Două dintre smartwatch-uri, LG G şi Samsung Gear Live, sunt deja disponibile cumpărătorilor, în timp ce Moto 360 va deveni accesibil la o dată ulterioară, potrivit CNBC.
Google a prezentat şi software-ul Android Auto, destinat dezvoltării de aplicaţii pentru autoturisme.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Compania va prezenta noile vehicule într-un eveniment restrâns, la New York, şi va organiza un turneu de prezentare în 30 de oraşe, pentru a aduna opinii ale motocicliştilor. Informaţiile vor fi folosite pentru a defini motocicleta, care nu va fi disponibilă publicului lard în următorii câţiva ani.
Motocicleta electrică este o aventură pentru Harley, pentru că este o piaţă 100% nouă; anual se vând un mare număr de vehicule electrice cu două roţi, dar acestea sunt scutere sau biciclete cu motor, majoritatea folosite de navetiştii chinezi.
Oficialii Harley cred că motocicleta se va vinde, chiar dacă este “tăcută”, nemaiavând sunetul caracteristic, pentru că va fi rapidă: ajunge de la 0 la 100 de km pe oră în 4 secunde. O problemă ar putea fi autonomia, bateriile trebuind a fi încărcate, între o jumătate de oră şi o oră, la fiecare 200 de kilometri.
Harley vinde circa 260.000 de motociclete pe an.
Guvernul francez a promis la o conferinţă cu profesioniştii sectorului un nou început pentru turism, cu o îmbunătăţire a ofertei care să permită Franţei să facă faţă concurenţei crescute din partea altor destinaţii.
“Turismul este cea mai mare industrie a lumii, reprezentând 12% din PIB-ul mondial şi peste 200 de milioane de locuri de muncă”, a spus Fabius.
Fleur Pellerin, secretar de stat în Turism şi Comerţ Exterior, a spus că turismul nu este un subiect amuzant sau secundar, ci este la fel de important ca exporturile.
Pellin a făcut referire la cinci priorităţi ale strategiei în turism, respectiv promovarea mai bună a Franţei ca destinaţie, reducerea nemulţumirilor turiştilor, în special cele legate de obţinerea vizelor, regăsirea sensului de ospitalitate, având în vedere că de multe ori îndeplinirea serviciilor este confundată cu servilismul. Alte priorităţi sunt ofensiva pe Internet, care trebuie considerat noua realitate a turismului şi nu “lupul cel mai şi rău” şi susţinerea francezilor să plece în mai multe vacanţe.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
CONTEXTUL: Încă în anii de glorie ai consumului, în perioada 2005-2007, antreprenorul Alexandru Rizea a intuit că, pentru a se dezvolta, producătorul de mobilă Lemet trebuie să se axeze pe mobilier personalizat, în serii medii şi mici.
DECIZIA: Hotărârea de a investi în echipamente de producţie de ultimă generaţie destinate producerii de mobilă personalizată a fost luată exact la debutul crizei (2008-2009). „A fost o decizie anticiclică. Perioada de dificultăţi economice, criza, urma să afecteze comportamentul de consum produselor de mobilier, astfel încât în cazul Lemet vremea seriilor mari urma să ia sfârşit“, spune Alexandru Rizea, fondatorul Lemet. În plus, pentru a completa strategia, compania a ales să extindă reţeaua de magazine. Numai în 2013 Lemet a investit peste 12 milioane de lei pentru deschiderea a 11 noi magazine Lem’s în oraşe cu peste 150.000 locuitori.
EFECTELE: Reţeaua de magazine Lem’s a realizat în 2013 o cifră de afaceri de 231 milioane de lei, în creştere cu 10 procente faţă de 2012, dar şi profit, iar pentru primul trimestru din 2014 creşterea s-a menţinut.
În acelaşi timp, magazinul de mobilă şi decoraţiuni interioare IKEA din Capitală a raportat pierderi de 0,5 mil. euro în 2013, rezultat motivat de reprezentanţii retailerului prin faptul că magazinul se află încă în perioada de tranziţie dintre franciză şi operare directă.
