Tag: alimente

  • Cum să îţi transformi curtea într-o afacere de sute de mii de euro. Povestea omului care a transformat o nevoie în afacere profitabilă

    Victor Cămărăşoiu este unul dintre acei antreprenori care şi-a creat afacerea dintr-o nevoie proprie, respectiv dorinţa de a asigura hrană sănătoasă familiei. Cum s-a transformat în business ograda sa?

    În momentul în care a luat naştere Ograda Verde, adică în 2012, piaţa oferea o gamă extrem de restrânsă de surse de unde puteai cumpăra animale crescute 100% natural şi, de altfel, nici în prezent nu există prea multe opţiuni viabile. Pe atunci, noile date cu privire la efectele negative ale substanţelor adăugate în hrana animalelor l-au determinat pe fondatorul companiei să ia măsuri şi să îşi crească propriile sale păsări, activitatea sa devenind în scurt timp un business în toată regula.

    „Astăzi, dorinţa de a oferi publicului o alternativă la produsele de provenienţă animală este un motor foarte important, care ne motivează să continuăm creşterea animalelor în această formă”, susţine Victor Cămărăşoiu, fondatorul afacerii de familie Ograda Verde, o microfermă în care se cresc păsări în condiţii similare celor din gospodăriile ţărăneşti.

    Firma a atins anul trecut o cifră de afaceri de aproximativ 300.000 de euro, în creştere cu 27% faţă de 2019. Alimentate de interesul crescut al publicului pentru produsele sănătoase, pe fondul pandemiei, rezultatele au fost susţinute şi de tendinţa de adopţie în număr mare a achiziţiilor online.

    „Noi ne-am format şi o bază solidă de clienţi fideli, pentru că odată ce au descoperit gustul produselor de la animale crescute după principii naturale şi tradiţionale, nu mai renunţă la el şi devin cumpărători recurenţi”, continuă fondatorul Ogrăzii Verzi. De asemenea, 2020 a reuşit să marcheze extinderea gamei de produse oferite pe site. Pe lângă păsările crescute în ferma de la Breaza, judeţul Prahova, firma a listat o serie de produse ale unor producători care operează după aceleaşi principii marcate de lipsa adausurilor artificiale.

    Printre criteriile de selecţie se numără în primă instanţă faptul că produsele trebuie să fie 100% naturale, gustul acestora urmând să treacă testul familiei Cămărăşoiu şi, nu în ultimul rând, activitatea micului producător trebuie să fie autorizată de către direcţia sanitar-veterinară pe raza căreia îşi desfăşoară operaţiunile pentru a nu pune în pericol sănătatea consumatorilor. „Produsele pe care le livrăm au un termen de valabilitate mic comparativ cu majoritatea bunurilor prezente în comerţ. Noi realizăm livrări cu propria noastră flotă frigorifică, către Bucureşti, Braşov, Ploieşti şi Ilfov. Dezvoltarea la care lucrăm vizează acoperirea unui număr cât mai mare de oraşe către care ne propunem să livrăm la domiciliul clienţilor. Publicul nostru este preponderent urban, cu un stil de viaţă destul de agitat, care apreciază confortul livrării acasă a produselor pe care le consumă.”

    În prezent, cu o echipă de opt angajaţi, Ograda Verde intenţionează să îşi majoreze capacitatea de livrare şi să exploateze cererea din oraşe mai îndepărtate, precum Timişoara, Cluj-Napoca şi Oradea. Perspectivele de creştere au luat naştere în urma unui an bun, întrucât pandemia de coronavirus a adus în online un număr tot mai mare de potenţiali clienţi, oameni care poate înainte îşi procurau produsele sănătoase din offline şi căutau alternative în mediul digital, cu o expunere mai redusă. Totodată, criza sanitară a conturat apariţia unui public nou, caracterizat de oamenii care au început să fie mai atenţi la alimentele pe care le consumă în cadrul familiei pentru a-şi menţine starea de sănătate la un nivel cât mai ridicat.

    „Cred că pandemia ne-a făcut mai conştienţi de importanţa sănătăţii, din toate perspectivele, iar atenţia faţă de produsele consumate – sursa, ingredientele şi întregul proces de producţie – a crescut, ceea ce a avantajat businessurile orientate către a oferi produse naturale”, spune Victor Cămărăşoiu.

