BusinessMagazin

Tag: analiza

  • Profesor Cezar Mereuţă: Cele mai puternice 19 state ale lumii cumulează 71 % din contaminările mondiale cu noul coronavirus

    Pe 31 august s-au împlinit şase luni de la demararea în forţă  actualei pandemii. Este un prilej important de a analiza modul în care marile puteri ale lumii au elaborat programe guvernamentale eficiente pentru reducerea numărului de contaminări. Structura de putere a lumii este definită de analiza nodală ca numărul de state ierarhizate descrescător care însumează 80 % din PIB nominal mondial. Conform ultimelor date definitive disponibile în baza de date a ONU din anul 2018, structura de putere a lumii este formata din 19 state prezentate în tabelul 1, fiecare stat este caracterizat prin ponderea din PIB total şi ponderea din contaminările totale.

    Datele din tabelul 1 confirmă similitudinea gradelor de concentrare dintre economia mondială şi contaminările totale şi întăreşte concluzia că valoarea recesiunii mondiale ca urmare a pandemiei va fi determinată de cele 19 state. Este verificat faptul că crizele şi boom-urile economiei mondiale sunt determinate în principal de structurile de putere ale lumii din acele perioade. După cum este cunoscut, numărul contaminărilor unui stat determină potenţialul recesiunii economice al statului respectiv. Tot din tabelul 1 rezultă marea variabilitate a ponderii contaminărilor care impune o analiză obiectivă a eficienţei programelor guvernamentale privind reducerea numărului de contaminări.

    Prezint în cele ce urmează un model care poate caracteriza în mare măsură eficienţa statelor în domeniul reducerii numărului de contaminări. Modelul utilizează o mărime de referinţă care consta în valoarea medie a contaminărilor mondiale raportate la milionul de locuitori.

    Pentru fiecare stat se calculează numărul contaminărilor pe milion care se împarte la media mondială şi este notat cu R. Se pot întâlni 2 situaţii. 

    ♦ Situaţia în care R este supraunitar. El indică ineficienţa programului guvernamental de reducere a numărului de contaminări în raport cu media mondială.

    ♦ Situaţia în care R este subunitar. El indică eficienţa programelor guvernamentale de reducere a numărului de contaminări în raport cu media mondială.

    Sinteza zilei de 31 august este:

    În tabelul 2 sunt prezentate în ordine descrescătoare contaminările la 1 milion de locuitori şi valoarea indicatorului R.

    Tabelul 2 oferă concluzii de mare relevanţă privind tema propusă.

    a. Din totalul de 19 ţări, 11 au valoarea indicatorului R supraunitară deci programele guvernamentale sunt ineficiente din punct de vedere al numărului de contaminări în raport cu media mondială. 8 ţări au valoarea indicatorului R subunitară, deci au programe guvernamentale eficiente în raport cu media mondială.

    b. Valorile supraunitare ale indicatorului R sunt dominate de SUA şi de Brazilia, care au de departe cele mai ineficiente programe guvernamentale referitoare la reducerea numărului de contaminări. În intervenţiile mele anterioare am subliniat situaţia de lider al ineficienţei globale în raport cu contaminările a SUA.

    c. Referitor la valorile subunitare ale indicatorului R, acestea au particularitatea că 6 ţări sunt din Asia, una din Europa şi una din Oceania. De altfel, singurul continent care nu este prezent în structura de putere a lumii este Africa. Totuşi, între aceste 8 ţări, un caz special îl reprezintă India. Valoarea subunitară a indicatorului R poate să sufere o modificare esenţială în următoarele 3 luni, care ar putea să ne conducă în trimestrul următor la surpriza trecerii statului în zona de ineficienţă. Subliniez că India are o medie zilnică a contaminării de 70000. În trei luni, numărul contaminărilor Indiei ar creşte în această situaţie cu 6300000!!!

    Trebuie menţionat în mod special succesul programului guvernamental de reducere a numărului de contaminări al Germaniei, care, alături de Japonia, sunt singurele ţări din grupul G7 cu valoarea indicatorului R subunitară,

    d. Un caz special îl reprezintă Brazilia, care în ultimele două luni pare că a pierdut controlul reducerii numărului de contaminări. Foarte important este efectul de contagiune în ţările Americii de Sud, care, în ansamblu, par că au pierdut controlul reducerii contaminărilor, similar cu Brazilia.

    În ultima parte a lunii august au fost publicate de către Eurostat date privind reducerea PIB în trimestrul II al anului 2020 în raport cu perioada similară a anului precedent. Ne-am fi aşteptat ca valorile reducerilor să fie proporţionale cu valorile indicelui R. Nu se întâmplă aşa, analiza statistică arătând că influenţa indicelui R asupra valorii reducerii PIB la care ne-am referit este de circa 30 – 40 %. Explicaţia acestei situaţii constă în faptul că valoarea reducerii PIB la nivelul unui stat depinde, în afara valorii indicelui R şi de alţi factori specifici, cum sunt:

    ♦ Ponderea mare a numărului de contaminări a persoanelor cu vârsta de peste 65 ani

    ♦ Ponderea mare a numărului de contaminări a şomerilor

    ♦ Număr relativ redus de focare de contaminări în organizaţii economice care conduc la întreruperea temporară a activităţii.

    ♦ Ponderea relativ mare a unei minorităţi etnice cu o redusă influenţă în procesul economic (cazul tipic al afro-americanilor din SUA).

    Factorii enumeraţi mai sus sunt de natură să diminueze reducerea PIB, care ar rezulta din valoarea indicatorului R.

    Faţă de cele prezentate anterior, pentru perioada următoare se impune ca toate statele lumii să evalueze bilunar trendul valorilor indicelui R pentru a stabili eficienţa programelor elaborate şi modul în care populaţia respectă regulile de prevenţie a pandemiei.

    În ce mă priveşte, voi reveni la începutul lunii decembrie cu o analiză comparativă a următoarelor 3 luni privind eficienţa programelor guvernamentale referitoare la reducerea numărului contaminărilor cu Covid 19.

     

  • Analiză: România este al doilea producător de gaze din UE. Ce face cu acest avantaj?

    În mijlocul acestor turbulenţe, România are un avantaj imens: este al doilea producător de gaze din Uniunea Europeană.

    Turcia şi Grecia par că se îndreaptă spre război, cu Ankara anunţând că nu este deschisă la compromisuri şi că va continua să caute, dar mai grabnic, gaze şi petrol într-o zonă a estului Mării Mediterane despre care Atena spune că îi aparţine. Între timp, Grecia a organizat exerciţii militare în regiune, iar Turcia îşi escortează navele de explorare cu vase de război. Apoi, Turcia trâmbiţează descoperirea unor zăcăminte uriaşe de gaze naturale în Marea Neagră care vor schimba balanţa puterilor energetice în sudul Europei.

