Astfel, preţul variantei Surface RT cu memorie de 32 GB fără husă cu tastatură inclusă a fost redus de la 499 de dolari la 349 dolari. Modelul cu husă şi tastatură costă 499 de dolari, faţă de 599 anterior, transmite Bloomberg.
Preţul modelului cu 64 GB spaţiu de stocare, fără husă, a fost redus de la 599 de dolari la 449 de dolari, în timp ce varianta cu memorie dublă şi husă costă acum 549 de dolari, faţă de 699 dolari anterior.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“A fost scopul carierei mele să devin director de after-sales, după 27 de ani petrecuţi în companie. Am început chiar de la 16 ani în Germania de Vest”, spune astăzi Rosendaal. Vorbeşte despre domeniul pe care îl conduce ca despre o îmbinare între aspectul tehnic – service şi componente auto – şi cel de marketing şi relaţionarea directă cu clientul. În opinia managerului, ajuns în România de aproape un an şi jumătate, munca în divizia de after-sales e mai dificilă decât cea din vânzări – „ştiu că dacă spun asta poate o să se supere colegii mei”.
Astfel, dacă operaţiunea de vânzare presupune o simplă discuţie despre preţ, dotări, culoare, legată de un produs deja fabricat şi de bună calitate, cea de post-vânzăare presupune prezentarea unui serviciu conceput în România în 36 de mici fabrici, pentru că fiecare dealer îşi concepe propriul pachet, fie că vorbim de întreţinere, service sau reparaţii în caz de accident.
Mercedes-Benz România asigură piesele, reţeta şi instrucţiunile de reparaţie prin trainingurile pe care le organizează cu mecanicii, dar relaţia cu clienţii intră în responsabilitatea dealerilor. Rosendaal constată că pe piaţa din România dealerii auto sunt pregătiţi din punct de vedere tehnic pentru furnizarea de servicii post-vânzare („pun cu succes reţeta în practică„), însă vede drept obstacol abilitatea oamenilor care interacţionează cu clienţii de a şti cum să vândă un serviciu cu valoare adăugată – „cea mai mare provocare pentru viitor va fi să îi facem să devină orientaţi înspre client, să îi învăţăm să găsească abordarea potrivită faţă de nevoile sale„.
Experienţa internaţională l-a învăţat pe Rosendaal lucruri care în România încă scârţâie: „clientul trebuie salutat într-un mod amabil, trebuie să i se dea sentimentul găsirii unui partener perfect, iar asta încă nu se întâmplă; nu e problema Mercedes-Benz, e o problemă de mentalitate în întreaga ţară„. Şi mentalitatea clientului a început să se schimbe în ultimii ani. Dacă anterior, odată cu achiziţia unei maşini, cumpărătorul se ferea de serviciile post-vânzare, asumân-
du-şi pe cont propriu responsabilitatea întreţinerii şi reparării maşinii, situaţia se schimbă treptat.
Comercianţii de autovehicule au înţeles rapid că întoarcerea pieţei auto la nivelul din urmă cu 13 ani va avea efecte devastatoare asupra afacerilor, aşa că au marşat puternic pe serviciile pe care le pot oferi noilor clienţi sau celor deja existenţi. Anterior, Dana Cortina, şefa dealerului Porsche Inter Auto, declara pentru Business Magazin că activitatea de service reprezintă singurul motor de profit pentru industria auto, în care maşinile noi vândute într-o săptămână se numără pe degetele de la o mână. „Dealerii au înţeles că partea de after-sales reprezintă o componentă tot mai importantă din business.
DINTR-UN STUDIU DE PIAŢĂ SPUNE CĂ BATERIA SANITARĂ ESTE UN OBIECT PRIN CARE TRECE APA„, afirmă Florin Barabaş, managing director pentru România şi Republica Moldova al companiei Kludi România, subsidiara locală a producătorului german de baterii de lux pentru baie şi bucătărie. Două sunt principalele obstacole identificate de el atât pe piaţa autohtonă, cât şi pe cea a vecinilor de peste Prut: lipsa de preocupare în ce priveşte economisirea apei şi produsele chinezeşti, care domină piaţa.