    În ceea ce priveşte segmentul B2B din cadrul companiei, ritmul clienţilor a funcţionat cu intermitenţe şi consumul lor s-a redus considerabil, creşterea înregistrată anul trecut de Ograda Verde putând fi mult mai mare în condiţiile în care segmentul ar fi funcţionat în parametri normali.

    Totuşi, firma a compensat prin alte canale şi se aşteaptă la o revenire în zona B2B, nescoţând din calcule nici o potenţială creştere, având în vedere presiunea părinţilor ca unităţile de învăţământ să ofere hrană sănătoasă celor mici. „Coşul mediu de cumpărături a ajuns la circa 340 lei, în creştere cu 50% faţă de 2019.  Au fost două etape pe care le-am remarcat. În primele 8 luni ale anului trecut, valoarea a fost determinată de contextul pandemic, care a încurajat publicul să aleagă produse din surse sănătoase şi a alimentat interesul faţă de online.

    Apoi, în T4/2020 am introdus în oferta noastră produsele altor mici producători, ceea ce a dus la o creştere a numărului de produse în coş şi implicit a valorii acestuia.” Între timp, printre provocările cu care se confruntă un business din domeniul agriculturii se găseşte în primul rând concurenţa produselor ieftine din import, iar puterea scăzută de cumpărare a marii majorităţi a populaţiei duce către un singur criteriu în alegerea produselor şi anume obţinerea unui preţ cât mai mic, în detrimentul calităţii. Mai mult, gradul scăzut al investiţiilor în industria alimentară face ca România să exporte materie primă şi să importe produse procesate. Fondatorul Ogrăzii Verzi este de părere că există puţine exemple de ferme mari integrate care să poată pună în aplicare strategia „farm to fork”. Aflată în inima pachetului European Green Deal, strategia prezintă beneficii atât pentru investitorul dintr-o afacere agricolă, cât şi pentru consumatorul final. Astfel, un lanţ alimentar scurt oferă avantaje importante de ambele părţi. „Revenind la micii producători care se ambiţionează să ofere alt tip de alimente decât cele super industrializate, provocarea principală este aceea de a găsi o piaţă de desfacere a produselor lor. Produsele „curate” care nu conţin conservanţi, coloranţi, aditivi alimentari şi o listă nesfârşită de „E-uri”, au pe lângă beneficiile evidente pe termen  lung în ceea ce priveşte sănătatea consumatorului şi două mari neajunsuri: preţul ridicat determinat de costurile mari de producţie şi termenul scurt de valabilitate”, a declarat fondatorul Ograda Verde pentru BM.

    Întrebat de ce consideră că românii cheltuie pe alimente cel mai mare procent din salariu din UE, aproximativ 27%, antreprenorul răspunde că datele reprezintă o consecinţă a abordării generale din agricultură, a lipsei investiţiilor şi, într-o anumită măsură, a lipsei de minimă educaţie economică în rândul publicului larg. La nivel macro, românii sunt o naţiune a preţului mic şi a cumpărăturilor impulsive, mai ales când vorbim despre hrană, fiind una dintre cicatricile provocate de perioada comunistă, când oamenii erau nevoiţi să cumpere pe loc ceea ce găseau, neştiind ce le putea aduce ziua de mâine.

    „Această orientare aproape genetică spre preţul mic şi volum, duce şi la achiziţii de produse ieftine şi cu calitate discutabilă, adesea provenite din import. Acestea nu ajută deloc economia. Banii aceia nu se rostogolesc pe fluxul economic în salarii mai mari la nivel local, ci fac tocmai ca acest procent din salariu alocat alimentelor să fie foarte ridicat.” Salariile rămân destul de mici la nivel de economie, iar producătorii locali sunt «taxaţi» pentru preţurile lor mai mari, dar corecte, spune Victor Cămărăşoiu, adăugând că procentul din salariu care se duce pe alimente rămâne la un nivel ridicat, iar calitatea scăzută a alimentelor duce aproape inevitabil la probleme de sănătate. „O posibilă ieşire din acest cerc vicios nesănătos poate sta în investiţii sau subvenţii pe care să le facă statul către domeniul agricol, care să le permită producătorilor locali să se prezinte cu produse de calitate foarte bună la preţuri competitive, astfel încât să schimbe preferinţele publicului larg. Beneficiile pe termen lung ar fi extraordinare, atât din perspectivă economică, dar şi din perspectiva sănătăţii.”

