El a spus, printre altele, ca o mare companie de IT va face o investitie de sute de milioane de euro in Romania, insa nu poate dezvalui deocamdata despre ce companie este vorba.
Boc a adaugat că va demisiona de la conducerea Guvernului daca tintele economice asumate pentru anul viitor nu vor fi realizate, dar nu a dat un termen clar in care este dispus sa se retraga daca obiectivele vor fi ratate.
Vezi aici emisiunea integral:
Mai mult pe stirileprotv.ro.
“Un număr tot mai mare de proiecte demarate în perioada 2006-2008 au fost sistate de către investitori, mulţi dintre aceştia renunţând la dezvoltarea proiectelor încă dintr-o fază incipientă a acestora. De asemenea, investiţiile realizate în perioada 2005-2008 în bunuri de natura terenurilor, în speranţa dezvoltării unor proiecte imobiliare, proiecte ce în actualul context economic nu mai sunt sustenabile, vor reprezenta în perioada ce urmează o sursă de proiecte de insolvenţă”, a declarat, într-un comunicat, Andreea Anghelof, managing partner al CITR. Reprezentanţii CITR apreciază că alături de firmele din sectorul imobiliar, cele din retail au rămas cele mai afectate de insolvenţă, fenomen care va continua însă şi în perioada următoare.
VEZI MAI JOS SI ALTE INFOGRAFICE
“Prin intrarea pe piaţa din România Ekol a introdus o rută intermodală de transport Mannheim-Arad (pe calea ferată) şi Arad-Istanbul (pe roţi). Ruta este operaţională din această lună. Vom implementa un proiect de extindere a unui culoar de transport pentru a opera ruta Arad-Istanbul prin Constanţa. Vom investi masiv în consolidarea acestei rute care permite companiei să îşi dezvolte serviciile şi pe componenta «green»”, declară Okyay Oztugran, responsabil pentru dezvoltarea activităţii în România.
`Ekol şi-a propus să devină un jucător puternic pe piaţa din Europa, astfel că a demarat o serie de investiţii locale. După lansarea filialei din Germania în 1996, şi-a consolidat investiţiile în Europa prin inaugurarea consecutivă, în 2011, a reprezentanţelor din Italia şi România. Ekol şi-a planificat în România investiţii de 10 milioane de euro în următorii cinci ani. După deschiderea reprezentanţei din România, firma îşi va îndreapta intenţiile investiţionale spre o a patra ţară din Europa.
În România Ekol deţine un depozit de 6000 mp, fiind pregătită să ofere servicii de transport terestru, de depozitare (warehousing), colectare a mărfii (collecting), coletare/paletare (packaging) şi distribuţie completă. “În zona Europei de Est am înregistrat anul trecut o creştere a volumului de 300% pe transportul terestru.
Prin investiţiile realizate în România, ne propunem o poziţie de lider şi pe piaţa autohtonă în ceea ce priveşte transportul pe roţi. Ca stat membru în Uniunea Europeană, România se află la o intersecţie importantă a marilor rute logistice. Din acest motiv, prezenţa Ekol în România este foarte importantă pentru extinderea puternică a companiei în restul Europei”, precizează Okyay Oztugran. Firma are o suprafaţă de depozitare la nivel european de peste 10.000 mp.
“Şi firmele româneşti, şi cele străine din România sunt mai puţin productive decât în alte ţări din Europa, dar firmele locale au înregistrat o creştere a productivităţii mai rapidă decât companiile străine. Asta înseamnă că investiţiile străine realizate în sectoare mature din economia românească au produs cea mai mică valoare adăugată din Europa Centrală (Cehia, Polonia, Slovenia, Estonia, n.r.)”, a spus De Rosa, la un seminar pe teme economice. De Rosa a arătat, în acelaşi timp, că există atât interpretări pozitive ale evoluţiei productivităţii şi a valorii adăugate a firmelor româneşti comparativ cu cea a companiilor străine, cât şi negative. “Partea pozitivă este că firmele străine au fost un model pentru cele autohtone şi, în acelaşi timp, au avut un efect de antrenare a mediului economic. Partea negativă este că firmele străine nu au contribuit prea mult la economia naţională”, a adăugat De Rosa.