Plus 10% în 2013, după o creştere de 20 de procente în 2012 sunt rezultatele care plasează producătorul de mobilă Lemet într-o poziţie confortabilă în piaţa de profil, afectată grav de scăderea puterii de cumpărare a consumatorilor. Mai mult de atât, compania a crescut şi comparativ cu anii de glorie ai consumului, vânzările fiind cu peste 50% mai mari faţă de 2008, când s-au plasat în jurul a 171 de milioane de lei.
Anul trecut compania a ajuns la o cifră de afaceri de 231 milioane de lei, 1.400 de angajaţi şi hale industriale pe o suprafaţă de peste 35.000 mp, cu o capacitate anuală de 3,5 milioane de panouri prelucrate de tip PAL. Compania desface în reţeaua de magazine Lem’s 17 programe distincte de mobilier, produse de tapiţerie şi o gamă de produse complementare – saltele, electrocasnice, mese şi scaune, aşternuturi.
Pentru a bifa an de an plusuri ale vânzărilor, compania a aplicat o strategie de business stabilită pe termen mediu şi lung, realizată în trei paşi: diversificarea gamei, investiţiile în producţie şi dezvoltarea propriei reţele de magazine, spune Alexandru Rizea, proprietarul fabricii de mobilă Lemet Câmpina. El a intuit încă în perioada de avânt economic (2005-2007) că în piaţa de mobilă se va face simţită cererea de produse personalizate. Pentru a răspunde cererii însă, era nevoie ca Lemet să producă serii medii şi mici de mobilier.
Decizia de a investi în echipamente de producţie de ultimă generaţie destinate producerii de mobilă personalizată a fost luată exact la debutul crizei (2008-2009). ”O decizie anticiclică! Perioada de dificultăţi economice, criza, urma să afecteze comportamentul de consum al produselor de mobilier, astfel încât în cazul Lemet vremea seriilor mari urma să ia sfârşit„, povesteşte Alexandru Rizea.
Odată cu scăderea puterii de cumpărare, clienţii au devenit mult mai pretenţioşi, ”este nevoie de mai multă atenţie pentru nevoile fiecăruia, deci de personalizare„, argumentează Rizea punctul de plecare al strategiei Lemet. Ca urmare, numărul de produse noi este în continuă creştere, ”fiind dezvoltate programe de mobilă mai sofisticate, cu adresabilitate către un public cu aşteptări mult mai ridicate, destinate categoriilor premium şi lux„, punctează Rizea.
Dezvoltarea noilor produse nu este făcută la întâmplare. Pentru a vedea exact ce produse sunt pe placul clienţilor, compania a derulat în 2009 o cercetare de piaţă amănunţită.
După finalizarea tuturor proiectelor, NEPI, cel mai activ investitor imobiliar de pe piaţa locală în ultimii ani, ar ajunge la un portofoliu de active cu o suprafaţă totală de 660.000 metri pătraţi, având în vedere că fondul deţine deja în România proiecte cu o suprafaţă de circa 380.000 metri pătraţi, evaluate la 656 milioane de euro.
Proiectele în dezvoltare sunt cele mai multe spaţii de retail, în Bucureşti şi provincie, şi majoritatea au ca termen de finalizare 2014-2015, potrivit unei prezentări a fondului.
Astfel, pentru acest an, NEPI îşi propune să finalizeze în trimestrul al treilea Vulcan Value Centre în Rahova, cu o suprafaţă de 25.200 mp, închiriată 93%, în urma unei investiţii de 47 milioane de euro şi care va genera venituri din chirii anuale de 4,1 miliaone de euro. Tot în acest an, dar în trimestrul patru, este programată finalizarea primei faze a Shopping City Târgu Jiu, cu o suprafaţă de 26.800 metri pătraţi, închiriat în proporţie de 85%. Investiţia în acest centru comercial, primul de acest tip din oraş, se ridică la 30,1 milioane de euro, urmând să aducă venituri anuale din chirii de 2,95 milioane de euro.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
După finalizarea tuturor proiectelor, NEPI, cel mai activ investitor imobiliar de pe piaţa locală în ultimii ani, ar ajunge la un portofoliu de active cu o suprafaţă totală de 660.000 metri pătraţi, având în vedere că fondul deţine deja în România proiecte cu o suprafaţă de circa 380.000 metri pătraţi, evaluate la 656 milioane de euro.