    Însă antreprenorul a observat o schimbare şi o tendinţă de conştientizare cu privire la atitudinea românilor vis-a-vis de consumul sustenabil. Păsările crescute natural la Ograda Verde sunt sacrificate doar în măsura în care compania are cerere şi comenzi. Ulterior, carnea ajunge proaspătă la clienţi, în termen de 24 de ore de la sacrificare, astfel încât gustul şi experienţa de consum să fie cât mai naturale. În urmă cu aproape un deceniu, când Ograda Verde se afla la început de drum, acest model de business era perceput ca un punct slab de unii dintre clienţi, care erau obişnuiţi să ia carnea direct de la galantar. Astăzi, ideea de consum responsabil, de planificare alimentară şi de eliminare a risipei este înrădăcinată în comportamentul de consum al multora dintre clienţii firmei, iar modelul de business a devenit un avantaj extrem de important. „Pe de altă parte, noua generaţie vine cu o perspectivă nouă asupra consumului. Sigur, poate mulţi dintre copii nu mai cresc cu amintirea gustului cărnii de la ţară, în contextul urbanizării crescute, însă ei cresc cu un sentiment mult mai accentuat al consumului responsabil, al responsabilităţii pentru planetă şi resursele naturale. Astfel, noua generaţie de copii, dar şi de părinţi, este mult mai atentă la furnizorii de alimente, se orientează către produse etice şi un consum care evită risipa. Este un comportament în formare, dar cu siguranţă această tendinţă va creşte în următorii ani”, a declarat Victor Cămărăşoiu.

  • Analiză. Decarbonizarea transporturilor rutiere necesită investiţii masive. România are în prezent doar 3 staţii de alimentare cu gaz natural comprimat. Bulgaria are 116, Germania 850 şi Italia 1.300

    Atingerea ţintei de decarbonizare a Pactului Ecologic European (Green Deal), ca Europa să devină neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon, necesită investiţii masive inclusiv în zona de transporturi rutiere. Transporturile sunt responsabile de circa un sfert din emisiile de CO2, iar pentru transporturile rutiere pe distanţe lungi motoarele electrice încă nu sunt o soluţie viabilă. În consecinţă, vehiculele care funcţionează pe bază de gaz natural comprimat sau gaz natural lichefiat (GNC/GNL) reprezintă cea mai bună variantă, sunt de părere transportatorii rutieri.

    Cu toate acestea, România are doar 3 staţii de alimentare cu gaz natural comprimat, aflându-se, din acest punct de vedere, la coada clasamentului european, arată datele Asociaţiei Europene pentru Vehicule pe Gaz şi Bio-gaz. Spre comparaţie, Bulgaria are 116 staţii de încărcare cu gaz natural comprimat, Germania are 850 şi Italia aproape 1.300.

    Sectorul de transporturi rutiere trebuie să îşi reducă amprenta de carbon cu 90% până în 2050, pentru a contribui la atingerea scopurilor din Green Deal.

    Transportatorii români sunt de părere că gazul este o soluţia viabilă pentru moment, în condiţiile în care România are a doua cea mai mare resursă de gaze naturale din Uniunea Europeană, dar şi din cauză că vehiculele electrice nu reprezintă în acest moment o soluţie economică bună pentru transporturile pe distanţe lungi.

    Germania are o reţea dezvoltată de staţii de alimentare cu GNC de 850 de unităţi. De asemenea, statul german oferă transportatorilor o subvenţie pentru achiziţia de vehicule pe gaz natural comprimat de până la 40% din valoarea achiziţiei.

    Gazul natural comprimat, pe lângă că este mai puţin poluant, are şi o eficienţă economică mai mare. Astfel, la 100 de km, costurile pentru vehiculele pe gaz natural sunt mai mici cu 35% faţă de cele echipate cu motoare diesel şi mai mici cu 52% faţă de cele echipate cu motoare pe benzină, mai arată datele Asociaţiei Europene pentru Vehicule pe Gaz şi Bio-gaz.

