BusinessMagazin

Tag: America

  • “Micuţa Picaso” din Vaslui: la 11 ani vindea tablouri cu 100.000 de dolari

    Alexandra Nechita s-a născut la Vaslui, la 27 august 1985, la trei luni după ce tatăl său, Niki Nechita, s-a refugiat din România comunistă, în Statele Unite ale Americii. Viorica Nechita, şi mica Alexandra au reuşit să se alăture soţului, respectiv tatălui, abia după doi ani. Părinţii Alexandrei fuseseră persecutaţi sub regimul comunist din România.

    Alexandra Nechita a fost invitată la mai multe emisiuni cunoscute, precum Oprah Winfrey Show, şi a stat la masă cu personalităţi ca Bill Clinton. Talentul său extraordinar i-a făcut pe cei din jur să o numească “micuţa Picasso.”

    La începutul acestei luni, Oprah a realizat un nou interviu cu Alexandra în cadrul seriei “Where are they now” (Unde au ajuns – n.r.). „Cea mai mare sumă pe care am încasat-o pe o pictură de a mea a fost undeva în jur de 400.000 de dolari. Am fost norocoasă să–mi construiesc o viaţă atât de bună din munca mea, şi nu doar pentru mine, dar şi pentru familia mea. Acesta chiar a fost unul dintre cele mai daruri”, a spus Alexandra.

    Lucrările sale au fost vândute în toată lumea, printre colecţionari numărăndu-se Ellen DeGeneres, Alec Baldwin, Calvin Klein şi Whoopi Goldberg.

    În 1999, Nechita a fost selectată de către ONU pentru a conduce o iniţiativă de artă în peste 100 de ţări. Ea locuieşte în Los Angeles şi s-a măritat, la începutul lui 2014, cu designerul Dimitri Tcharfas.

  • Ce afacere şi-a deschis un fost fotbalist de la Dinamo după ce s-a lăsat de fotbal. Azi are magazin şi în America

    A fost junior la Dinamo, iar la seniori a jucat pentru Chiajna. Dupa ce s-a lasat de fotbal s-a angajat sofer la o firma de incaltaminte. Acolo a furat meserie! Acum are atelierul lui si abia face fata comenzilor.

    “E un pantof lucrat manual, cusut manual, cu rama cusuta, cuie de lemn..este constructia veche, ce se facea pe vremuri am colaborat, sunt cativa de prin divizia A si mai am 3, 4 fotbalisti din Bulgaria” a spus Marian Nedelcu

    Ghete de fotbal nu face. Ar fi prea scumpe in comparatie cu cele fabricate in Asia.

    Intrebat despre profit acesta a raspuns: “Putem vinde pantofi si la 4000 de lei, putem vinde si la 500 de lei . 75% din zi, adica 10-12 ore muncim”, scrie sport.ro

  • Un mare producător de electronice, cu venituri de peste 650 mil. EURO, deschide o fabrică România. Compania vrea să angajeze 100 de oameni

    Sennheiser anunţă planurile sale de a construi la Braşov cea de-a patra sa fabrică la nivel global. Alături de fabricile deja existente în Germania, Irlanda şi Statele Unite ale Americii, noua bază de producţie va asigura pentru Sennheiser şi mai multă flexibilitate pentru a acoperi cererea din piaţă. 

    După finalizarea construcţiei, programată anul acesta, fabrica din Braşov se va concentra iniţial pe producţia de electronice destinate publicului larg.

    Noua fabrică se va concentra pe producţia de electronice destinate publicului larg. Sennheiser va demara procesul de producţie în cursul verii cu până la 100 de angajaţi.

    Prin investiţia într-o nouă fabrică, Sennheiser intenţionează să îşi întărească poziţia pe piaţa Europeană de produse electronice. “De mai mulţi ani, EMEA (Europa, Orientul Mijlociu şi Africa) este regiunea care ne-a adus cele mai mari creşteri. Cu noua fabrică din România, avem o a treia bază de producţie europeană şi, în acelaşi timp, ne extindem reţeaua de distribuţie din Europa. Aceste acţiuni ne oferă un mai bun control asupra volumelor de producţie, dar şi capacitatea de a fi mai flexibili în a adapta produsele noastre la cerinţe de piaţă dinamice”, a declarat Dr. Andreas Sennheiser, Co-CEO at Sennheiser, adăugând: “Cu această nouă fabrică ne continuăm investiţiile în independenţa care continuă să reprezinte calitatea distinctivă şi avantajul Sennheiser ca o afacere de familie.”