“Nu puteţi atrage investiţii în energie dacă nu vă liberalizaţi piaţa, cred că aveţi o astfel de obligaţie şi faţă de UE, trebuie să mergeţi înainte cu asta. Trebuie să privatizaţi, cred că aşa trebuie să vă gândiţi să faceţi”, a afirmat Gittenstein prezent la un seminar cu tema dezvoltării energetice în Europa. România s-a angajat în faţa FMI şi a Comisiei Europene să liberalizeze etapizat preţurile la energie şi gaze naturale. Secretarul de stat în Ministerul Economiei, Karoly Borbely, prezent la seminar, a precizat că instituţia pe care o reprezintă va continua privatizările pe care le-a început.”Nu puteţi atrage investiţii în energie dacă nu vă liberalizaţi piaţa, cred că aveţi o astfel de obligaţie şi faţă de UE, trebuie să mergeţi înainte cu asta. Trebuie să privatizaţi, cred că aşa trebuie să vă gândiţi să faceţi”, a afirmat Gittenstein prezent la un seminar cu tema dezvoltării energetice în Europa. România s-a angajat în faţa FMI şi a Comisiei Europene să liberalizeze etapizat preţurile la energie şi gaze naturale. Secretarul de stat în Ministerul Economiei, Karoly Borbely, prezent la seminar, a precizat că instituţia pe care o reprezintă va continua privatizările pe care le-a început.
Opţiunea de diversificare globală a plasamentelor vine să completeze accesul la piaţa locală şi regională disponibil prin intermediul programelor de investiţii existente deja în portofoliul ING Asigurări de Viaţă. “Dorim sa oferim publicului posibilitatea de a explora noi oportunitati de investitii pe piete internationale si in industrii greu accesibile individual fara sume importante de bani”, spune Cornelia Aurelia Coman, director general ING Asigurări de Viaţă.
Global Opportunities este un fond de acţiuni globale care urmăreşte să exploateze oportunităţile de creştere din economia reală, investind în actiuni ale unor companii active în domenii cu potenţial de dezvoltare pe termen mediu-lung, cum sunt energiile alternative, inovaţia tehnică şi industrială, revoluţia digitală.
Global Real Estate investeşte în acţiuni ale companiilor active în sectorul imobiliar, oferind o lichiditate mai mare faţă de investiţiile directe în acest sector. Programul are expunere pe diverse active imobiliare cum sunt spaţiile de birouri, spaţiile industriale, cele comerciale sau rezidenţiale etc.
Commodity Enhanced investeşte în instrumente financiare care au la bază principalele categorii de mărfuri tranzacţionate – energie, bunuri agricole şi animale, metale preţioase şi metale industriale.
Noile programe pot fi incluse în portofoliul de investiţii atât de către clienţii care deţin deja o asigurare unit-linked la ING, cât şi de către clienţii noi. La ING Asigurări de Viaţă, categoria asigurărilor unit-linked reprezenta la sfârşitul lunii iunie 55% din portofoliul total de contracte în vigoare.
~ LA ACEST ARTICOL AU CONTRIBUIT ANCA ARSENE-BĂRBULESCU, IOANA MIHAI, ANA RĂDUŢĂ, RĂZVAN MUREŞAN ~
Prin măsurile pe care le-a luat Guvernul, s-au evitat derapaje de genul celor din “ţări cu ştaif în UE, care astăzi au mari probleme”, spunea în decembrie trecut premierul Emil Boc, într-una dintre numeroasele sale declaraţii despre cât de bine stă România în raport cu diverse alte ţări europene, graţie restricţiilor bugetare adoptate de guvernul lui. “Uitaţi-vă în ce greutăţi majore intră ţări precum Irlanda, pentru că nu au făcut ceea ce trebuie şi astăzi sunt practic în pragul colapsului. Dacă noi nu luam aceste măsuri, eram o ţară cu greutăţi mult mai mari decât Letonia, Lituania, Portugalia, Spania, Irlanda, Grecia”, susţinea premierul.
Aproape toţi oamenii de afaceri şi analiştii chestionaţi de BUSINESS Magazin menţionează, într-adevăr, fixarea unor ţinte de disciplină bugetară prin acordul cu FMI şi reducerea cheltuielilor în sectorul public (mai puţini apreciază şi majorarea TVA) ca măsuri pozitive luate de actualul guvern, alături de programul Prima Casă, modificarea Codului Muncii şi menţinerea nivelului cotei unice de impozitare.