    România nu are însă în acest moment infrastructura necesară pentru vehiculele pe gaz. Cu doar 3 staţii de alimentare de gaz natural comprimat, este pe unul dintre ultimele locuri din Uniunea Europeană.

    Transporturile reprezintă unul dintre cei mai mari participanţi la exportul de servicii al României. Datele Băncii Naţionale a României arată că, în primele trei luni din 2021, serviciile de transport au înregistrat un excedent comercial de peste 1 mld. de euro. Exporturile de astfel de servicii au fost de 1,8 mld. de euro, în vreme ce importurile au fost de  750 mil. euro.

    Criza Covid-19 a adus o scădere a cifrei de afaceri a transportatorilor rutieri din România cu 13% în 2020, faţă de 2019, iar afacerile transportatorilor rutieri internaţionali din România au scăzut cu 17%. În aceeaşi vreme, piaţa internă de transporturi rutiere de persoane a scăzut cu 20%, iar vânzările din transporturile internaţionale de persoane s-au prăbuşit cu 55% în 2020, prin comparaţie cu 2019.

     

     

  • Cum vrea Kremlinul să combată scumpirea alimentelor: Reducerea exporturilor de produse de bază şi plafonarea preţurilor pentru zahăr sau făină

    Rusia a avertizat că se pregăteşte să continue politica de limitare a exporturilor pe alimentele de bază, după ce scumpirile recente au determinat Kremlinul să plafoneze preţurile pentru produse precum zahăr sau făină, a anunţat Ministerul Economiei din Rusia, citat de FT.

    Maxim Reshetnikov, ministrul dezvoltării economice, a declarat pentru Financial Times că Rusia ia în considerare diferite moduri prin care poate continua exporturile, în timp ce-şi protejează populaţia de preţurile în creştere.

    Indicele preţurilor la alimente calculat de Organizaţia Naţiunilor Unite a atins în luna mai cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, majorându-se cu aproape 40% de la an la an.

    Preţurile la alimente reprezintă un subiect sensibil din punct de vedere politic pentru Kremlin, în contextul în care circa 20 de milioane de oameni – 1 din 7 ruşi – trăiesc sub limita sărăciei, iar raţionalizarea şi hiperinflaţia sunt elemente care încă există în memoria colectivă.

    În decembrie, Vladimir Putin le-a cerut oficialilor statului să impună politici de control al preţurilor pentru anumite alimente de bază, precum uleiul de floarea soarelui sau pastele făinoase. Totodată, statul a anunţat anul acesta un plafon pe exporturile de grâu, iar luna aceasta a decis să impună o serie de tarife suplimentare de export.

    Moscova susţine că aceste mutări au fost necesare pentru a compensa pentru anii în care veniturile cetăţenilor au scăzut, context în care preţurile pentru bunuri esenţiale au depăşit posibilităţile unei părţi din populaţie.

    Reshetnikov a declarat că Rusia continuă să monitorizeze şi să adopte măsuri pe exporturi, inclusiv printr-o serie de potenţiale tarife flexibile, care ar putea fi impusă pe măsură ce preţurile cresc.

    În ceea ce priveşte consumul intern, Rusia vrea să renunţe la mai multe plafonări de preţuri impuse, însă va continua să subvenţioneze produse precum pâinea sau făina.

    „Nu există nicio garanţie că preţurile alimentelor s-au stabilizat la nivel global. (…) Orice ştire legată de previziunile pe producţia agricolă poate provoca încă o creştere de preţuri la alimente, deci ne uităm constant la ele şi luăm măsuri când este nevoie”, a declarat Reshetnikov.

    Mai mult, ruşii susţin că limitarea exporturilor are şi rolul de a încuraja producătorii locali să investească mai mult în facilităţi de producţie.

    Rusia a început să exporte produse alimentare de bază, precum grâu, după 2014, când a interzis importurile vestice ca răspuns la sancţiunile impuse de SUA şi UE – începând ulterior să dezvolte puternic agricultura internă.

    Bunurile agricole au reprezentat aproape 8% din exporturile totale de 419 miliarde de dolari ale Rusiei în 2019, conform datelor Organizaţiei Mondiale a Comerţului.