Proiectele în dezvoltare sunt cele mai multe spaţii de retail, în Bucureşti şi provincie, şi majoritatea au ca termen de finalizare 2014-2015, potrivit unei prezentări a fondului.
Astfel, pentru acest an, NEPI îşi propune să finalizeze în trimestrul al treilea Vulcan Value Centre în Rahova, cu o suprafaţă de 25.200 mp, închiriată 93%, în urma unei investiţii de 47 milioane de euro şi care va genera venituri din chirii anuale de 4,1 miliaone de euro. Tot în acest an, dar în trimestrul patru, este programată finalizarea primei faze a Shopping City Târgu Jiu, cu o suprafaţă de 26.800 metri pătraţi, închiriat în proporţie de 85%. Investiţia în acest centru comercial, primul de acest tip din oraş, se ridică la 30,1 milioane de euro, urmând să aducă venituri anuale din chirii de 2,95 milioane de euro.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Karp are o avere estimată la peste 200 de milioane de dolari, iar Tumblr are o valoare de piaţă de 800 de milioane de dolari.
Născut în New York, Karp a crescut în Manhattan şi a urmat şcoala unde mama sa era profesoară de fizică. La doar 11 ani, el a început să înveţe limbajul HTML, pentru ca, la doar 15 ani, să renunţe la şcoală pentru a se dedica calculatoarelor. La vârsta de 14 ani, David Karp şi-a început cariera ca asistent al lui Fred Seibert la compania de animaţie Frederator Studios, unde a construit prima platformă de blogging a companiei şi a creat prima lor reţea video pe internet, Channel Frederator.
La sfârşitul anului 2006, Karp a pornit propriul său business de consultanţă software, Davidville, unde a lucrat alături de Marco Arment. Cei doi realizau proiecte la cererea clienţilor, iar între comenzi au început să dezvolte ceea ce avea să devină Tumblr.
Lansarea platformei a avut loc în februarie 2007, iar în august 2009 David Karp a primit din partea BusinessWeek distincţia ”Cel mai bun tânăr antreprenor în domeniul tehnologiei„.
În 2010, el a fost numit de către cei de la MIT Review unul dintre cei mai inovatori oameni de sub 35 de ani din lume. La ora actuală, Tumblr găzduieşte peste 188 de milioane de bloguri.
”Mi-am dat seama că pot să lucrez toată ziua la un produs pe care îl iubesc. Iar sentimentul a fost incredibil, chiar eliberator„, declara Karp despre Tumblr în cadrul unui interviu.
Pe 20 mai 2013, Yahoo! a ajuns la o înţelegere cu reprezentanţii Tumblr, achiziţionând platforma pentru 1,1 miliarde dolari, iar Karp şi-a păstrat funcţia de conducere. De-a lungul timpului, Karp a investit în diverse companii, mare parte dintre ele tot din domeniul IT. El a cumpărat acţiuni la Superpedestrian, compania din spatele ”roţii Copenhagen„, un dispozitiv care produce şi acumulează energie electrică. O altă investiţie majoră este cea în Sherpa, o companie care dezvoltă aplicaţii de sănătate.
David Karp s-a căsătorit în 2009 cu Rachel Eakley, partenera sa de ani buni. El are o avere de peste 200 de milioane de dolari, conform celor de la BusinessWeek.
„Poveste urbană” este o invitaţie către public să descopere casele vechi, cu valoare arhitecturală, din marile oraşe ale României (Bucureşti, Braşov, Iaşi, Cluj, Timişoara, Craiova şi Constanţa), care sunt neglijate sau pierdute în zgomotul şi agitaţia citadină. Publicul este invitat ca, în lunile iunie – august 2014, să fotografieze casele vechi, cu potenţială valoare istorică, şi să încarce fotografiile online, pe platforma www.povesteurbana.gandul.info.
