Depozitarul Central, instituţie care se ocupă cu decontarea tranzacţiilor bursiere şi ţine evidenţa acţionarilor, are înregistraţi în statistici un număr de 8,5 milioane de acţionari, majoritatea fiind persoane care au primit acţiuni în timpul privatizărilor în masă din anii ’90 la SIF-uri şi alte sute de companii româneşti şi care nici nu ştiu acest lucru. Suma totală a deţinerilor este fluctuantă, raportată la preţul acţiunilor la bursa românească, dar potrivit lui Mircea Ursache, şeful pieţei de capital din România, cuponarii au parcate la depozitar acţiuni de 230 mil. euro.
Tag: actionari
-
Cel mai mare regret al lui Warren Buffet. Îi pare rău ca nu a investit în compania care încasează bani la fiecare click
Într-un interviu pentru CNBC, Buffet a explicat de ce bussinessul de reclame al google este un monopol natural. Costul creşterii unei companii în domeniu care să atingă o cotă de piaţă asemănătoare este prea mare pentru a tenta oamenii de afaceri. Potrivit eMarketer, Google va obţine 78% din veniturile totale provenite din reclama de pe motoarele de căutare.
“Imaginează-ţi o afacere în care casa de marcat se deschide de fiecare dată când cineva face un click cu mouse-ul”, a spus Buffet. Acesta a mai spus că este un business extraordinar, un serviciu valoros pentru care utilizatorul nu plăteşte.
Presedintele Berkshire, în vârsta de 86 de ani, supranumit Oracolul din Omaha pentru flerul sau în afaceri, şi-a recunoscut ignoranţa şi în privinţa acţiunilor altor companii din industria tehnologiei, a caror valoare nu a apreciat-o corect precum Amazon.
“Am fost prea prost să-mi dau seama. Nu am crezut că Bezos va avea un succes atât de mare”, a spus Buffett, adaugând că a subestimat execuţia strălucită.
Reclama reprezintă principala metodă prin care Google face bani. Alphabet, părintele Google, este a doua companie la nivel global după valoarea de piaţă, după Apple.
-
Top 100 cei mai admiraţi CEO: Bogdan Roşu, director executiv la Next Capital Group
În cadrul Next Capital Group, care are 255 de angajaţi, principalele companii sunt IFN Next Capital Finance SA şi Optima Solutions Services SRL. „Creşterea medie anuală din ultimii 5 ani a veniturilor pe grup a fost de 30% de la an la an.”
Licenţiat în Finanţe, Asigurări şi Burse de Valori, la ASE, promoţia 2001, Bogdan Roşu a absolvit cursurile de Executive Management ale Universităţii Stanford (California) în 2010; este încă student la ACCA şi spune că nu a abandonat „dorinţa de dezvoltare academică, însă în acest moment am şi alte priorităţi în plan personal”.
Şi-a început cariera în vânzări, în industria auto, şi spune că „adevărata şcoală şi fundaţie pentru mine a fost Connex (acum Vodafone), unde m-am angajat chiar de la lansare, în aprilie 1997”. La 25 de ani era cel mai tânăr manager din companie, având în subordine aproape 70 de oameni, iar la 28 de ani era cel mai tânăr director, coordonând patru departamente şi aproape 180 de angajaţi. La 30 de ani a devenit director executiv al primului IFN specializat în factoring din România, autorizat de BNR în 2006; din 2010 este şi membru fondator şi preşedinte al Asociaţiei Române de Factoring.
În 2006 a luat o decizie radicală: „Am hotărât să ies din confortul unui post bine plătit în multinaţională şi să încep viaţa în zona de antreprenoriat (Next Capital), alături de alţi doi membri fondatori şi acţionari. A fost şi o oportunitate de piaţă, dar şi o ambiţie personală să reuşesc într-un mediu total diferit de cel cu care eram obişnuit în ultimii ani şi consider că mi-a reuşit”.
-
Povestea femeii care conduce cel mai mare lanţ farmaceutic din România. Anul trecut a avut la afaceri de peste 572 de milioane de euro
În prezent, grupul Fildas-Catena operează peste 500 de farmacii şi are afaceri anuale de circa 1,6 miliarde de lei, în creştere cu 13%. Ea este cea care adus în România, imediat după căderea comunismului, Aquafresh, pasta de dinţi celebră încă din anii ‘90, şi s-a axat pe importul şi vânzarea de produse farmaceutice. În primul an de antreprenoriat ajunsese la o cifră de afaceri de un milion şi jumătate de dolari. Apoi, când companiile farmaceutice nu mai aveau cui să vândă produsele, întrucât firmele de stat se destrămaseră, a decis să se mute spre latura comercială.
Povestea anterior cum a decis să intre în ringul afacerilor: „Banii erau puţini şi atunci lucram şi ca profesor de engleză la sfârşit de săptămână şi ca traducător la diverse congrese de medicină”. Aşa au remarcat-o companiile farmaceutice; în 1987 s-a transferat la Camera de Comerţ ca economist principal, ocupându-se de medicamente.
Apoi a făcut consultanţă în marketing, mai exact ajuta străinii să se familiarizeze cu oportunităţile de afaceri pe plan local. „Principalul capital pe care l-am avut a fost încrederea pe care am stârnit-o oamenilor”, spune ea. De fapt, aşa a primit primul camion de medicamente, în valoare de câteva zeci de mii de lire sterline.
Anul trecut a ajuns la afaceri de peste 572 de milioane de euro (2,6 mld. lei), în creştere cu 40%, un avans datorat şi introducerii în farmacii a tratamentelor împotriva hepatitei C.