Toţi se grăbesc să adauge însă o listă mult mai lungă de măsuri considerate neinspirate sau nocive, de la mărirea salariilor şi a pensiilor înainte de alegeri şi până la impozitul forfetar, seria prea mare de investiţii nefinalizate sau inutile, permiterea creşterii arieratelor şi chiar aplicarea în mare grabă şi nediferenţiat a unor măsuri (tăierea uniformă a salariilor cu 25% în sectorul bugetar, fără criterii de performanţă, şi majorarea uniformă a TVA, reclamate de pildă ca atare de Sorin Popescu, şeful Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente – ARPIM). Şi nici nu e vorba doar de actualul guvern, ci de întârzierea cu care statul în general înţelege momentul şi ciclurile economice. “De investiţii era nevoie din prima zi de când România a intrat în criză”, afirmă economistul Florin Cîţu. “Relaxarea fiscală ar fi trebuit să vină la începutul crizei, pentru a stimula economia şi a sprijini IMM-urile foarte fragile şi puternic îndatorate. Acum nu înseamnă altceva decât a face duşuri scoţiene cu un bolnav cardiac”, consideră Adrian Crivii, directorul general al companiei de evaluare Darian.
Pentru următorul an, situaţia se prezintă şi mai dificilă decât până acum, iar capcanele pândesc la tot pasul atât economia, cât şi pe cei care trebuie să construiască politicile economice. Pe de o parte, mutarea crizei financiare în Europa şi perspectiva unei perioade delicate pentru băncile străine care au investiţii în România şi pentru economiile zonei euro ne periclitează direct şansele de relansare; pe de altă parte, ţara intră într-un an electoral cu o economie nerefăcută după criză şi susţinută de motoare aflate majoritar în afara controlului său (industria depinde de investitorii străini, exporturile depind de cererea din zona euro, agricultura depinde de starea vremii).
Este adevărat că, faţă de anii trecuţi, România are în ochii investitorilor un avantaj nou, mai ales pentru o ţară în ajun de alegeri: analizele care ajung la investitori relevă acum mai multă încredere în capacitatea guvernului de a rezista populismului, chiar dacă ţintele de deficit negociate cu FMI ar putea fi uşor depăşite: “actualul acord cu FMI şi UE va rămâne în grafic, fiindcă guvernul şi-a demonstrat deja hotărârea de a consolida finanţele publice, iar deficitul structural al bugetului se va menţine sub 3% din PIB”, estimează analiştii BCR, care mizează pe un deficit al bugetului general de 4,2% în 2012, calculat după standardele europene ESA95). Acest avantaj poate fi însă eclipsat cu uşurinţă de faptul că reticenţa faţă de risc, mărită de criză, îi face pe investitori să ocolească Europa de Est în bloc, cel puţin deocamdată: ultimul raport de strategie al Citigroup, de pildă, recomandă investitorilor să-şi crească expunerea pe Asia, dar s-o reducă pe America Latină şi încă mai mult pe Europa Centrală şi de Est, regiunea cea mai direct vulnerabilă faţă de efectele crizei datoriilor din zona euro, pentru care analiza Citi aşteaptă o intrare în incapacitate de plată a Greciei, a Irlandei şi a Portugaliei undeva în a doua parte a anului viitor.
Ce poate face şi ce nu ar trebui să facă statul în aceste condiţii?
Shuichiro Nishioka este directorul general al biroului Mitsubishi Corporation de la Bucureşti şi primul client al unui automobil electric din Capitală, care, nicio surpriză, este un Mitsubishi iMiEV. “M Car Trading este distribuitorul Mitsubishi Motors în România. Ei importă direct de la ei maşinile. Mitsubishi Corporation face parte din acelaşi concern cu Motors, dar sunt două companii distincte. Noi îi susţinem şi mai achiziţionăm maşini de la ei, dar nu există un contract direct cu ei. Noi suntem interesaţi de ei deoarece brandul este foarte important pentru noi. Şi din punct de vedere al imaginii este bine să avem la firmă o astfel de maşină. Cei de la Mitsubishi au anunţat deja că vor lansa şi o versiune îmbunătăţită a lui iMiEV şi atunci probabil vom mai achiziţiona încă una”, spune Shuichiro Nishioka.