Cu o cifră de afaceri de circa opt milioane de lei, aproape un milion a fost destinat în 2012 doar marketingului orientat înspre schimbarea percepţiei potenţialilor clienţi. Noţiuni precum „jetul pufos„, obţinut printr-un jet care mixează apa cu aerul şi care poate economisi până la 70% din cantitatea de apă utilizată sunt necunoscute pentru mulţi dintre români.
La fel, robinetele destinate medicilor din spitale, cele care se manevrează cu cotul sau cele cu senzori nu pot fi văzute în majoritatea spitalelor din sistemul public de sănătate din cauza lipsei de fonduri. Avantajele unei baterii cu senzori sunt umbrite de preţ, care poate fi de opt ori mai mare decât în cazul uneia obişnuite. Pe termen lung, bateria cu senzori poate ajuta la economisire, prin reglarea temperaturii şi a debitului.
Faptul că aceste informaţii nu sunt cunoscute unui public larg se justifică dacă ne gândim că doar jumătate dintre români sunt racordaţi la reţeaua de apă curentă şi canalizare, iar majoritatea celor care fac parte din cealaltă jumătate aleg de cele mai multe ori o baterie sanitară cu preţul de 30 de lei, în locul uneia care depăşeşte 200 de lei, costul celor care fac parte din segmentul de lux. În aceste condiţii, Kludi ocupă, împreună cu jucători precum Hansgrohe, Grohe sau Ideal Standard, circa 11% dintr-o piaţă totală estimată la 16 milioane de euro pentru bateriile sanitare şi trei milioane de euro pentru sistemele de duş. Restul pieţei este ocupat de produse chinezeşti.
Pentru comparaţie, în Germania, piaţa este de circa 35 de ori mai mare, deşi numărul de locuitori este doar de trei ori mai mare. Anul trecut, Kludi a vândut pe piaţa locală 65.000 de unităţi – baterii de baie şi bucătărie, accesorii de baie, duşuri şi sisteme de duş – un număr irelevant pentru cele două milioane de gospodării în care Barabaş îşi doreşte să ajungă cu produsele de lux.
CE-A SALVAT RENOVAREA„, SPUNE MANAGERUL REFERINDU-SE LA MODUL ÎN CARE CRIZA A LOVIT ŞI ÎN PIAŢA INSTALAŢIILOR SANITARE DUPĂ 2008. „Dacă oamenii nu au avut bani să se mute într-o locuinţă nouă din cauza reticenţei cu care se acordă credite, au renovat ce aveau şi au făcut investiţii în produse care asigurau anumite garanţii„. Perioada de avânt a afacerii, cuprinsă între 2007-2008, a fost urmată de o scădere a cifrei de afaceri de circa 34% în 2009, până la 4,6 milioane de lei. În 2012, Kludi a crescut cu 12,5% faţă de anul anterior, înregistrând o cifră de afaceri de 8,08 milioane de lei. În ce priveşte anul fiscal 2013, Barabaş este optimist, datorită unei creşteri de 35%, până la 1,93 de milioane de lei pentru primul trimestru faţă de aceeaşi perioadă din 2012.
“Nu există criză, asta este situaţia normală. Nu mai facem niciodată 5 milioane de euro afaceri, ca în 2008, când am atins maximul. Lumea agenţilor imobiliari s-a schimbat, un client aşteaptă plus valoare de la noi, lucruri cu consisenţă, nu brokeraj”, a spus Gheorghe.
El a vândut la începutul anului 2007 grupului american Cushman & Wakefield firma sa Activ Consulting, operaţiuni pe care le-a răscumpărat recent, în condiţiile în care grupul american a decis să renunţe la biroul propriu din România şi să păstreze doar asocierea cu noua firmă a consultantului – Activ Property Services. Decizia a venit după trei ani la rând de pierderi înregistrate pe piaţa locală. Contractul de licenţă încheiat cu grupul american este pe perioadă nedeterminată şi include obligaţia continuării tuturor contractelor în derulare.