  • ONU: Preţurile produselor alimentare cresc în cel mai rapid ritm din ultimul deceniu. Experţii avertizează că nivelul ridicat al cererii şi mersul încet al producţiei ar putea alimenta creşterea inflaţiei

    Preţurile alimentelor la nivel global au înregistrat cel mai rapid ritm lunar de creştere din ultimul deceniu, anunţă Organizaţia Naţiunilor Unite, potrivit BBC.

    De altfel, indicele ONU pentru costurile produselor alimentare a crescut pentru a douăsprezecea lună consecutivă, furnizorii fiind afectaţi de întreruperile proceselor de producţie şi transport din timpul pandemiei.

    În plus, perspectivele oferite de creşterea inflaţiei continuă să îi nedumerească pe analişti, care se gândesc cum va fi afectată recuperarea economiei mondiale de majorarea preţurilor alimentelor.

    Indicele pentru preţul mâncării al Diviziei pentru Alimente şi Agricultură din cadrul ONU (FAO) urmăreşte preţurile alimentelor la nivel mondial şi este format din cereale, seminţe oleaginoase, produse lactate, carne şi zahăr.

    În mai, preţul alimentelor a crescut cu 39,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, marcând cel mai mare salt din octombrie 2010, conform indicelui FAO.

    Au crescut astfel toate cele cinci componente ale indicelui, în frunte cu uleiurile vegetale, cerealele şi zahărul. Rezultatele au dus indicele la cel mai înalt nivel din septembrie 2011 încoace.

    Majorarea costurilor reprezintă un rezultat direct al nivelului scăzut de producţie şi cererii din unele ţări. Totodată, întreruperile suferite de pieţe şi lanţurile de aprovizionare, cauzate de restricţiile anti-Covid, au creat o serie de deficite locale şi au generat preţuri mai mari pentru unele dintre cele mai consumate alimente din lume.

    Experţii au avertizat că nivelul ridicat al cererii şi mersul încet al producţiei ar putea alimenta creşterea inflaţiei pe măsură ce ţările renunţă la măsurile de lockdown.

    Totuşi, unele industrii s-ar putea bucura de o revenire puternică. FAO estimează pentru anul acesta o producţie record de cereale care ar rezulta într-o scădere ulterioară a preţurilor.

     

     

  • Preţurile alimentelor la nivel mondial înregistrează cea mai dramatică creştere dintr-un deceniu

    Preţurile alimentelor la nivel mondial au consemnat cea mai puternică creştere dintr-un deceniu în mai, în condiţiile în care un indicator atent monitorizat a urcat cu 40%, scrie Financial Times. Avansul anual al indicatorului lunar al preţurilor alimentelor calculate de Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a ONU a fost cel mai puternic din 2011 şi semnalează că inflaţia stârnită iniţial de pandemie accelerează.

  • O cereală ajută la evitarea agravării crizei mondială de alimente

    În condiţiile în care avansul puternic al preţurilor cerealelor alimentează temeri privind o creştere masivă a costurilor alimentelor şi foametei la nivel mondial, unul dintre cele mai consumate produse de bază din lume, orezul, urmează direcţia opusă, contribuind la evitarea unei crize mai ample cel puţin deocamdată, relatează Bloomberg.

     

  • O cereală ajută la evitarea agravării crizei mondială de alimente

    În condiţiile în care avansul puternic al preţurilor cerealelor alimentează temeri privind o creştere masivă a costurilor alimentelor şi foametei la nivel mondial, unul dintre cele mai consumate produse de bază din lume, orezul, urmează direcţia opusă, contribuind la evitarea unei crize mai ample cel puţin deocamdată, relatează Bloomberg.

     

  • Surpriză de proporţii în primele date despre consum în 2021: În Bucureşti vânzările s-au prăbuşit şi consumul a intrat în teritoriu negativ. Ruralul şi urbanul mic însă „duduie“. Per total, la nivel naţional vânzările de bunuri de larg consum au crescut cu 6,3% în ianuarie-februarie 2021 faţă de aceeaşi perioadă din anul anterior

    În mediul rural şi în oraşele mici, de sub 50.000 de locuitori, consumul a cres­cut puternic în primele două luni din an comparativ cu aceeaşi pe­rioa­dă din 2020, astfel că vânzările de alimente, bunuri de îngrijire personală şi a locuinţei au un plus de peste 14%, arată o ana­liză a companiei de cercetare de piaţă RetailZoom. Ritmul este de peste două ori mai rapid decât cel de la nivelul întregii pieţe.