    Acest stat, dependent de importurile de energie, în special din Rusia, se visează un jucător important pe piaţa internaţională. Deocamdată este doar un nod de tranzit al gazelor din Azerbaidjan şi Rusia spre Europa şi un consumator însetat. Cât de importante pot deveni gazele pentru politicieni o de­monstrează tot Turcia: în iulie, gospodăriile turce au ars printre cele mai ieftine gaze din Europa (pre­ţu­­rile s-au situat pe locul doi în funcţie de acest criteriu).

    Mediterana va deveni un teren minat şi mai complicat cu intrarea în joc a Israelului, care a ratificat un proiect de conducte subacvatice pentru transportul gazelor naturale descoperite în apele sale către Europa.

    Grecia şi Ciprul s-au alăturat iniţiativei, despre care se spune că va scoate din joc Turcia, scrie oilprice.com. Israelul poate deveni astfel un exportator net de gaze şi, pentru prima dată, un jucător major pe piaţa energiei.

    Între timp, Rusia şi Germania sunt pe cale să finalizeze un nou gazoduct, Nord Stream 2, care va aduce gaze naturale ruseşti direct în Germania, în pofida protestelor Poloniei şi presiunilor SUA. Conducta dublează una deja exis­tentă, dar construcţia sa vine într-un context politic şi economic complex.

    Cu o Ucraină rebelă, Rusia trebuie să construiască rute pentru exportul gazelor naturale către Europa care să ocolească această ţară. Nord Stream şi TurkStream – gazoduct care ajunge în Turcia, de unde gazele ar urma să fie transportate în Bulgaria, Serbia şi Ungaria prin conducte noi – se încadrează în această strategie.

    Germania este un consumator uriaş de energie şi are nevoie de gaze naturale pentru tranziţia la o economie cu emisii poluante mai mici. Pe această piaţă au pus ochii şi SUA, care exportă gaze naturale lichefiate în Europa. Cum Berlinul se încăpăţânează să colaboreze cu Rusia, Washingtonul ameninţă Germania şi companiile nemţeşti care lucrează la Nord Stream cu sacţiuni.

    Ameninţările vizează inclusiv portul german de unde pleacă vasele ruseşti care montează secţiunile gazoductului pe fundul mării, scopul fiind intimidarea comunităţii locale.

    Nord Stream scoate din jocul tranzitului gazelor ruseşti către UE şi Polonia, care încasează comisioane de tranzit pentru gazele ruseşti transportate prin conducta Yamal. Însă Varşovia pare mai puţin interestă de aceste venituri, concentrându-se în schimb pe siguranţa energetică şi pe contrarea răspândirii influenţei ruse spre vest.

    În aceste condiţii, Polonia renunţă la contractele cu Gazprom, monopolul rus al exporturilor de gaze, îmbrăţişând importurile de gaze lichefiate americane. Varşovia a anunţat în mod repetat că nu va mai cumpăra gaze ruseşti după 2022, când va expira un contract de import pe termen lung cu Gazprom. Va conta pe livrările de GNL din SUA şi Qatar şi pe importurile din Norvegia.

    Polonia a reuşit să-şi reducă dependenţa de importurile de gaze din Rusia de la 89% din importurile totale în 2016 la 60% în 2019, notează Financial Times. Companiile poloneze pot asigura o treime din consum.

    Anul acesta, Polonia şi Lituania au început construirea unei infrastructuri de interconectare a reţelelor de transport de gaze, proiect prin care Varşovia speră să facă din cea mai mare economie est-europeană un jucător dominant pe piaţa energiei din regiune, unul care se poate lupta mai bine cu Gazprom.

    Cea mai dificilă secţiune a fost deja realizată. Interconectorul va da Poloniei acces la piaţa baltică şi finlandeză. Proiectul ar trebui să fie gata anul viitor.

    Aceste eforturi au fost descrise de critici ca fiind mai degrabă politice decât ca având justificare economică, însă cert este că aduc companiilor poloneze avantaje semnificative în eventualele negocieri cu Gazprom.

    GNL americane au adus iniţial speranţă şi Ucrainei, însă aceasta insistă în ultima vreme pe majorarea importurilor din UE.

    În acest context, România este prezentă ca al doilea producător de gaze naturale din Uniune în primul trimestru al acestui an, cu o producţie de 2,5 miliarde de metri cubi, în scădere cu 5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit unei analize a Direcţiei Generale pentru Energie a Comisiei Europene. Pe primul loc s-a situat Olanda, cu o producţie de 7,2 miliarde de metri cubi de gaze, ceea ce înseamnă o reducere de 33% în raport cu volumul din trimestrul similar al 2019. Locul trei a revenit Germaniei – 1,3 miliarde de metri cubi. În UE, cele mai mici preţuri la gaze le-a avut anul trecut Ungaria, urmată foarte îndeaproape de România. În Europa, gazele cele mai ieftine le au Georgia, Turcia, Ucraina, Moldova şi Serbia. Aceste ţări nu sunt producători care să conteze în vreun fel pe scena regională, dar importă gaze din Rusia sau Azerbaidjan. Studiul relevă că la nivelul UE, producţia de gaze s-a diminuat cu 23% în primul trimestru, ceea ce reflectă creşterea dependenţei de importuri. Importurile de gaze din Rusia prin intermediul gazoductelor au coborât cu 23% şi au reprezentat 40% din importurile extracomunitare. Aceasta este cea mai scăzută pondere din ultimii şase ani, însă Rusia a rămas principalul furnizor.

    Cât despre SUA, de la începutul anului până în iulie cumpărătorii de GNL au anulat peste 100 de transporturi americane în condiţiile în care preţurile pentru combustibil s-au prăbuşit la minime record în Europa şi Asia în contextul scaderii cererii din cauza pandemiei de Covid-19, potrivit Reuters. Însă exporturile sunt aşteptate să-şi revină în următoarele luni.

  • Companiile pot pierde protecţia asupra mărcilor înregistrate. Ce arată noile prevederi legislative

    „România a adoptat nouă lege a mărcilor, la presiunea Comisiei Europene şi a transpus în legislaţia naţională o directiva a Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene privind armonizarea legislaţiilor statelor membre cu privire la mărci, scrie Mediafax.ro. 

    Legea 112/2020, de modificare şi completare a legii 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice, a intrat în vigoare la 13 iulie 2020.

    Actul normativ aduce multe noutăţi, printre care înlăturarea cerinţei reprezentării grafice a mărcilor, deschizând posibilitatea înregistrării unor mărci sonore, multimedia sau cu holograme, prin depunerea acestora la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) şi prin intermediul altor tipuri de fişiere sau suporturi.