    “Unul dintre principalele motive pentru care am ales Braşovul este infrastructura, apoi conexiunea foarte bună cu zona economică europeană”, a declarat Daniel Sennheiser, Co-CEO at Sennheiser. “Aşteptăm cu nerăbdare să cooperăm cu Industrial Park Braşov (IPB). Ca un partener important, IPB va juca un rol cheie în a asigura standardele de înaltă calitate pe care le avem pentru fabricarea produselor noastre”, a completat Daniel Sennheiser, Co-CEO al Sennheiser.

    Fondată în 1945, Sennheiser continuă să fie o afacere de familie şi este astăzi unul dintre cei mai importanţi producători globali de căşti, microfoane şi sisteme de transmisie wireless. Cu peste 20 de subsidiare de vânzări şi parteneri de distribuţie cu tradiţie, compania este prezentă în peste 50 de ţări şi deţine fabrici în Germania, Irlanda şi Statele Unite ale Americii. Sennheiser are aproximativ 2800 de angajaţi pasionaţi de audio la nivel global. Compania a înregistrat venituri de peste 650 de milioane de euro în 2016.
     

  • Cine este Luciana Lixandru, românca din Buzău care a jucat un rol cheie în cele două finanţări de 180 mil. dolari pentru primul “unicorn” românesc, UiPath

    “La 16 ani am avut ideea de a merge să studiez în SUA. La momentul respectiv a fost o idee nebunească, ţinând cont că lucrul asta se întâmpla în 2001, când România abia ieşise din comunism.”, povesteşte Luciana Lixandru într-un material din Techcrunch.
     
    Spre deosevire de alţi investitori, Luciana Lixandru nu a intrat în lumea fondurilor de investiţii după ce a fost implicată într-un startup.
     
    Născută într-un mic oraş din România, cu părinţi care lucrau ca ingineri şi nu au început decât târziu să fie ei înşişi antreprenori (mama este inginer textilist,  iar tatăl are o mică brutărie), tânăra şi-a uimit familia atunci când a anunţat că vrea să plece la universitate în SUA.
     
    A aplicat la câteva colegii şi a primit o bursă la Georgetown, unde şi-a luat diploma în matematică şi economie, cu intenţia de a deveni profesoară de matematică. După ce a absolvit a început însă să lucreze pentru Morgan Stanley, având în plan să facă şi un master după doi ani. ”Dar nu m-am mai întors niciodată la şcoală”.
     
    După Morgan Stanley, Luciana Lixandru s-a angajat la Londra la firma de investiţii Summit Partners şi a devenit interesată de investiţiile în fazele iniţiale ale proiectelor. 
     

  • “Black Panther” debutează în forţă în cinematografele din România

    Astfel, pelicula dedicată regelui din Wakanda a devenit unul dintre filmele Marvel cu cele mai mari încasări la lansare în România. Mai exact, „Black Panther” a depăşit în weekendul de lansare de peste patru ori încasările pe care le-a avut „Ant-Man” şi de aproape trei ori pe cele pe care le-au avut „Gardienii Galaxiei I” şi „Căpitanul America: Războinicul Iernii”.

    Filmul „Black Panther” este distribuit de Forum Film România şi este disponibil în cinematografele din toată ţara, în format 3D, IMAX 3D, 4DX 3D şi Dolby Atmos.

    Conform Nytimes.com, analiştii se aşteptau ca filmul să debuteze în weekend cu încasări de 165 milioane de dolari în America de Nord, ceea ce ar fi fost un rezultat uimitor pentru un film lansat în afara perioadei sărbătorilor sau a vacanţelor, însă a întrecut orice aşteptări şi estimări, având încasări de 192 milioane de dolari americani. La nivel internaţonal, filmul a mai strâns 169 milioane de dolari, neluând în calcul faptul că filmul nu a apărut încă în cinematografele din Rusia, China şi Japonia.

  • “Black Panther” debutează în forţă în cinematografele din România

    Astfel, pelicula dedicată regelui din Wakanda a devenit unul dintre filmele Marvel cu cele mai mari încasări la lansare în România. Mai exact, „Black Panther” a depăşit în weekendul de lansare de peste patru ori încasările pe care le-a avut „Ant-Man” şi de aproape trei ori pe cele pe care le-au avut „Gardienii Galaxiei I” şi „Căpitanul America: Războinicul Iernii”.