Întrebat despre greşelile pe care le-a făcut de-a lungul anilor în care a lucrat în domeniul imobiliar, acesta spune că îşi asumă atât pierderile cumulate de companie, cât şi sfaturile pe care le-a dat clienţilor şi care nu s-au îndeplinit.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Valoarea tranzacţiilor efectuate de clienţii OTP Bank prin intermediul serviciului de internet banking a urcat cu 10% anul trecut şi s-a situat la aproximativ două miliarde de euro, potrivit raportului anual al băncii.
Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 10.07.2013
ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.
Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 10.07.2013
ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.
Wasendorf deţine o participaţie minoritară de 30% la Avrig 35, două părţi exprimându-şi interesul pentru preluarea acţiunilor, a declarat Michael Eidelman, lichidatorul judiciar care se ocupă de valorificarea activelor omului de afaceri în vederea desbăgubirii clienţilor şi creditorilor fraudaţi.
Avrig 35 se numără printre multitudinea de afaceri finanţate de Wasendorf cu fondurile de 215,5 milioane de dolari sustrase de la clienţii casei de brokeraj deţinută de acesta, Peregrine Financial Group.
Peregrine s-a prăbuşit anul trecut, după o tentativă de sinucidere a lui Wasendorf, care şi-a mărturisit faptele.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
BCR, cea mai mare bancă de pe piaţă, a redus dobânda nominală de bază la creditele de consum în lei fără garanţii până la 12,5% pe an, însă preţul este valabil numai pentru clienţii care încasează salariul/pensia prin bancă şi care îndeplinesc anumite condiţii de vechime şi continuitate în muncă, de comportament de plată a datoriilor.
Altfel, dobânda poate urca şi la 19% în funcţie de rezultatul analizei de scoring.
O situaţie ideală prin prisma condiţiilor puse de BCR ar fi ca un solicitant să aducă la refinanţare credite de la alte bănci, să-şi mute şi contul de salariu şi să primească un punctaj foarte mare de pe urma vechimii în muncă şi a istoricului cu băncile. Într-un astfel de caz s-ar califica la un credit de 10.000 de lei pe trei ani cu dobândă anuală efectivă de 14,4% pe an, în condiţiile în care comisionul de analiză a dosarului ar fi zero. Rata lunară s-ar situa la 340 de lei.
Chiar şi pentru acest profil de client ideal noua ofertă a BCR este întrecută de cea a unor concurenţi precum ING, Volksbank, Millennium, Piraeus, Banca Transilvania. BCR s-a angajat să promoveze creditul de retail în lei, însă banca resimte greutatea portofoliului de credite neperformante strânse din urmă, ezitând să concureze prin preţ.
Mai mult de 60% dintre clienţii care utilizează social media pentru a interacţiona cu companiile caută reduceri, 55% dintre ei urmăresc realizarea de cumpărături, în timp ce doar 37% utilizează social media ca serviciu pentru clienţi, potrivit celui mai recent sondaj realizat de furnizorului global de servicii integrate pentru comunicaţii de business Interactive Intelligence.
Cu toate acestea, aproximativ o treime dintre companii utilizează în prezent acest canal pentru a oferi servicii de suport şi se estimează că numărul lor va creşte cu 15% în următorul an, întrucât popularitatea reţelelor de socializare a crescut continuu în ultimii ani.
Social media este preferată de aproximativ 45% dintre clienţii cu vârsta sub 24 de ani şi de mai mult de 55% dintre clienţii cu vârste cuprinse între 25 şi 34 de ani, preferinţa pentru acest canal de interacţiune scăzând pe măsură ce clienţii înaintează în vârstă.
Aproximativ 90% dintre utilizatorii de Internet din Europa accesează reţelele de socializare în mod regulat, mai mult de jumătate dintre aceştia utilizând cel puţin un website de socializare în fiecare zi. Dintre utilizatori, 45% şi-au exprimat opinia în legătură cu produsele sau serviciile unei companii prin intermediul comentariilor postate pe reţelele de socializare.
