în Londra. Jacyn spune ca planificarea lui meticuloasă a determinat o creştere continuă a cifrelor de vânzări, resprectiv a comisioanelor sale. Iar acestea au crescut atât de mult, încât de ziua lui de 24 de ani s-a simţit „suficient de stabil din punct de vedere financiar” şi şi-a făcut cadou ultimul model de Ferrari.

    Doi ani mai târziu, însă, a decis să renunţe la lumea vânzărilor. „M-am simţit suprasolicitat, aşa că am decis să mă duc înapoi la Norwich şi să mă liniştesc”, spune el. „Am atins apogeul în vânzări, am făcut tot ce am putut face, aşa că m-am gândit să-mi deschid o afacere”. Astăzi el este fondatorul şi directorul executiv al Epos Now, una dintre companiile IT cu cea mai rapidă creştere din Marea Britanie.

  • „Tarzan ar fi invidios”. A fost creată cea mai luxoasă căsuţă din copac – GALERIE FOTO

    „Tarzan ar fi invidios! Într-un camping  din Marea Britanie a fost creată cea mai luxoasă căsuţă din copac – cu saună proprie, cadă cu hidromasaj, şemineu rotativ şi cuptor de pizza”, arată un articol Daily Mail Online.

    „Căsuţa” este cocoţată  la 9 metri deasupra solului, susţinută de nişte picioroange lungi şi se poate ajunge la ea pe o scara de lemn în spirală. În interior, oaspeţii găsesc un pat matrimonial, o baie, o bucatarie, scaune din piele şi un şemineu rotativ, aflat în centrul camerei. Puntea inferioară deţine un duş în aer liber, legat la o conductă de apă caldă, în timp ce puntea superioară beneficiază de un spa în toată regula, cu o cadă de hidromasaj şi saună.

    Zidurile groase sunt dotate cu ferestre ce oferă vedere la pădure, însă există şi o fereastră de tavan, deasupra patului, ce dezvăluie bolta de stejar de deasupra.

    Construcţia a fost proiectată de arhitectul Keith Brownlie şi realizată de meşterul Guy Mallinson, care, împreună cu echipa sa de meşteşugari, au lucrat peste cinci luni până la finalizarea sa. Costurile totale ale acestei construcţii s-au ridicat până la 150.000 de lire sterline.

    Casa din copac poate fi închiriată de la 390 de lire sterline pe noapte şi se află în campusul Crafty din Holditch, în vestul Dorset.  

  • Oraşul unde nu mai poţi respira aer curat nici măcar în casă – GALERIE FOTO

    Capitala Chinei, Beijing, este recunoscută pentru poluarea cronică, iar oamenii nu mai pot respira aer curat nici măcar în interiorul locuinţelor, arată un articol BBC.

    Nici măcar geamurile duble nu mai reţin smogul afară. Constituentul cel mai periculos, pulberile în suspensie mai mici de 2,5 microni în diametru – cunoscut sub denumirea de PM2,5 – găseşte o modalitate de a se infiltra prin cele mai mici găuri atunci când ferestrele sunt închise. Aşa că singura soluţie la îndemâna oricui este banda adeziva.

    Dispozitivul cel mai util în în acest sens este monitorul PM2.5. Cu ajutorul mai multor purificatoare de aer, aşezate în colţul fiecărei încăperi, care funcţionează la capacitate maximă, chinezii încearcă să păstreze nivelul de PM2.5 sub 25 de miligrame pe metru cub, standardul maxim de aer dat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru condiţii de siguranţă. Majoritatea acestor purificatoare, nişte maşinării mari sub formă de cutie, produc un zgomot asemănător cu cel produs de motorul unui portavion. În urmă cu cinci ani nu exista în China nicio modalitate de monitorizare a calităţii aerului din casă. Efectele poluării aerului în China se concretizează într-o cifră alarmantă de un milion de decese premature pe an şi reducerea semnificativă a speranţei de viaţă, de aproximativ cinci ani în regiunile cele mai afectate.

    Interesele Occidentului şi ale unei elite chineze domină predomină: Occidentul îşi ia produsele ieftine, iar China devine din ce în ce mai bogată, fără a întâmpina inconveniente legate de control independent, reglementări sau opinii democratice ale altor pieţe. Costul real este măsurat prin numerele de pe monitoarele de poluare, fiind suportat în mod disproporţionat de oamenii de rând din China.