    Filmul „Black Panther” este distribuit de Forum Film România şi este disponibil în cinematografele din toată ţara, în format 3D, IMAX 3D, 4DX 3D şi Dolby Atmos.

    Conform Nytimes.com, analiştii se aşteptau ca filmul să debuteze în weekend cu încasări de 165 milioane de dolari în America de Nord, ceea ce ar fi fost un rezultat uimitor pentru un film lansat în afara perioadei sărbătorilor sau a vacanţelor, însă a întrecut orice aşteptări şi estimări, având încasări de 192 milioane de dolari americani. La nivel internaţonal, filmul a mai strâns 169 milioane de dolari, neluând în calcul faptul că filmul nu a apărut încă în cinematografele din Rusia, China şi Japonia.

  • FedCup: România va întâlni Elveţia în barajul pentru Grupa Mondială 1

    Cu 6975 de puncte, Elveţia este pe locul 6 în clasamentul FedCup şi a ajuns la baraj după ce a fost învinsă de echipa Cehiei cu 3-1.

    Tabloul complet al meciurilor de baraj pentru accederea în Grupa Mondială 1:

    Belarus- Slovacia
    Romania – Elveţia
    Australia – Olanda
    Italia – Belgia

    Meciurile vor avea loc în aceeaşi perioadă cu semifinalele Grupei Mondiale, pe 21 şi 22 aprilie. În semifinale, Germania va întâlni pe teren propriu Cehia, în timp ce Franţa va evolua împotriva echipei din Statele Unite ale Americii.

  • AROGANTE de SUPER-BOGAŢI. Cum arată mall-ul făcut special pentru cei foarte bogati unde maşinile din parcare valorează zeci de milioane de dolari

    Aproape de Miami Beach, una dintre cele mai cunoscute plaje ale Americii, se găseşte a clădire de trei etaje şi care ocupă 43.000 de metri pătraţi. De ce este aceasta ieşită din comun? Pentru că e destinată celor extrem de bogaţi.

    Câteva tinere modele se plimbă prin faţa intrării principale pentru a atrage privirea trecătorilor, în vreme ce clienţii dau 30 de dolari pentru valeţii din parcare şi pentru dreptul de a-şi afişa maşinile de lux. În Miami plouă rar, dar atunci când se întâmplă angajaţii mall-ului Bal Harbour stau aliniaţi în faţa magazinului cu umbrele, pentru a-i proteja pe clienţi.

    Atunci când Stanley Finch Whitman a deschis porţile mall-ului, în 1965, dorinţa sa a fost de a atrage cei mai înstăriţi clienţi. Chiar dacă s-a bucurat încă de la început de prezenţa unor companii importante pe piaţa din Statele Unite, aşa cum ar fi FAO Schwartz sau Martha Phillips, principala “ancoră” a venit în 1971, atunci când Neiman Marcus a deschis aici primul magazin situat în afara statului de origine, Texas. La scurt timp, Saks Fifth Avenue şi-a rezervat un spaţiu.

    Bal Harbour include şi câteva magazine pe care le-ai găsi, în mod normal, la un mod obişnuit. Ralph Lauren este un exemplu, dar chiar şi aici produsele sunt mai scumpe decât în alte locuri. Chanel, care are unul dintre cele mai mari spaţii din el, îşi întâmpină clienţii speciali într-un lounge special amenajat.

    Bal Harbour e un fenomen rar în Statele Unite, pentru că retailul clasic nu trece printr-o perioadă prea bună.

    Comerţul online a dus la “moartea” mall-urilor din Statele Unite, peste 5.300 de magazine închizându-se doar în ultimul an, ceea ce a însemnat şi o reducere drastică a locurilor de muncă. Analiştii estimează că până la sfârşitul anului alte 3.300 de magazine şi-ar putea opri activitatea, scrie revista Time.

    Din 2002 până în prezent mall-urile au dus la pierderea a aproape 450.000 de joburi. Retailerii online nu au acoperit acest gol, pentru că doar 178.000 de persoane au fost angajate în sectorul de e-commerce în ultimii 15 ani.

    În cinci ani, 1 din 4 mall-uri din Statele Unite va dispărea, drept exemplu este mall-ul Schuylkill din Pennsylvania, care acum zece ani era gazda a 90 de magazine şi restaurante. Făcea parte din viaţa comunităţii pentru că aici se ţineau festivalul dedicat zilelor Lituaniei şi vânătoarea ouălor de Paşti.