Pe lângă fotografie, alături de adresă şi câteva informaţii (opţionale) despre anul sau numele arhitectului casei, se caută poveştile imobilului sau ale foştilor proprietari, familii ce au trăit în înfloritoarea perioadă interbelică, sau au trecut prin zbuciumul instalării regimului comunist.
Fiecare poveste de pe platformă va putea fi îmbogăţită cu informaţii adunate de la public. Acesta poate folosi social media pentru a distribui fotografiile caselor, crescând astfel şansele de a afla cât mai multe detalii despre poveştile oamenilor ce au însufleţit case din jurul nostru.
„Poveste urbană” este un bilet de călătorie înapoi în timp, o ocazie de a asculta poveştile bunicilor sau de a răsfoi scrisori sau fotografii vechi, o invitaţie de a transforma un drum pe lângă case anonime în povestea fascinantă a oamenilor care le-au făcut şi au trăit în ele vremuri frumoase şi îmbelşugate, momente dramatice la răscrucea ce a schimbat destinul românesc, şi au înfruntat greutăţile unui regim totalitar ce părea infinit”, spune Liliana Şerban, Preşedintele Fundaţiei pentru Educaţie şi Dezvoltare MediaPro.
Fotografiile şi poveştile adunate pe parcursul acestei perioade vor fi folosite pentru construirea unui ghid urban mobil – o aplicaţie pentru mobil ce va fi disponibilă, gratuit, în AppStore şi PlayStore, din luna octombrie a acestui an.
Pentru ING Bank, acesta este un proiect de responsabilitate socială, ce se încadrează în direcţia dezvoltare urbană. Colaborarea cu Fundaţia pentru Educaţie şi Dezvoltare MediaPro a pornit în urma unei competiţii de proiecte, lansată de bancă în octombrie, anul trecut.
„ING Bank susţine proiecte de dezvoltare urbană care urmăresc să facă mai bună viaţă în oraş. Aceste proiecte sunt alese în urma unor competiţii de proiecte, unde invităm organizaţiile neguvernamentale să îşi înscrie iniţiativele. În ultimii doi ani, ING Bank a investit peste 100.000 de euro în astfel de proiecte”, spune Iosefina Frolu, Head of Corporate Communication ING Bank.
Poveste urbană beneficiază de susţinerea Mediafax Group.
***
Fundaţia pentru Educaţie şi Dezvoltare MediaPro (“FEDM”) creează prin activitatea sa un cadru de cunoaştere, cercetare şi dezvoltare, ca baza a proiectelor de modernizare economică şi socială din România. FEDM a desfăşurat acţiuni de educaţie pe teme sociale, politice şi economice a publicului larg, atât în parteneriat cu companii private şi ONG-uri, cât şi cu finanţare de la Uniunea Europeană, fiind beneficiar sau partener în 3 proiecte cu finanţare UE, derulate în perioada 2010-2012. Un proiect complex desfăşurat în 2013 în partneriat cu Metropolitan Life, intitulat „Sănătatea-i cel mai bun prieten”, a avut ca principale activităţi dezvoltarea unei campanii de educare şi informare a publicului larg în ceea ce priveşte asigurările private de sănătate.
Mediafax Group este o companie construită în jurul conţinutului şi reuneşte cele mai multe branduri-lideri de piaţă din presa românească. Brandurile Mediafax Group sunt: Business – Ziarul Financiar, www.zf.ro; Business Magazin, www.businessmagazin.ro; SPORT&SPECIAL INTEREST – www.prosport.ro, www.liga2.ro, PROMotor, www.promotor.ro, www.go4it.ro, www.descopera.ro; GQ, Playboy; GENERAL – Mediafax Mass-Media News, www.mediafax.ro, www.gandul.info; Mediafax Foto, Mediafax Monitorizare, Mediafax Mobile; WOMEN&ENTERTAINMENT: www.protvmazin.ro, Ce se întâmplă, doctore?, www.csid.ro, The One, www.onemagazine.ro, www.apropo.ro, www.showbiz.ro, Glamour.