    S-a schimbat şi procedura de înregistrare a mărcii, care mai întâi intră în examinarea de fond, apoi, după admiterea la înregistrare, se deschide perioada opoziţiilor.

    Mărcile lipsite de distictivitate pot fi înregistrate şi capătă caracter distinctiv prin utilizare nu numai în perioada anterioară depunerii cererii, ci şi prin utilizarea în perioada cuprinsă între depunerea cererii şi admiterea la înregistrare.

    Din 14 ianuarie 2023, anularea unei mărci va putea fi cerută şi pe cale administrativă la OSIM, nu numai în faţă instanţei de judecată.

    Aceeaşi procedura administrativă în faţă OSIM se deschide din 2023 şi pentru decăderea din drepturi a titularilor de marcă.

    Ce se întâmplă cu mărcile deja înregistrate

    Cea mai importantă modificare a legii, care ar putea trece neobservată şi poate afecta întinderea protecţiei, se referă la mărcile naţionale deja înregistrate.

    După cum se ştie, produsele sau serviciile pentru care se solicită protecţia unei mărci se stabilesc în conformitate cu sistemul de clasificare NISA, instituit prin Aranjamentul de la NISA privind clasificarea internaţională a produselor şi serviciilor.

    Produsele şi serviciile sunt grupate pe clase, iar fiecare clasa NISA are un un titlu general.

    Legea veche stabilea că atunci când se solicită înregistrarea unei mărci şi se indică titlul clasei, titularul mărcii avea protecţie pentru toate bunurile sau serviciile cuprinse un clasa respectivă.

    Legea nouă stabileşte că indicarea termenilor generali din titlul unei clase NISA se interpretează ca incluzând doar produsele sau serviciile acoperite de sensul literal al indicaţiei sau termenului general.

    Aşadar, în cazul mărcilor care aveau menţionată doar indicaţia din titlul clasei, din 13 iulie 2020 legea recunoşte protecţia doar pentru produsele sau serviciile care au legătură cu sensul literal al indicatiei din titlul clasei.

    Spre exemplu, titlul clasei NISA 38 este “telecomunicaţii”. Mărcile înregistrate care aveau menţionat la protecţie doar titlul clasei, vor avea în continuare protecţie pentru servicii acoperite literal de “telecomunicaţii” cum ar fi: comunicaţii prin telefoane celulare, comunicaţii prin terminale de calculator, trimiterea de mesaje, transmitere prin satelit, etc.

    Însă anumite servicii din clasa 38 – „telecomunicaţii” nu au legătură cu sensul literal şi nu vor avea protecţie, cum ar fi: servicii de agenţie de presă sau furnizarea accesului la bazele de date.

    Sau, alt exemplu: există foarte multe mărci înregistrate cu protecţie pentru clasa NISA 41 “Educaţie; furnizarea de instruire, divertisment, activităţi sportive şi culturale”. Ele vor avea în continuare protecţie pentru toate serviciile care au legătură în sens literal cu termenii din titlul clasei, cum ar fi organizarea şi susţinerea conferinţelor, publicarea cărţilor, producţie de teatru etc, dar nu vor mai avea protecţie pentru servicii de reporteri de ştiri, subtitrare, închirierea de jucării, care nu au legătură literal cu termenii din titlul clasei.

    Nouă reglementare poate afecta şi titularii de mărci înregistrate pentru servicii de comerţ, încadrate la clasa NISA 35, care au menţionat la înregistrare doar titlul clasei – “publicitate; managementul afacerilor; administrarea afacerilor; funcţii de birou”. Activităţile de comerţ nu au legătură în sens literal cu termenii generali din titlul clasei şi pot rămâne fără protecţie.

    Ce trebuie să facă un proprietar de marcă

    Legea nouă prevede că pentru aceste ipoteze la care am făcut referire, titularii mărcilor înregistrate doar cu titlul unei clase pot declara la OSIM până la 30 septembrie 2020 că intenţia lor la data depunerii cererii de înregistrare a mărcii a fost de a solicită protecţia unor produse sau servicii, altele decât cele acoperite de sensul literal al titlului clasei respective, indicând care sunt acestea.

    Dacă nu vor face declarariile la OSIM până la dată de 30 septembrie 2020, titularii de mărci care se vor regăsi în ipoteza prezentată vor pierde exclusivitatea şi protecţia cu privire la produsele sau bunurile care nu au legătură literal cu titlul clasei.

    Având în vedere că nu s-au făcut informări publice cu privire la acest aspect, consider că termenul limita 30 septembrie 2020 fixat de legiuitor este mult prea scurt, aşa încât proprietarii de mărci să reuşească depunerea declaraţiilor.

    Companiile din România, dar şi titularii persoane fizice ar trebui să facă o verificare a mărcilor din portofoliu şi dacă vor constată că protecţia a fost cerută doar pentru titlul unei anume clase şi că ei produc sau livrează servicii care nu au legătură doar cu înţelesul literal al termenilor din titlul clasei, trebuie să depună în termen, declaraţia la care se face referire în lege.

    Dacă nu se vor face aceste declaraţii până la 30 septembrie şi dacă termenul nu va fi prelungit, singură soluţie pentru o protecţie eficientă ar fi depunerea unei noi cereri de marcă”.

  • Mai aproape de soare

    A creat astfel un material video detaliat pe care l-a lansat cu scopul de a sărbători cea de-a 10-a aniversare a satelitului de observare, care fotografiază soarele din 2010. Pentru a crea materialul tip time lapse, NASA a analizat până la 425 de milioane de imagini la rezoluţie mare, alegând câte o poză luată la fiecare oră de satelit. Materialul video se întinde pe parcursul a 61 de minute, iar fiecare secundă reprezintă aproximativ o zi.

  • Anunţul făcut de Nelu Tătaru: Facem o analiză, facem o propunere spre starea de urgenţă

    Creşterea numărului de cazuri din ultimele trei săptămâni poate readuce starea de urgenţă. Aflat în vizită la spitalul judeţean de urgenţă din Constanţa, Nelu Tătaru a declarat că se în calcul revenirea la starea de urgenţă.

    Aflat în vizită la spitalul judeţean de urgenţă din Constanţa, Nelu Tătaru a declarat că se în calcul revenirea la starea de urgenţă.

    ”Gestionăm o criză a pandemiei, vreau să avem o legislaţie care să ne permită să ne desfăşurăm activitatea, să revenim la acele cazuri de 100 şi ceva de infectări pe zi. Facem o analiză, facem o propunere spre starea de urgenţă. Creşterea numărului de cazuri e de la o zi la alta şi atunci se poate declara o stare suplimentară decât cea de alertă, dar evaluarea ne va da şi răspunsul”, a declarat Nelu Tătaru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aşa NU: Ce greşeli să nu faci când ceri o finanţare

    Alexandru Bogdan, CEO Roca X

    „Fără o analiză bazată pe cifre, care să susţină un diferenţiator clar în piaţă, o idee măreaţă, oricât de vizionară ar fi aceasta, rămâne în termeni financiari nevandabilă.”