    Mai mult, această zonă a ţării este cea care a săltat consumul în perioada ianuarie-fe­bruarie 2021 faţă de aceleaşi luni din 2020 în contextul în care datele pentru Bucureşti in­dică o scădere de 3,7% a vânzărilor de bu­nuri de larg consum. Declinul în Capitală se poate remarca pe toate cele trei segmente prin­cipale ale pieţei – alimente, bunuri de în­grijire personală şi a locuinţei -, conform RetailZoom.

    Per total, piaţa de FMCG a crescut cu 6,3% în primele două luni din an faţă de ianuarie-februarie 2020.

    Informaţiile sunt întărite şi de jucătorii din piaţă care spun şi afirmau încă din 2020 că ruralul a devenit tot mai vizibil în consum.

    „O parte dintre cei care mergeau în mod frecvent în oraşele mai mari pentru a-şi face cum­părăturile, fiind forţaţi de pandemie să se orienteze către magazinele mai apro­pia­te de casă, şi-au dat seama că o mare parte din arti­colele pe care ei le cumpărau le găsesc la pre­ţuri bune fără să mai facă zeci de kilo­me­tri dus-întors. Unii şi-au schimbat atitudinea fa­ţă de comerţul tradiţional şi ne-au obligat în ace­laşi timp pe noi să listăm şi pro­duse mai scum­pe, de o calitate superioa­ră“, spu­nea recent Ionel Popa, proprietarul busi­nessului Dinatos din comuna Băleni, judeţul Galaţi. Compania ope­rează un magazin LaDoiPaşi.

    Creşterea consumului în rural e susţi­nu­tă însă şi de întoarcerea în ţară în 2020, în pan­de­mie, a unor români care lucrau peste hotare.

    „În 2020 s-au întors acasă circa 1,5-2 mi­lioane de români. Cred că avem un volum de con­sumatori mai mare. Creşterea consumu­lui se vede în magazinele de proximitate, în spe­cial în cele din mediul rural, ele fiind tot­odată şi cele care au compensat pierderile din HoReCa în 2020“, spune şi Mihai Voicu, general manager al Bergenbier, unul dintre cei mai mari jucători din industria berii.

    Această revenire acasă pentru români – mulţi în mediul rural sau în urbanul mic – se vede şi în piaţa de construcţii şi în cele co­nexe precum materiale de construcţii. În pa­ra­lel cu dezvoltarea rezidenţială din marile ora­şe, iau amploare şi zonele limitrofe acestora.

  • Cine sunt oamenii care au creat prima cooperativă ţărănească digitală din România, care intenţionează să fie prezentă în fiecare oraş din ţară

    Obor21, prima cooperativă ţărănească digitală din România, intenţionează să fie prezentă în fiecare oraş din ţară şi să atingă până la sfârşitul anului o cifră de afaceri de 300.000 de euro, de trei ori mai mult decât rezultatul obţinut în primul an de funcţionare a companiei.

    Povestea primei cooperative ţărăneşti digitale din România îşi are originea în stilul de viaţă al fondatorilor, care au apreciat dintotdeauna produsele crescute natural, fără efort. Fiind a patra generaţie de orăşeni, Iunia şi Florian Mateiţă au simţit mereu diferenţa între gustul şi textura cărnii, fructelor şi legumelor din curţile ţăranilor prin comparaţie cu ceea ce era disponibil în magazinele din oraş.

    În consecinţă, au construit în timp un sistem relaţional prin care, împreună cu mai mulţi prieteni, au cumpărat produse naturale direct din gospodăriile ţărăneşti. Şi-au sacrificat astfel o bună parte din timpul liber, acceptând condiţiile sanitar veterinare de tip „ca la ţară” pentru animale întregi, achitate întotdeauna cash. „Iar toată această poveste cu adulţi responsabili în căutarea hranei sănătoase şi deosebite am transformat-o în conceptul Obor21, în puntea digitală dintre sat şi oraş, în cooperativa ţărănească cu livrare”, spune Florian Mateiţă.