Obiectivele de dezvoltare ale companiei pentru anul acesta urmăresc creşterea numărului de farmacii cu cel puţin 6%, precum şi mărirea numărului de angajaţi, în unităţile Catena fiind angajate la finalul anului trecut 4.000 de persoane.
-
A vrut să fie propriul său patron, aşa că a fondat o companie care a ajuns astăzi la afaceri de peste 200 de milioane de lei
El a devenit propriul său patron după ce a profesat vreme de numai un an ca inginer, după terminarea Facultăţii de Tehnologie a Construcţiilor de Maşini din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti.
La acea vreme (1991) îşi dorea să câştige măcar salariul de inginer, astfel încât, împreună cu fratele său, Gheorghe Boromiz, şi cumnatul său, George Frîntu, a înfiinţat o companie care a rezistat doar până în 1994. În acel an au început activităţile în domeniul morăritului şi panificaţiei. Morăritul era deja o tradiţie în familie, care ajunsese deja la a patra generaţie cu activităţi în această arie.
În 1995, Constantin Boromiz a cumpărat o brutărie de la un om de afaceri turc, segment pe care s-a extins ulterior. Doar trei ani mai târziu, compania sa ajungese la un profit de un milion de dolari, după ce contractase mai multe credite pentru investiţii. A urmat extinderea prin achiziţii de pachete de acţiuni în firme cu activităţi similar.
În prezent, Boromir este singurul producător de panificaţie listat la bursă, chiar dacă are 0,5% cotă de piaţă, potrivit ZF. Capitalizarea companiei este de 47 milioane de lei. Boromir Buzău este deţinută în proporţie de 68,6% de Boromir IND Râmnicu Vâlcea (şi, indirect, de Constantin Boromiz), în timp ce alţi acţionari controlează 31,3%.
Compania Boromir IND a avut anul trecut o cifră de afaceri de peste 236 de milioane de lei, profit net de circa 6,5 milioane de lei şi un număr mediu de 678 de angajaţi, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe.
-
A vrut să fie propriul său patron, aşa că a fondat o companie care a ajuns astăzi la afaceri de peste 200 de milioane de lei
El a devenit propriul său patron după ce a profesat vreme de numai un an ca inginer, după terminarea Facultăţii de Tehnologie a Construcţiilor de Maşini din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti.
La acea vreme (1991) îşi dorea să câştige măcar salariul de inginer, astfel încât, împreună cu fratele său, Gheorghe Boromiz, şi cumnatul său, George Frîntu, a înfiinţat o companie care a rezistat doar până în 1994. În acel an au început activităţile în domeniul morăritului şi panificaţiei. Morăritul era deja o tradiţie în familie, care ajunsese deja la a patra generaţie cu activităţi în această arie.
În 1995, Constantin Boromiz a cumpărat o brutărie de la un om de afaceri turc, segment pe care s-a extins ulterior. Doar trei ani mai târziu, compania sa ajungese la un profit de un milion de dolari, după ce contractase mai multe credite pentru investiţii. A urmat extinderea prin achiziţii de pachete de acţiuni în firme cu activităţi similar.
În prezent, Boromir este singurul producător de panificaţie listat la bursă, chiar dacă are 0,5% cotă de piaţă, potrivit ZF. Capitalizarea companiei este de 47 milioane de lei. Boromir Buzău este deţinută în proporţie de 68,6% de Boromir IND Râmnicu Vâlcea (şi, indirect, de Constantin Boromiz), în timp ce alţi acţionari controlează 31,3%.
Compania Boromir IND a avut anul trecut o cifră de afaceri de peste 236 de milioane de lei, profit net de circa 6,5 milioane de lei şi un număr mediu de 678 de angajaţi, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe.
-
Povestea omului care conduce unul dintre cei mai mari producători locali de medicamente
Miron a revenit în piaţa de medicamente în 2009, prin intermediul Ropharma. Aceasta a luat naştere în structura actuală prin fuziunea a mai multe companii, pornind de la întreprinderea de stat Oficiul Farmaceutic Iaşi, înfiinţată în anul 1952 prin înglobarea tuturor farmaciilor din Iaşi şi Vaslui.
Ropharma este în prezent unul dintre cei mai mari producători de medicamente, fiind acţionară a Aesculap Prod, Eurofarmaco (după preluarea pachetului majoritar de actiuni de la compania britanică GSK) şi a producătorului de lapte praf Bioef. Facilitatea de producţie Aesculap Prod din Târgu-Mureş produce vitamine, iar Eurofarmaco, aflată în Chişinău, produce atât vitamine, suplimente alimentare, cât şi medicamente.
Potrivit celui mai recent interviu acordat de Mihai Miron Ziarului Financiar, Ropharma are o reţea de circa 130 de farmacii, o firmă de distribuţie şi va ajunge la vânzări de peste 100 milioane euro în 2016.
Potrivit ultimului raport anual pe exerciţiul financiar 2015, veniturile nete înregistrate de Ropharma au fost de 438,6 milioane lei (97 mil. euro), în creştere cu 3,8% faţă de anul precedent.
-
Mutarea SURPRIZĂ făcută de Kaufland la care nu se aştepta nimeni. Anunţul tocmai a fost făcut
Lidl a confirmat informaţia pentru ZF. Grupul Schwartz invocă şi dorinţa de expansiune pe piaţa din Republica Moldova, prin susţinerea lanţurilor locale de aprovizionare. „Există ţinte pentru a racorda Polonia şi Slovacia la standardele de management al energiei în 2017, iar Bulgaria, Croaţia şi România în 2019“, se arată pe site-ul BERD.
Grupul Schwartz a mai solicitat în trecut de la BERD împrumuturi pentru finanţarea reţelei Lidl.
Mutarea SURPRIZĂ făcută de Kaufland la care nu se aştepta nimeni. Anunţul tocmai a fost făcut