    „E un mare dezavantaj când CEO-ul companiei, care imprimă start-up-ului direcţia, e nepregătit în ceea ce priveşte analiza de piaţă. Un antreprenor care nu ştie să descrie competiţia sau percepţiile din piaţă, care nu poate trasa un forecast (prognoză – n. red.), nu e conştient de provocările cu care se confruntă, porneşte din start cu stângul şi trage în jos şi şansele companiei la finanţare.

    Fără o analiză bazată pe cifre, care să susţină un diferenţiator clar în piaţă, o idee măreaţă, oricât de vizionară, rămâne în termeni financiari nevandabilă”, este de părere Alexandru Bogdan, CEO al fondului de investiţii cu capital de risc Roca X. Printre cele mai importante criterii analizate de fondul pe care îl conduce în momentul în care se ia decizia de a finanţa un start-up se numără: scalabilitatea businessului pe pieţe internaţionale, claritatea strategiei de go to market (modul în care o companie aduce un produs pe piaţă; în general, acest proces include un plan de afaceri care conţine publicul ţintă, planul de marketing şi strategia de vânzare – n. red.) şi, mai ales în aceste momente, fezabilitatea pe termen mediu şi lung sau rezilienţa la criză. „Ne uităm la afacerile disruptive la început de drum: tinerii antreprenori cu idei revoluţionare din zona de tehnologie, în stadiu de MVP (produs minim viabil) sau prototip, cu viziunea de a avea un impact în societate şi cu pasiunea pentru a transforma această dorinţă în realitate.”

    Cristian Munteanu, fondator şi managing partner al Early Game Ventures

    „Cei mai mulţi dintre antreprenorii români nu au prezentat niciodată start-up-ul lor unui fond de investiţii. Este normal să nu fie deja experţi în aşa ceva. Nu le cerem să fie experţi în prezentări, ci să fie experţi în ceea ce face start-up-ul lor.”
    Cristian Munteanu, fondator şi managing partner al Early Game Ventures, fond de investiţii de tip venture capital, spune că, aşa cum se întâmplă în orice industrie aflată la început de drum, şi pe piaţa fondurilor de investiţii actorii principali au nevoie de o perioadă de adaptare şi de educare. „Cei mai mulţi dintre antreprenorii români nu au prezentat niciodată startup-ul lor unui fond de investiţii.

    Este normal să nu fie deja experţi în aşa ceva. Nici noi, de altfel, nu le cerem să fie experţi în prezentări, ci să fie experţi în ceea ce face start-up-ul lor.” În orice caz, adaugă el, sunt câteva lucruri care merită îmbunătăţite de către antreprenori atunci când vin la o întâlnire. „Înainte de orice, să vină pregătiţi: să ştie cu cine se întâlnesc, în ce investeşte fondul, de ce sumă de bani au nevoie, eventual să ştie şi cât din compania lor sunt dispuşi să dea la schimb investitorului pentru capitalul pe care îl primesc. Să fie pregătiţi să răspundă la întrebări precum «Ce faceţi cu banii?», «Cât timp vă ajung?», «Cum o să arate compania voastră după ce aţi cheltuit banii?».” În ceea ce îi priveşte pe reprezentanţii EGV, criteriile analizate la un start-up care li se adresează pentru o finanţare sunt: echipa, problema pe care o adresează compania, value proposition (valoarea pe care o companie promite să o livreze clienţilor în cazul în care aleg să cumpere produsul lor – n.red.), produsul, go to market, tracţiune, competiţie, model de business şi strategie de fundraising. „După cum observaţi, produsul este doar unul din cele şapte lucruri; asta pentru că antreprenorul nu trebuie să construiască un produs, trebuie să construiască un business”, subliniază Munteanu. Potrivit lui, dintre toţi factorii care i-ar determina să refuze acordarea unei finanţări, cel mai important este lipsa de dedicare a fondatorilor. „În cazul acesta, nici măcar nu începem o discuţie de investiţie. Dedicare înseamnă dorinţa de a lucra 100% pentru start-up, lăsând orice altceva deoparte. De asemenea, fondatorii trebuie să fie oameni raţionali şi rezonabili, să poţi discuta cu ei şi să accepte feedback. În al doilea rând, nu investim în idei mici. Ca VC, căutăm să investim în idei care transformă industrii; să găseşti un loc de parcare cu o aplicaţie de mobil nu transformă mare lucru.”


    Dan Mihăescu, partener fondator GapMinder Venture Partners

    „Un sfat aplicabil tuturor jucătorilor din acest ecosistem este să se înconjoare de persoane cu abilităţi complementare şi cu un nivel al competenţelor mai mare decât al fondatorilor.”

    „Nimeni nu este perfect, dar cel mai des întâlnit caz este cel în care echipa de antreprenori nu poate expune suficient de clar viziunea şi paşii pe care îi are de făcut pentru businessul său în următoarele două trimestre, adică «mâine». Mai recent, de când a început această criză la nivel macro, aş adăuga lipsa de înţelegere a cadrului în care operăm toţi acum. Dar şi aici este o curbă de învăţare. Iar noul cadru este «You need to be in business in order to grow your business!» (Trebuie să fii în business pentru a-ţi creşte businessul. – n. red.)”, spune Dan Mihăescu, partener fondator al fondului de venture capital GapMinder Venture Partners. Potrivit lui, dincolo de potenţialul produsului pe care vor să îl dezvolte şi de sclabilitatea acestuia, de stadiul în care se află în acest proces, este foarte important, poate cel mai important, ca start-up-urile să aibă o echipă solidă. „Mulţi sunt tentaţi să neglijeze acest aspect pentru că nu are de-a face cu esenţa businessului şi cred că entuziasmul poate compensa orice alte potenţiale lipsuri. Nicio echipă nu seamănă cu alta, dar un sfat aplicabil pentru toţi jucătorii din acest ecosistem este să se înconjoare de persoane cu abilităţi complementare şi cu un nivel al competenţelor mai mare decât al fondatorilor.”
    Mihăescu spune că factorii care ar determina decizia reprezentanţilor GapMinder de a refuza acordarea unei finanţări sunt, de pildă, lipsa unei echipe solide şi faptul că reprezentanţii start-up-ului nu sunt suficient de flexibili sau experimentaţi să integreze tehnologia pe care o au în spatele businessului într-un model de afacere care poate creşte la nivel internaţional, aspect urmat de semne de tipul: dimensiune potenţială a businessului relativ mică, sub 100 de milioane de euro, o tehnologie care este foarte uşor de replicat sau un spaţiu extrem de aglomerat de competitori.