  • Cum arată magazinul celor super-bogaţi, unde doar parcarea te costă 30 de dolari – FOTO

    Aproape de Miami Beach, una dintre cele mai cunoscute plaje ale Americii, se găseşte a clădire de trei etaje şi care ocupă 43.000 de metri pătraţi. De ce este aceasta ieşită din comun? Pentru că e destinată celor extrem de bogaţi.

    Câteva tinere modele se plimbă prin faţa intrării principale pentru a atrage privirea trecătorilor, în vreme ce clienţii dau 30 de dolari pentru valeţii din parcare şi pentru dreptul de a-şi afişa maşinile de lux. În Miami plouă rar, dar atunci când se întâmplă angajaţii mall-ului Bal Harbour stau aliniaţi în faţa magazinului cu umbrele, pentru a-i proteja pe clienţi.

    Atunci când Stanley Finch Whitman a deschis porţile mall-ului, în 1965, dorinţa sa a fost de a atrage cei mai înstăriţi clienţi. Chiar dacă s-a bucurat încă de la început de prezenţa unor companii importante pe piaţa din Statele Unite, aşa cum ar fi FAO Schwartz sau Martha Phillips, principala “ancoră” a venit în 1971, atunci când Neiman Marcus a deschis aici primul magazin situat în afara statului de origine, Texas. La scurt timp, Saks Fifth Avenue şi-a rezervat un spaţiu.

    Bal Harbour include şi câteva magazine pe care le-ai găsi, în mod normal, la un mod obişnuit. Ralph Lauren este un exemplu, dar chiar şi aici produsele sunt mai scumpe decât în alte locuri. Chanel, care are unul dintre cele mai mari spaţii din el, îşi întâmpină clienţii speciali într-un lounge special amenajat.

    Bal Harbour e un fenomen rar în Statele Unite, pentru că retailul clasic nu trece printr-o perioadă prea bună.

    Comerţul online a dus la “moartea” mall-urilor din Statele Unite, peste 5.300 de magazine închizându-se doar în ultimul an, ceea ce a însemnat şi o reducere drastică a locurilor de muncă. Analiştii estimează că până la sfârşitul anului alte 3.300 de magazine şi-ar putea opri activitatea, scrie revista Time.

    Din 2002 până în prezent mall-urile au dus la pierderea a aproape 450.000 de joburi. Retailerii online nu au acoperit acest gol, pentru că doar 178.000 de persoane au fost angajate în sectorul de e-commerce în ultimii 15 ani.

    În cinci ani, 1 din 4 mall-uri din Statele Unite va dispărea, drept exemplu este mall-ul Schuylkill din Pennsylvania, care acum zece ani era gazda a 90 de magazine şi restaurante. Făcea parte din viaţa comunităţii pentru că aici se ţineau festivalul dedicat zilelor Lituaniei şi vânătoarea ouălor de Paşti.

  • IMAGINEA DISPERĂRII TOTALE. Zeci de oameni ucid o vacă cu pietre pentru că mureau de foame.Cum a ajuns o ţară care era de 12 ori mai bogată decât China in această situaţie

    Venezuela s-a lovit de multe crize politice de-a lungul istoriei sale, însă indiferent de situaţie potenţialul economic al ţării nu a fost niciodată negat. Imediat după descoperirea petrolului la începutul secolului al XX-lea, naţiunea din America de Sud şi-a construit întreaga economie pe spatele aurului negru. Chiar şi astăzi Venezuela conduce în topul rezervelor de petrol, cu 300 de miliarde de barili.

    Astăzi situaţia este complet diferită. Banii nu mai au nicio valoare în această ţară, iar oamenii mor de foame. Recent, un video în care apar mai mulţi venezueleni care încercă să omoare o vacă cu pietre a devenit viral demonstrează vremurile grele prin care trece ţara sud-americană. 

     
    Zeci de oameni strigau “ne este foame” şi “oamenii suferă” în timp ce încojurau animalul şi dădeau cu pietre în el, conform Daily Mail. Acesta nu este un caz singular, mai multe animale de la diferite ferme au fost vânate de oameni flămânzi. 
     
     
    Patru ani de recesiune şi cea mai mare inflaţie din lume au făcut ca milioane de venezueleni să ajungă la o sărăcie severă, în timp ce regimul socialist autoritar al preşedintelui Maduro se confruntă cu proteste şi conflicte cu masele de oameni. Furturile din magazine au crescut în oraşele de provincie de la Crăciun până în prezent din cauza lipsei de hrană şi hiperinflaţiei. Cum s-a ajuns în această situaţie?