    Conceptul de meat booking – rezervarea cărnii înainte de sacrificare – reprezintă o idee cât se poate de nouă în sectorul de food delivery din România. Cofondatorul Obor21 este de părere că, dacă vrei să vezi o piesă bună de teatru sau să prinzi un loc perfect la cinema, te interesezi din timp şi cauţi să obţii cea mai bună ofertă.

    „La fel trebuie să fie şi când alegi să mănânci sănătos, să cumperi carne de la ţară în bucăţi mici, vidate, adusă pe circuit sanitar veterinar integral, în maxim 72 de ore de la sacrificare. Mai mult, cu trasabilitate asigurată, eticheta are menţionat satul din care provine animalul”, a adăugat Florian Mateiţă.

    În prezent, firma numără direct doar trei angajaţi, fără a lua în calcul echipele celorlalţi parteneri, incluzând aici un abator certificat de Uniunea Europeană, transportul frigorific, persoanele din cadrul depozitului din Bucureşti care se ocupă cu formarea coletelor şi angajaţii companiei care realizează expedierea. De asemenea, dacă luăm în calcul echipa care a dezvoltat platforma, grupurile de marketing, comunicare şi social media, ne putem face o imagine mai clară asupra proiectului Obor21.

    Deşi firma a atins o cifră de afaceri de 100.000 de euro în 2020, anul trecut a fost marcat de o serie constantă de provocări, având în vedere că serviciul a fost lansat cu două săptămâni înainte de schimbările comportamentale pe care le-a provocat perioada de carantină din primăvară. Deşi îşi propuseseră un mod diferit de popularizare a conceptului, fondatorii Obor21 au ajuns să conducă până la urmă un business online pur.

    Ulterior, au reactivat contactele şi au încercat să echilibreze raportul B2C vs. B2B, într-un efort prin care au intenţionat să se încadreze în obiectivul de a nu înregistra pierderi. Acum, Obor21 îşi propune să atingă o cifră de afaceri de 300.000 de euro până la sfârşitul lui 2021, de trei ori mai mult decât rezultatul obţinut în primul an de funcţionare.

    „Noi credem că perspectivele de creştere sunt direct proporţionale cu interesul orăşenilor de a avea acces la carne de la ţară, în formatul de responsabilitate al secolului XXI. Iar pentru a veni în întâmpinarea cererii, pas cu pas vom fi prezenţi în toate oraşele din ţară pentru a le conecta, prin intermediul produselor sănătoase şi delicioase, la mediul rural”, a declarat Florian Mateiţă pentru Business MAGAZIN.

    Totuşi, în primul an al pandemiei, unicitatea sistemului de meat booking nu a venit la pachet cu vreun grad de comparaţie, compania neavând un reper nici în exemplul altora, nici în timp, de vreme ce prima livrare a fost efectuată la sfârşitul lui februarie 2020.

    Însă cele mai mari provocări constau în a explica funcţionarea conceptului şi a genera încredere în rândurile potenţialilor clienţi ai serviciului. Astfel, este nevoie din partea consumatorului de un efort minim de programare a achiziţiei, adică să ştie care sunt intenţiile membrilor familiei sau prietenilor (în cazul unei mese mai mari) pentru a rezerva din timp produsele.

    În acest sens, sistemul de rezervare exclude cumpărăturile impulsive şi presupune un timp de amorsare al desfăţului gustativ între momentul rezervării până în momentul primirii coletului.

    Procesul de rezervare este relativ simplu din punctul de vedere al clientului, fiind creată o interfaţă prietenoasă, similară ca proces cu oricare altă aplicaţie de e-commerce. Cumpărătorul intră pe site, pune în coş produsele pe care doreşte să le rezerve, îşi trece datele personale şi adresa de livrare, selectează data livrării şi achită cu cardul bancar.