    Adrian Vasile, partener fondator al Black Sea Fund I Cooperatief U.A. (Olanda)
    „Ataşamentul prea mare faţă de activul pe care l-au adus până la acel palier de performanţă îi împiedică pe anumiţi întreprinzători să facă saltul la următorul nivel, întârziind sau ratând luarea unor decizii strategice.” 

    În opinia lui Adrian Vasile, partener fondator al Black Sea Fund I Cooperatief U.A. (Olanda), fond de private equity înfiinţat în 2019, „ataşamentul prea mare faţă de activul pe care l-au adus până la acel palier de performanţă îi împiedică pe anumiţi întreprinzători să facă saltul la următorul nivel, întârziind sau ratând luarea unor decizii strategice precum: extinderea naţională/regională/globală, preluarea unor competitori, extinderea capacităţii de producţie, abordarea digitală a clientelei, întărirea managementului pentru a delega şi a se degreva de o parte din responsabilităţile operaţionale, decizii care ar permite fondatorului să se concentreze pe execuţia iniţiativelor strategice şi ar da companiei un plus de maturitate printr-o mai mare autonomie operaţională delegată managementului”. El spune că printre criteriile care i-ar determina pe reprezentanţii Black Sea Fund să ofere o finanţare unei companii se numără: „Deschiderea, motivaţia şi capacitatea întreprinzătorului de a fructifica beneficiile parteneriatului cu fondul nostru având ca măsură stabilirea unui raport de încredere pe termen lung în calitate de coacţionari; meritele cazului de creştere a afacerii din industria respectivă în următorii 5 ani şi un istoric de creştere profitabilă a veniturilor”. În cazul în care cel puţin unul din criteriile de mai sus nu e îndeplinit, investiţia va fi refuzată.


    SIMONA GEMENEANU, PARTENER MORPHOSIS CAPITAL

    „Alegerea unui consultant experimentat şi de încredere este foarte importantă pentru succesul unei tranzacţii.”

    Reprezentantă tot a unui fond de private equity, Simona Gemeneanu, partener Morphosis Capital, este de părere că, atunci când o companie cere finanţare, nu vorbim neapărat de o serie de greşeli pe care reprezentanţii acesteia le fac, ci mai degrabă de o lipsă de informaţie relevantă la nivelul antreprenorilor referitor la ce este un fond de investiţii, ce şi cum finanţează, care sunt etapele unui proces de M&A (mergers and acquisitions – fuziuni şi achiziţii, n. red.) şi ce pregătire este necesară în prealabil – lucruri care în mod normal sunt explicate antreprenorilor de către un consultant pe partea de vânzare. „De aceea, alegerea unui consultant experimentat şi de încredere este foarte importantă pentru succesul unei tranzacţii”, notează ea. Potrivit Simonei Gemeneanu, cele mai importante criterii de evaluare a unei oportunităţi sunt, din punctul de vedere al reprezentanţilor Morphosis, chimia şi energia fondatorului, performanţa financiară, scalabilitatea produsului/ conceptului, impactul în societate şi dinamica pieţei (mărimea pieţei, oferta competitorilor, bariere de intrare şi avantaje competitive). Care ar fi însă factorii care i-ar determina să refuze o cerere de finanţare? „În primul rând, când nu suntem aliniaţi ca interese şi viziune asupra pieţei şi oportunităţii de scalare. Dar bineînţeles că mai sunt şi alte criterii, cum ar fi dependenţa de un client sau furnizor ori senzitivitatea foarte mare la schimbări legislative.”

    Rudolf Vizental, CEO Roca Investment

    „Percepţia multor antreprenori este că nu au alte probleme în afară de lipsa banilor. Adevărul e că, după ce compania trece de un anumit nivel al dezvoltării, devine tot mai greu de unul singur şi, de cele mai multe ori, provocarea principală nu este lipsa banilor.”

    Potrivit lui Rudolf Vizental, CEO al platformei de investiţii şi management ROCA Investment, cel mai dificil pentru antreprenori este să înţeleagă diferenţa dintre o soluţie de finanţare clasică şi o asociere cu o companie de private equity, cum este cea pe care executivul o conduce. „Într-o economie dominată de businessuri antreprenoriale şi familiale, asocierea este o barieră psihologică rigidă, care trebuie înţeleasă corect din start. Percepţia multor antreprenori este că nu au alte probleme în afară de lipsa banilor. Adevărul e că, după ce compania trece de un anumit nivel al dezvoltării, devine tot mai greu de unul singur şi, de cele mai multe ori, provocarea principală nu este lipsa banilor.” Un alt aspect la fel de important, adaugă Vizental, este diferenţa între bani împrumutaţi şi bani capital. „Deşi fac parte din aceeaşi categorie, a resurselor financiare, se comportă foarte diferit”, notează el. La ROCA Investments, când vine vorba de acordarea unei finanţări IMM-urilor care au ajuns într-o etapă de maturitate şi au un produs care a fost validat de către piaţă, dar care se află într-un impas, sunt analizate trei criterii fundamentale: „Cel mai important este să împărtăşim aceleaşi valori cu antreprenorul cu care urmează să ne asociem. De asemenea, este esenţial să înţelegem perspectivele dezvoltării produsului, scalarea businessului. După care înţelegem care poate fi contribuţia noastră, valoarea pe care o putem aduce la dezvoltarea proiectului. Lipsa unuia din aceste criterii ne determină să nu continuăm negocierile.”


    Matei Dumitrescu, vicepreşedinte TechAngels

    „Când vine vorba despre nivelul finanţării pe cap de locuitor, suntem undeva sub mijlocul clasamentului european.”

    În paralel cu activitatea fondurilor de investiţii din piaţă, la fel de importantă este şi cea a asociaţiilor de investitori privaţi, cea mai reprezentativă fiind TechAngels, în care sunt înscrişi în jur de 70 de angel investori. Matei Dumitrescu, vicepreşedinte TechAngels, spune că sunt multe lucruri pe care antreprenorii ar trebui să le facă şi să le spună ca să obţină o finanţare din partea investitorilor, dar pentru asta spune că sunt create acceleratoarele sau programele de mentorat. „Una dintre cele mai mari greşeli este să vii nepregătit”, spune el. Alte greşeli frecvent întâlnite sunt: minimizarea competiţiei sau insuficienta cercetare în legătură cu aceasta, precum şi proiecţii financiare prea optimiste, ambele reprezentând semnale de alarmă care determină investitorii să se retragă.
    Potrivit lui, piaţa fondurilor de investiţii din România este în creştere de la an la an. „La nivel al finanţării pe cap de locuitor, suntem undeva sub mijlocul clasamentului european, însă la nivel de fonduri de investiţii, în ultimii ani am văzut apariţia unui număr semnificativ de jucători.” 