În România Mitsubishi Corporation se ocupă de comerţ şi investiţii. Japonezii au deschis biroul de la Bucureşti în 2006 şi de atunci au fost implicaţi în proiecte din sectorul energetic, cum este cel de modernizare a centralei de la Turceni, proiect pentru care Banca Japoniei pentru Cooperare Internaţională a acordat un împrumut de 150 de milioane de euro. Proiectul prevede construirea unui sistem de desulfurare a gazelor arse şi construcţia altor facilităţi pentru patru din blocurile energetice.
Cel de-al doilea proiect de care sunt acum interesaţi cei de la Mitsubishi Corporation este cel al liniei de metrou care va face legătura cu aeroportul Otopeni, în condiţiile în care guvernul Japoniei a luat la începutul lui 2010 decizia de a acorda României un împrumut de tip ODA (asistenţă de stat pentru dezvoltare)” în valoare de aproximativ 315 mil. euro. “Economia României încă nu nu a depăşit perioada de criză, aşa cum nici volumul businessului nu şi-a revenit încă. Mai mult, anul acesta, în martie, Japonia a fost afectată de cutremur şi tsunami iar o parte a industriei japoneze încă nu şi-a revenit. Spre exemplu, noi doream să exportăm anvelope din Japonia, dar fabrica a fost afectată şi nu au mai avut capacitate şi pentru export. Momentan yenul japonez este puternic faţă de euro. Din punct de vedere al comerţului, nu este un lucru bun, dar atunci când vine vorba de investiţii, ne avantajează. Iar noi acum monitorizăm posibile investiţii în România”, spune şeful biroului local al Mitsubishi Corporation. Demersul Mitsubishi nu este chiar singular pe piaţa românească, unde mai activează şi alte companii japoneze, implicate în producţia de componente auto. Spre exemplu, firma Flexitech Ro este o companie mixtă deţinută de Mitsubishi Corporation, în timp ce Meiji Flow System produce conducte pentru sistemul de frânare în România. “Sunt deja companii japoneze care investesc în industria auto locală, precum Yazaki sau Sumitomo. În următorii zece ani estimăm că venitul mediu în România se va apropia de cel din Europa şi implicit va exista şi un volum ridicat de business. Economia României a atins punctul de minim, iar acum îşi revine încet; nu este o situaţie tipică României, ci mai multor economii europene”, a subliniat Nishioka. Printre cele mai mari investiţii ale companiilor japoneze în România sunt cele ale producătorilor de componente precum Yazaki, Sews sau Takata Petri. Yazaki România a investit pe piaţa locală peste 85 de milioane de euro şi are 5.000 de angajaţi. Ultima investiţie a companiei se ridică la 2 milioane de euro într-o nouă unitate de producţie la Caracal, care va livra de anul viitor cablaje pentru modelul Ford B-Max asamblat la Craiova. Până în primul trimestru al anului viitor investiţia de la Caracal va creşte la 4 milioane de euro, liniile de producţie pentru componentele viitorului B-Max fiind deja instalate. Producţia la Caracal a demarat în luna martie a acestui an, în prezent acolo fiind produse cablaje pentru modelul Ford Fiesta asamblat în Germania, la Köln.
Raportat la celelalte investiţii realizate de furnizori ai Ford, cum este fabrica de componente auto IAC Group de la Balş în care americanii au investit 58 de milioane de euro sau chiar cele de pe platforma industrială de la Craiova, precum Johnson Controls care investeşte 10 milioane de euro, unitatea din Caracal este de dimensiuni mai mici, dar cu un impact mai mare asupra zonei, pe fondul numărului mai mare de şomeri. Spre exemplu, la IAC vor lucra 400 de salariaţi atunci când fabrica va produce la capacitate maximă, iar Johnson Controls aproximativ 200. Potrivit declaraţiilor lui Jorge Damasceno, directorul general al Yazaki România, la noua fabrică lucrează deja peste 500 de salariaţi, urmând ca anul viitor numărul acestora să crească la 1.000, cu 200 mai mult decât planurile iniţiale ale japonezilor.
“Estimăm o creştere de 20-25% a businessului Yazaki în România anul viitor pe fondul noii fabrici din Caracal. Vom demara producţia pentru Ford România la începutul anului viitor. Anul viitor vom produce în continuare şi pentru Fiesta în paralel cu B-Max. Momentan nu există planuri pentru alte modele Ford, dar dacă vor exista oportunităţi, le vom lua în calcul”, spune şeful Yazaki România.