    În 1950, când majoritatea ţărilor de pe glob se zbăteau să-şi revină după cel de-al doilea război mondial, Venezuela era extrem de bogată, având al patrulea PIB per capita din lume. Astfel, ţara era de două ori mai bogată decât Chile, de patru ori mai prosperă decât Japonia şi de 12 ori mai bogată decât China. Din păcate pentru Venezuela, această situaţie nu avea să continue foarte mult. În perioada 1950-1980, economia venezueleană a crescut constant, iar în 1982 era cea mai prosperă economie din America Latină. Autorităţile s-au folosit de resurse vaste de petrol pentru a plăti diferite programe sociale, în sănătate, educaţie, transport sau alimentaţie. La vremea aceea, muncitorii din Venezuela erau printre cel mai bine plătiţi din regiune.

    La mijlocul anilor ’80, preţul petrolului s-a prăbuşit şi a decimat economia venezueleană. Astăzi, Venezuela este una dintre cele mai sărace economii din regiune şi lucrurile se vor înrăutăţi dacă criza actuală va continua, potrivit Fondului Monetar Internaţional. FMI prognozează că până în 2022, PIB-ul per capita va fi de doar 12.210 dolari, ceea ce ar însemna o sărăcie mai mare decât chiar înainte de era Chavez. În ultimii patru ani, PIB-ul ţării a scăzut cu peste 35%, adică o scădere mai drastică decât au avut-o Statele Unite ale Americii în timpul Marii Crize Economice din 1929-1933.

    Venezuela se sprijină în continuare foarte mult pe petrol (95% din exporturile ţării este reprezentat de această resursă), ceea ce înseamnă că orice fluctuaţie a preţului petrolului face diferenţa dintre bogăţie şi sărăcie. După scăderea semnificativă a preţului petrolului în anii ’80, inflaţia a crescut ajungând în 1989 la 84,5%, iar în 1996 la 99,9%. În 1998, Hugo Chavez a fost ales preşedinte şi a promis că va reduce sărăcia, iar standardul de viaţă va creşte. Revenirea preţului petrolului a făcut ca acest lucru să se întâmple în anii 2000. Anul 2004 a fost unul critic pentru Chavez din cauza creşterii fulminante a preţului barilului de petrol.

    Economia a mers din ce în ce mai bine, iar preşedintele s-a ţinut de promisiune şi a cheltuit banii pentru a îmbunătăţi viaţa celor mai săraci; astfel procentul sărăciei s-a înjumătăţit până în 2010. Acest lucru a dus la creşterea deficitului ţării, context în care menţinerea programelor de bunăstare socială devenea imposibilă dacă preţul petrolului scădea. Lucru care s-a întâmplat de altfel când Maduro a preluat conducerea.

    Chavez a murit în 2013 şi Nicolas Maduro a preluat şefia statului. Din păcate pentru el, preţul petrolului s-a prăbuşit din nou şi era clar că Venezuela urma să aibă o bătălie intensă cu inflaţia, iar bancnota naţională urma să se devalorizeze foarte mult. Acum ţara duce o lipsă masivă de alimente, medicamente şi alte bunuri esenţiale, iar violenţa şi protestele cresc în Caracas.

    Recent, guvernul a modificat constituţia ţării pentru a câştiga şi mai multă putere, deşi 80% din populaţia ţării nu-l mai vrea la conducere. Nicolas Maduro refuză să-şi dea demisia în ciuda unor proteste masive care au acaparat întreaga ţară şi în urma cărora au murit peste 100 de oameni. Aşadar, în condiţiile unei crize economice şi politice profunde, regimul preşedintelui Nicolas Maduro a devenit tot mai dependent de Rusia pentru finanţare, oferind în schimb Moscovei active ale companiilor de stat, în special din industria petrolieră, se arată într-o analiză a Reuters.

    Compania petrolieră de stat Petroleos de Venezuela (PDVSA) este angrenată în negocieri cu firma rusă de stat Rosneft pentru cedarea unor participaţii în câteva din cele mai productive proiecte petroliere din Venezuela, potrivit unui oficial de rang înalt de la Caracas şi unor surse din industria energiei. În ultimii doi ani, regimul preşedintelui Maduro a devenit din ce în ce mai dependent de Moscova, după ce China şi-a redus expunerea în această ţară din cauza corupţiei şi criminalităţii. Multe companii multinaţionale şi-au redus sau închis operaţiunile locale din cauza gravei crize politice şi economice cu care se confruntă Venezuela.