  • Banca Transilvania: Economia mondială a atins minimul în luna aprilie

    Comerţul internaţional şi industria mondială au continuat să se deterioreze în aprilie, evoluţie determinată de restricţiile pentru contracararea crizei sanitare, îndeosebi în ţările europene şi în SUA, arată o analiză a Băncii Transilvania.

    Departamentul de analiză a politicii economice din Olanda a comunicat recent statisticile privind evoluţia comerţului internaţional şi producţiei industriale mondiale în aprilie şi primele patru luni ale anului curent.

    Volumul comerţului internaţional a scăzut pentru a patra lună consecutiv în aprilie, cu ritmuri în intensificare la 12.1% lună/lună şi 16.2% an/an, dat fiind că închiderea economiilor din Europa şi America a avut impact nefavorabil la nivelul investiţiilor productive şi consumului de bunuri şi servicii (îndeosebi de transport şi turism).

    Exporturile totale s-au diminuat cu dinamici în intensificare la 13.4% lună/lună şi 16.8% an/an.

    Se evidenţiază declinul exporturilor ţărilor dezvoltate cu 18.8% lună/lună şi cu 24.8% an/an, determinat de scăderea economiei mondiale şi de restricţionarea activităţilor economice în Europa şi SUA.

    Totodată, exporturile statelor emergente şi în dezvoltare s-au diminuat cu 6.9% lună/lună şi cu 6.5% an/an în aprilie.

    În perioada ianuarie-aprilie 2020 exporturile totale s-au ajustat cu 6.5% an/an: exporturile ţărilor dezvoltate şi cele ale statelor emergente şi în dezvoltare s-au diminuat cu 8.8% an/an, respectiv 3.6% an/an.

    Declinul comerţului internaţional şi deteriorarea climatului investiţional după incidenţa pandemiei au determinat scăderea producţiei industriale mondiale pentru a doua lună consecutiv în aprilie, cu un ritm lunar în intensificare la 8.1%.

    Se evidenţiază diminuarea producţiei industriale în ţările dezvoltate cu 14.6% lună/lună.

    De asemenea, producţia industrială a statelor emergente şi în dezvoltare a scăzut cu un ritm lunar de 2.7% în aprilie.

    În dinamică an/an industria s-a ajustat pentru a patra lună la rând în aprilie, cu un ritm în intensificare la 12.1%.

    Se evidenţiază declinul industriei ţărilor dezvoltate cu 20.5% an/an.

    De asemenea, producţia industrială a scăzut în statele emergente şi în dezvoltare cu 4.6% an/an.

    În perioada ianuarie-aprilie 2020 industria mondială a înregistrat o scădere cu 6.2% an/an, evidenţiindu-se declinul industriei din ţările dezvoltate cu 7.4% an/an. Industria ţărilor emergente şi în dezvoltare s-a ajustat cu un ritm mai lent, de 5.1% an/an, ca urmare a redinamizării din China.

    Analiza pe blocuri economice evidenţiază diminuarea producţiei industriale din Zona Euro (principalul partener economic al României) cu ritmuri în intensificare în aprilie la 18.3% lună/lună şi 29.3% an/an.

    De asemenea, industria din SUA (prima economie a lumii, cu un PIB nominal de peste 21 trilioane USD) a scăzut cu 12.5% lună/lună şi cu 16.2% an/an în a patra lună a anului curent.

    Pe de altă parte, în China (a doua economie a lumii) industria a crescut pentru a treia lună la rând în mai, cu un ritm lunar de 3.6% (şi cu 3.9% an/an).

    „Apreciem că vârful crizei induse de incidenţa pandemiei a fost atins în luna aprilie (şi trimestrul II per ansamblu), atât la nivel mondial, cât şi în ţările Uniunii Europene (inclusiv România). Ne aşteptăm la intrarea economiei mondiale (şi economiei Uniunii Europene) într-un nou ciclu economic în perioada următoare (aspect semnalat şi de ameliorarea semnificativă a indicatorilor economici avansaţi, inclusiv a încrederii investitorilor din Germania, după cum se poate observa în ultimul grafic alăturat), procesul de relansare economică post-pandemie urmând să fie susţinut în trimestrele următoare de mix-ul relaxat (fără precedent) de politici economice în implementare începând cu luna martie”, încheie analiza.

  • XTB România: cursul euro/leu ar putea să depăşească pragul 4,94

    Dezechilibrul comercial şi o valoare mai redusă a transferurilor din partea celor care lucrează peste graniţe ar putea duce cursul euro/leu la peste 4,94, în imediata vecinătate a pragului simbolic, spun specialiştii XTB România, broker de instrumente derivate şi companie de investiţii. 

    Pandemia a creat un mediu extrem de volatil şi imprevizibil pe piaţa valutară până la jumătatea anului 2020. Criza cauzată de coronavirus a avut un impact amplu şi rapid asupra economiei globale, forţând mâna autorităţilor să intervină cu stimulente ample de natură monetară şi fiscală. Volumele imense de masă monetară introduse în piaţă, de ordinul miilor de miliarde, au dus la evoluţii greu de prognozat şi la mişcări care păreau să ignore contextul de piaţă. Specialiştii XTB România au analizat evoluţia principalelor valute şi perechi valutare, inclusiv dolar, euro şi leu.

    „Seria de indicatori PMI (realizaţi pe baza informaţiilor oferite de managerii de achiziţii) pentru sectorul serviciilor şi industrie în zona euro, în luna iunie, a oferit surprize foarte plăcute: revenirea accentuată a depăşit estimările cu 6,3 puncte la servicii şi 2,5 puncte la industrie. Deşi încă sub nivelurile începutului de an, datele conturează o continuare accentuată a revenirii în luna iunie. Pentru euro, aflat într-o perioadă de fluctuaţii în aşteptarea unei noi mişcări impulsive este o veste bună, care trebuie totuşi privită într-un tablou mai cuprinzător. Dolarul american, aflat în retragere faţă de monedele majore începând din a doua jumătate a lunii martie, poate înregistra episoade de creştere a interesului, în special în condiţiile în care investitorii ar redeveni preocupaţi fie de riscul unui nou val al virusului, cu efecte serioase asupra economiei, fie de alegerile din SUA din această toamnă”, explică Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România.