***
ING Bank deţine o poziţie solidă pe piaţa bancară românească, oferind o gamă completă de servicii financiare. Din 1994 şi până în prezent, ING Bank şi-a dezvoltat operaţiunile într-un ritm susţinut, prin diversificarea portofoliului de produse şi al celui de clienţi, prin lansarea de noi divizii de servicii şi prin extinderea teritorială. În prezent, ING Bank are peste 200 unităţi bancare pentru companii şi persoane fizice.
ING Bank România face parte din ING Group, instituţie financiară internaţională de origine olandeză care oferă servicii bancare, de asigurări şi de management al activelor unui număr de peste 60 de milioane de clienţi individuali, companii sau instituţii din 50 de ţări. Cu un personal de peste 130.000 de angajaţi, grupul cuprinde o gamă diversă de companii, care îşi deservesc clienţii sub numele ING.
ING Bank România a început în 2011 un proces de dialog social cu principalii beneficiari locali (clienţi, angajaţi, presă, ONG-uri) pentru a afla care sunt aşteptările şi nevoile acestora. Pornind de la rezultatele acestui proces, ING Bank România şi-a construit strategia de responsabilitate socială corporatistă, urmând trei direcţii: Educaţie financiară si antreprenoriat, Educaţie pentru copiii din grupurile dezavantajate şi Dezvoltare urbană.
|
Pentru mai multe informaţii, vă rugăm contactaţi: Persida Roată, Project Manager, Fundaţia Pentru Educaţie şi Dezvoltare MediaPro T: 0755 017 950 E: persida.roata@m.ro Roxana Colisniuc, Corporate Social Responsability Officer, ING Bank T: 0752 015 585; E: roxana.colisniuc@ing.ro |
Cele două acorduri de împrumut au fost semnate marţi de ministrul Finanţelor Publice, Ioana-Maria Petrescu, ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea, şi Elisabetta Capannelli, manager de ţară Biroul Băncii Mondiale din România.
“Cele două împrumuturi se circumscriu noii strategii de parteneriat de ţară pentru România a Băncii Mondiale, potrivit căreia banca urmează să acorde României, în perioada 2014 – 2017, asistenţă financiară de până la 1 miliard euro anual în vederea îndeplinirii obiectivelor de dezvoltare pe termen lung, în conformitate cu Programul de convergenţă şi Programul naţional de reformă, precum şi în vederea dezvoltării capacităţii de a aborda aspecte instituţionale şi sociale necesare pentru atingerea standardelor UE”, se arată într-un comunicat al Ministerului Finanţelor Publice (MFP).
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Lui Boyan Slat i-a venit ideea în timp ce făcea scufundări în Grecia şi a văzut mai multe gunoaie decât peşti. A pornit, în cadrul şcolii la care învăţa un proiect prin care analiza mărimea şi numărul particulelor de plastic din oceane. Lucrarea sa a câştigat numeroase premii, inclusiv “Cel mai bun concept tehnic” la Delft University of Technology în 2012.
Boyan şi-a numit conceptul “The Ocean Cleanup” şi l-a prezentat în cadrul TEDxDelft 2012. Ulterior, tânărul a fondat “The Ocean Cleanup foundation”, o organizaţie nonprofit responsabilă cu dezvoltarea tehnologiei. Ideile sale pot salva sute de mii de organisme subacvatice anual, dar şi milioane de dolari prin scăderea costurilor de curăţenie, reducerea la minim a daunelor produse unor nave sau a turiştilor care ar vizita anumite zone în număr mai mare.
Se estimează că prima fază a procesului ar dura în jur de cinci ani, dar în această perioadă awareness-ul oamenilor vis-a-vis de problemele ecologice ar creşte în mod semnificativ.