    În urma unui protest recent împotriva poluării, un blogger a îndrăznit să vorbească în favoarea protestatarilor. Poliţia, a sugerat el, ar trebui să aibă în vedere faptul că elitele, ale căror interese le protejează, şi-au trimis familiile să respire aer curat în alte state. Bineînţeles, a fost reţinut imediat. 

    VEZI AICI CUM ARATĂ CELE MAI POLUATE ORAŞE DIN CHINA

  • La doar 16 ani a renunţat la civilizate pentru a trăi intr-un cort in sălbăticie.“Oamenii mă întreabă dacă nu îmi este dor de internet sau televizor”

    „Mă trezesc în fiecare dimineaţă la 6 şi pornesc focul folosind cremenele. De obicei sunt tăciuni buni de la focul din ziua precedentă şi focul se aprinde repede şi îmi pregătesc cerealele. Adun lemn şi surcele şi mă spăl în râu.”, povesteşte tânărul experienţa sa într-un articol pentru The Guardian.

    Zeki Basan trăieşte singur pe Insula Skye (nordul Scoţiei) într-un cort pentru că iubeşte natura şi îi place acest mod de trai. După micul dejun acesta îşi ia ghiozdanul şi merge timp de 30 de minute până la şcoală. Însă nu este una obişnuită. Acum participă la un curs pentru toate vârstele, unde sunt înscrişi 12 studenţi momentan. Zeki Basan tocmai a terminat un curs de alpinism şi urmează unul de caiac.

    “Oamenii mă întreabă dacă nu îmi este dor de internet, de televizor, dar nu obişnuiam să mă uit prea mult la TV sau să stau pe net. Îmi folosesc telefonul mobil o data la câteva săptămâni pentru a fi la current cu ce se întâmplă cu familia mea, în lume. Sunt o persoană sociabilă, însă mă simt foarte bine şi singur”, recunoaşte tânărul de 16 ani.

    Zeki Basan recunoaşte că ceea ce face nu este pentru toată lumea, dar asta îl face fericit. “Mi-ar plăcea să văd mai mulţi oameni cum se bucură de natură, să nu le fie frică să iasă din case, să nu le fie frică de ploaie şi să înveţe cum să supravieţuiască”,

  • Confesiunile unei stewardese:„Fete frumoase, băieţi arătoşi, hoteluri de patru stele… dar după o vreme ajunsesem să plâng înainte de fiecare zbor”

    O fostă însoţitoare de bord a companiei Singapore Airlines îşi povesteşte experienţele mai puţin plăcute din cadrul acestei meserii, ce au determinat-o să demisioneze. Printre problemele sale se numărau atât pasagerii necivilizaţi, dar mai ales cerinţele fizice şi emoţionale ale acestui job, nepotrivite caracterului său, arată un articol publicat de Daily Mail.

    La un an după ce a demisionat, Hilary îşi împărtăşeşte povestea prin intermediul unui blog. Ea spune că cea mai dificilă parte a fost adaptarea la diferenţele culturale şi la viciile asociate, de exemplu petrecerile staffului, unde se obişnuia să se consume mult alcool şi descrie acel loc de muncă ca fiind „un mediu toxic” .

    „Este insula tentaţiilor – fete frumoase, băieţi arătoşi, hoteluri de patru stele. Fiind înconjurată de un astfel de mediu, trebuie să te menţii fermă pe poziţii, să nu fii tentată de fumat, alcool, petreceri. Nu toţi fac asta, însă majoritatea da.” spune Hilary.

    Ea sfătuieşte alte fete care îşi doresc să lucreze ca stewardese să se gândească de două ori înainte, pentru că nu e o meserie atât de uşoară precum se crede. Deşi există şi avantaje ale acestui job, dezavantajele le întrec cu siguranţă. „Nu este o oboseală normală. E greu de explicat. E vorba despre o combinaţie între oboseală fizică, psihică şi mult stres. În plus, te afli în majoritatea timpului într-un tub de metal, cu puţin oxigen”.

    Printre părţile bune, Hilary menţionează, totuşi, „salariul foarte bun, mâncarea excelentă din diferite ţări şi, mai ales, oamenii pe care îi cunoşti şi experienţele de viaţă”. Fosta stewardesă menţionază că jobul nu e, în esenţă, unul rău, însă nu a fost unul potrivit pentru ea.