    Pentru moment, dincolo de oscilaţii naturale, trendul descendent multianual al euro/dolar nu a fost întrerupt, indicând că pieţele nu s-au “hotărât” în privinţa schimbării susţinute de direcţie, de la slăbire la întărire a euro faţă de dolar. În condiţiile în care revenirea economiilor dezvoltate ar continua, iar derapaje de ordin geopolitic ar fi evitate, moneda unică europeană ar putea atrage atenţia sporită a participanţilor la piaţă în a doua jumătate a anului.

    „În privinţa României, tendinţele macro globale pot avea efecte variate. Astfel, avem în vedere un scenariu de relativă stabilitate pe termen scurt a euro/leu – o reuşită a ultimelor luni, având în vedere multiplele presiuni generate de situaţia din planul sănătăţii publice, în ţară, dar şi la nivel european – cu unele riscuri de depreciere a leului în trimestrele următoare. Faţă de evaluările anterioare, tendinţa de redeschidere a economiilor importante din Europa şi planul de finanţare cu împrumuturi, dar mai ales fonduri nerambursabile induc o perspectivă uşor mai optimistă. Pe termen scurt până la mediu, totuşi, până la eliberarea şi utilizarea efectivă a fondurilor, dezechilibrul comercial şi o valoare mai redusă a transferurilor din partea celor care lucrează peste graniţe ar putea duce cursul peste 4,94, în imediata vecinătate a pragului simbolic. În raport cu dolarul american, în ipoteza unei întăriri a euro în raport cu dolarul american, şi având în vedere scenariul discutat pentru euro/leu, este posibilă o uşoară întărire în a doua jumătate a anului, în special începând din toamnă, cu toate că merită precizat faptul că nivelul de incertitudine este unul foarte ridicat”, adaugă Claudiu Cazacu

    Lira sterlină ar putea avea un traseu chiar mai volatil decât euro şi dolarul american, revizitând pe parcursul lunilor următoare atât minimele din martie (în jur de 5,18) cât şi vârful din aprilie (5,56). Faţă de nivelurile curente, apropiate de jumătatea intervalului descris, trepidaţiile ar putea creşte pe măsură ce sinuozităţile procesului de părăsire a Uniunii Europene de către britanici ar influenţa din nou cotaţiile GBP.

    „Având în vedere perioada cu un nivel ridicat de tensiune şi de panică din pieţele financiare, investitorii s-au orientat către active de refugiu, care prezintă niveluri mai scăzute de risc. Printre acestea se numără titlurile de stat din SUA sau metalele preţioase care sunt denominate în dolar american. În plus, în aceste momente de nesiguranţă caracterul monedei americane de monedă de rezervă a început să îşi facă simţită prezenţa într-o manieră mai accentuată. Unul dintre principalele motive ar putea fi şi o serie de situaţii cu niveluri foarte scăzute de lichiditate în pieţe, care a dus la apariţia unor probleme sistematice. În acest context, principalele ”victime” ale dolarului au fost monedele emergente, printre care şi leul românesc. Având în vedere riscul suplimentar pe care îl prezintă investiţiile în leu, cotaţia dolarleu a atins un maxim istoric pe 23 martie, la 4,5460. Totuşi, din acel moment leul a reuşit să se redreseze pe baza unor perspective mai optimiste legate de economia mondială”, atrage atenţia, la rândul său, Radu Puiu, Analist în cadrul casei de brokeraj XTB România.

    În afară de câteva excepţii, dolarul continuă să înregistreze performanţe pozitive în raport cu majoritatea monedelor importante comparativ cu nivelurile de la începutul anului, deşi majoritatea s-au redresat din zona minimelor. În acest sens, dolarul evoluează la o valoare cu aproximativ 4% mai ridicată în comparaţie cu pachetul ponderat al valutelor cuprinse în indicele valutar al pieţei emergente MSCI.

    „La nivelul monedelor majore, direcţia de evoluţie a fost dată în principal de modul în care autorităţile au intervenit şi de amploarea măsurilor de stimulare. Unul dintre cele mai bune exemple fiind lira sterlină. Deşi la prima vedere moneda poate părea subevaluată, traderii tind să privească către un orizont mai lung de timp. Astfel, au inclus în preţ temerile că abordarea nehotărâtă a guvernului britanic ar putea duce la o perioadă de recuperare mai lentă. Tendinţa de slăbiciune în raport cu alte monede din cadrul G10 sunt determinate de aşteptarea unui decalaj a revenirii economiei britanice în raport cu restul Europei. În plus, pericolul reprezentat de Brexit şi de lipsa unui acord majorează probabilitatea unui scenariu Hard Brexit, care ar duce la apariţia a noi factori de risc pentru economia britanică. În contrast se află moneda unică europeană, care a primit un impuls din partea datelor macroeconomice optimiste. Astfel, activitatea din sectoarele manufacturiere şi de servicii din Zona Euro dă semne solide de revenire, ceea ce a oferit un val de încredere pentru cumpărătorii de euro. În plus, pieţele sunt optimiste că oficialii europeni vor ajunge la un acord privind un nou pachet de stimulente fiscale care să faciliteze redresarea economică la nivelul Bătrânului Continent. În cazul în care planul de redeschidere va evolua conform aşteptărilor, perioada bună a monedei unice europene ar putea continua, adaugă Radu Puiu.

     

  • Tatiana Cimpoeşu, vicepreşedinte, Agricola: „Depinde de fiecare dintre noi să ne ascultăm instinctul bun al unei vieţi în care să ne simţim împliniţi”

    Printre cele mai recente realizări ale Tatianei Cimpoeşu se numără finalizarea rebranduirii întregului portofoliu al brandului Agricola într-o imagine nouă, precum şi lansarea unor produse noi. Ca obiectiv pentru anul în curs, ea menţionează finalizarea unui proiect important de modernizare adresat consumatorilor de carne de pui. „Continuăm inovaţia şi diferenţierea şi încercăm să ne inspirăm din tot ceea ce aşteaptă oamenii pentru a fi mai puţin singuri şi pentru a-şi îmbunătăţi starea de fericire. Am convingerea că hrana are un rol important în acest sens.” În opinia sa, când vine vorba de echilibrul între viaţa personală şi profesională, cariera este mai degrabă „chemarea de a face cu entuziasm şi inspiraţie un lucru deosebit într-un anume domeniu profesional; viaţa personală înseamnă timpul dedicat familiei, prietenilor,
    hobby-urilor, pasiunilor, acelor preocupări personale care ne definesc în esenţă ca oameni”. De altfel, adaugă ea, cele două planuri se completează reciproc. „Şi este adevărat că o viaţă personală fericită duce la relaxare şi la abordarea problemelor de serviciu cu o minte liberă, cu o stare proactivă şi concentrată spre rezolvarea lor. Nu se pune nicidecum problema de a alege o ipostază sau alta şi nici nu cred în expresia «echilibru fragil». Cred că s-a scris prea mult despre «work-life balance»; lucrurile sunt mult mai simple, depinde de fiecare dintre noi să ne ascultăm instinctul bun al unei vieţi în care să ne simţim împliniţi.”