    Cu toate acestea, din punctul de vedere al antreprenorilor, este un proces laborios care porneşte documentat din curtea ţăranului, trece prin cabinetul medicului veterinar şi, într-o primă fază, ajunge la abatorul certificat de UE, unde porneşte un alt proces de identificare a carcaselor, urmat de tranşarea şi etichetarea corectă a acestora, ajungând spre final la faza de ambalare în vid.

    „Trasabilitatea, acel miracol prin care ştii exact de unde provine bucata ta de carne şi când a fost sacrificat animalul, necesită un efort de monitorizare a proceselor din partea noastră”, spune cofondatorul Obor21.

    Din studiile firmei reiese că valoarea medie a unui coş de cumpărături ajunge la aproximativ 230 de lei, iar trendul este în uşoară creştere, tot mai mulţi clienţi preferând să achiziţioneze produse de peste 350 de lei, prag de la care transportul frigorific este gratuit.

    Acum, cele mai căutate produse sunt cele de miel şi de ied, diferind – bineînţeles – în funcţie de sezon. Ulterior, perioada de vară va veni cu produse pentru grătar, urmate de pastrame în timpul toamnei şi fripturi la cuptor de-a lungul sezonului rece.

    Potrivit datelor Eurostat, ţara din Uniunea Europeană care cheltuie cel mai mult pe mâncare şi băuturi non-alcoolice este de departe România, cu aproape 27% din totalul cheltuielilor lunare, în contextul în care media blocului comunitar este de 13%.

    „Cheltuie aşa mult pentru că balanţa import-export a comerţului României cu alimente şi produse alimentare este deficitară. Practic, românii de la oraş, acolo unde se generează majoritatea plusvalorii naţionale, transferă către alte economii o bună parte din bani şi plătesc salariile altora. De aceea ţăranii noştri obţin venituri puţine, de multe ori impredictibile şi nefiscalizate, chiar dacă aceştia consumă la rândul lor alimente, dar care, nefiscalizate fiind, nu apar în statisticile naţionale”

    Însă românii reuşesc să se înscrie în trendul global al sustenabilităţii, chiar dacă ritmul pare să fie mai încet. În plus, la fel cum a prins viteză cererea de automobile cu propulsie electrică, sau cum trotinetele electrice au devenit în Vest un stindard în lupta pentru un mediu mai sănătos, conştientizarea produselor din comunităţile rurale nu este decât o chestiune de timp, crede Florian Mateiţă.

    De altfel, în ciuda faptului că industria HoReCa a suferit un declin masiv anul trecut, cofondatorii companiei au întâlnit tot mai mulţi oameni care îşi doresc să creeze meniuri cu carne de ţară, iar intuiţia le-a fost confirmată de faptul că ciorba de văcuţă realizată cu produse Obor21 a devenit în scurt timp cel mai vândut produs din local, online şi offline.

    Florian Mateiţă a terminat Academia de Ştiinţe Economice, Facultatea de Management, în 1996 şi, din 2002, este partener într-o societate de practicieni în insolvenţă, prin intermediul căreia a înţeles principalele mecanisme ale antreprenoriatului românesc, nevoia de creativitate şi leadership, mai ales atunci când îţi este greu. Şi, după cum afirmă chiar el, sectorului agricol românesc îi este cu adevărat greu.

  • Colecţie de frig: de ce cumpără oamenii cumpără tot mai multe frigidere

    Unii cumpără diverse lucruri să le aibă de rezervă, pe lista de astfel de articole încadrându-se de ceva vreme şi frigiderele sau combinele frigorifice, scrie New York Times. Motivele care stau la baza achiziţiei sunt fie faptul că cei care iau această decizie s-au plictisit de vechiul aparat frigorific care funcţionează deja de zeci de ani şi nu dă semne că s-ar strica, fie necesitatea existenţei unui frigider pentru ţinut la maturat diverse preparate ori o rezervă de alimente. În asemenea cazuri, frigiderul cel vechi ajunge în garaj sau subsol şi cel nou e păstrat la loc de cinste, iar unele familii cumpără şi un alt treilea aparat ca să-l aibă în zona destinată musafirilor. Numărul de echipamente de acest tip nu este neapărat corelat cu numărul membrilor familiei, existând şi familii de două persoane care au mai mult de un frigider ca să aibă loc pentru mâncarea preparată în avans sau pentru momentele în care dau vreo petrecere.