    Profilul Tatianei Cimpoeşu a apărut în anuarul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS.

  • Vocea investitorilor: Tehnologia nu ia pauză nici în criză

    „«Vibe-ul» (din ecosistemul tech – n. red.) devenise un pic surescitat, să fiu sincer. De asta o criză din când în când ne aduce cu picioarele pe pământ, adică cred că înainte de aceasta începeau să fie finanţate proiecte un pic nerealiste. Cred că acelaşi lucru se întâmpla şi cu forţa de muncă, care devenea tot mai dificil de găsit. Acum cred că va fi o reaşezare şi o accelerare a proceselor. Companiile mai slabe vor ieşi de pe piaţă, oamenii se vor muta către companii mai sănătoase şi cred că vom avea o perioadă de creştere destul de bună după această criză“, a punctat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Călin Fusu, unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori locali, care a investit într-o serie de businessuri de success de-a lungul timpului prin intermediul companiei Neogen Capital pe care o controlează. Printre acestea se numără platforma proprie BestJobs, una dintre cei mai mari jucători de pe piaţa de recrutare online din România, Vivre, unul dintre primii retaileri online de mobilă şi decoraţiuni de pe piaţa locală, cu prezenţă în alte opt ţări din regiune, şi Clever Taxi, start-up vândut către Daimler.
    Neogen Capital are în continuare disponibilitatea să investească dacă apar proiecte interesante, a precizat el. „Nefiind un fond de investiţii foarte formal, pentru că investim practic propriile resurse, abordăm situaţia destul de oportunist: nici nu trebuie să investim, nici nu trebuie să vindem la o anumită dată, aşadar nu avem planuri foarte bine definite. Ne ajustăm şi reacţionăm foarte rapid, ne ajustăm la cerere. În principiu, dacă există companii interesante eu pot să investesc săptămâna viitoare liniştit câteva sute de mii de euro fără să mă întâlnesc cu persoana respectivă.“
    Printre ultimele investiţii realizate de Neogen Capital se numără platforma de carsharing CityLink şi platforma de automatizare a proceselor (Robotic Process Automation – RPA) dezvoltată de start-up-ul local MissionCritical.
    „Noi investim doar la ce ne pricepem şi proiectele sunt în general marketplace-uri B2B în ultima perioadă, deci servicii pentru firme care pot fi făcute cu ajutorul altor companii sau al unor freelanceri. Suntem aduşi forţat în epoca digitală, ceea ce este sănătos pe termen lung, e bine să fim mai eficienţi. Pe termen scurt probabil trebuie să avem grijă să nu murim şi la propriu acum, nu doar la figurat ca businessuri, şi eu sunt destul de optimist că este o schimbare sănătoasă pentru societate pe termen lung. Vor fi beneficii timp de decenii de-acum încolo.”
    Tehnologia este de altfel una din industriile cel mai puţin afectată de criza cauzată de pandemia COVID-19, după cum a susţinut şi Dan Călugăreanu, partener al fondului local de investiţii Early Game Ventures, în cadrul emisiunii ZF IT Generation.
    „În general pare că economia ar fi într-o pauză, dar aş spune că în zona de tehnologie pauza nu există cu adevărat. Cred că este una dintre cel mai puţin afectate zone. Ce facem noi în timpul acesta este să stăm foarte aproape de start-up-urile în care am investit. Încercăm cu toate puterile să ajutăm şi, mai important, să păstrăm atitudinea pozitivă şi să vedem de asemenea oportunităţile care pot apărea.“
    El a menţionat totodată că start-up-urile de tehnologie de pe piaţă locală ar trebui să oprească angajările, să taie bugetele de marketing de la platformele scumpe către soluţii mai ieftine precum e-mailul şi să fie gata să muncească mai mult ca niciodată în această perioadă.
    „Recomandăm o stopare a angajării de oameni noi. În principiu nu e momentul potrivit să produci un element total nou, ceva ce nu a mai făcut compania până acum şi atunci credem că putem să păstrăm echipa pe care o avem şi dacă cumva apar sarcini noi ele ar trebui împărţite înăuntrul echipei. O altă sugestie pe care oamenii au respectat-o în principiu este cea legată de costurile de marketing. E foarte probabil ca în zilele acestea ţintirea audienţei să nu fie cea mai bună soluţie de marketing pe care o ai. Şi atunci recomandăm să încercăm să folosim toate tehnologiile, toate tehnicile de marketing mai puţin costisitoare, vezi newsletterele, vezi «apelurile reci» sau, cel mai important, încercarea de a folosi reţeaua fiecăruia dintre investitori, fiecăruia dintre partenerii pe care îi ai.“
    Este important ca start-up-urile să aplice aceste recomandări în condiţiile în care perioada de restricţii s-a prelungit deja, chiar dacă într-o formă mai relaxată, iar până când economia îşi va reveni complet va mai dura destul de mult.
    „Noi estimăm că perioada de lockdown va dura între unul şi două trimestre, apoi va urma o perioadă în care lucrurile încep să nu se mai ducă în jos – estimăm această perioadă la un trimestru, şi probabil o perioadă de 3-4 trimestre de revenire, şi de abia apoi să ne întoarcem la perioada de creştere. Deci ne uităm aici la o perioadă totală de vreo 18-24 de luni, pe care companiile trebuie să le administreze foarte bine şi perioada aceasta, prima, este cea mai importantă pentru că poţi să visezi foarte frumos la creştere şi să ai cel mai minunat proiect, dar trebuie să supravieţuieşti în perioada asta grea, care e grea la nivel uman, la nivel social, la nivel economic“, a declarat Dan Mihăescu, partener fondator al GapMinder, în cadrul ZF IT Generation. GapMinder Ventures este unul dintre fondurile locale de investiţii care se axează strict pe sectorul de tehnologie, acesta având în total fonduri subscrise de 40,2 mil. euro.
    „Noi suntem unul dintre fondurile bine poziţionate, suntem un fond tânăr cu rezerve mari puse deoparte pe care acum le prioritizăm pentru susţinerea portofoliului şi cu rezerve suficient de mari să investim în companii în perioada de revenire, în perioada în care lucrurile încep să crească. Să nu uităm că multe dintre oportunităţile pe termen scurt care sunt supraevaluate în perioada asta şi care par supersexy sunt de fapt pe termen scurt, ele sunt valabile în perioada de criză, în timp ce noi suntem un investitor mai pe termen lung, adică ne uităm la lucruri care cresc pe termen mai lung şi la nivel structural, creează o dependenţă foarte mare între produsul lor şi companiile care le sunt client.“