DE CÂND CONSUMATORUL A DEVENIT REGE, tot mai multe companii caută să afle cât se poate de exact ce vrea şi, mai ales, ce şi-ar putea dori clienţii. În acest context, de ajutor se pot dovedi bazele de date inteligente şi analiza predictivă.
În plus, tehnologia a schimbat foarte mult modalitatea de interacţiune cu produsele şi serviciile, foarte multe din aşteptările clienţilor s-au schimbat, iar organizaţiile trebuie să îşi redescopere clienţii, arată Ştefan Baciu, channel partner manager pentru Europa de Sud Est, IBM România. Mai concret spus, dacă în urmă cu zece ani cantitatea de informaţii era relativ limitată la calculatorul fiecăruia şi la media, acum un client poate să acceseze „tone„ de informaţie pentru a-şi cumpăra un telefon, un frigider, o casă sau o vacanţă. Cu toate acestea, punctează reprezentantul IBM, foarte multe organizaţii încă funcţionează cu „blind spots„ – zone neobservabile din punct de vedere al analizei de date. Studii realizate de IBM şi citate de Baciu arată că unul din trei manageri ia decizii critice de business fără informaţia de care are nevoie, unul din doi manageri nu are acces la informaţia necesară pentru a-şi fundamenta deciziile iar unul din patru lideri de business este convins că informaţia predictivă ar putea ajuta în luarea unor decizii mai bune.
Or informaţiile inteligente pot fi la îndemâna oricărei companii, pentru că orice firmă are o bază de date ce se poate dovedi extrem de folositoare în păstrarea, fidelizarea clienţilor dar şi în creşterea vânzărilor. „Instrumentele de analiză predictivă ne ajută să facem o conexiune între volumul de date şi informaţii pe care îl avem astfel încât să putem trage concluzii despre evenimentele care ar putea să se întâmple„, declară Baciu. Mai mult de-atât, companiile pot genera scenarii multiple pentru evoluţia afacerii folosindu-se de acest tip de instrument.
SOLUŢIILE DE ANALIZĂ PREDICTIVĂ DUC LA SCHIMBAREA INTERACŢIUNII CU CLIENTUL, CARE DEVINE MULT MAI PERSONALIZATĂ. Soluţiile SPSS din portofoliul IBM îşi trag rădăcinile din sisteme de lucru ce există pe piaţă de peste 40 de ani. „A început ca produs de statistică, a evoluat către data mining şi evaluare predictivă, a fost cumpărat de IBM în 2009 şi acum este un instrument care conţine foarte multă inteligenţă şi poate identifica tendinţe şi modele în volume mari de date”, declară Ştefan Baciu.
Cu toate acestea, companiile care apelează la soluţiile de analiză predictivă nu trebuie să se aştepte la rezultate imediate, atenţionează Ionel Dinu, şeful departamentului CRM, direcţia managementul segmentelor retail, în cadrul BCR.
ACESTA ESTE UN INSTRUMENT DE LUCRU, ORICE IDEE SE POATE MODELA ATÂT TIMP CÂT EXISTĂ ISTORIC, DATE. E frumos să poţi previziona, dar rezultatele vor veni foarte greu„, spune Dinu. El adaugă că ideea de analiză predictivă, numită şi data mining sau mineriada datelor, a pornit de la un spital, la departamentul de urgenţă, când trebuia să se facă o predicţie astfel încât să se asigure personalul necesar pentru urgenţe. BCR este una dintre companiile care a mizat pe soluţiile pe care le poate oferi analiza predictivă. „Spunea cineva la un moment dat că jumătate din banii cheltuiţi pe marketing sunt aruncaţi. Dar nu se ştia care este jumătatea respectivă. Aşa făceam şi noi”, spune Dinu.
BCR făcea campanii de marketing direct, având o bază de clienţi consistentă, de peste trei milioane de clienţi în retail. Rezultatul a fost redus, povesteşte Dinu: „trimiteam 100.000 de scrisori, cu costuri de circa 100.000 de euro; mai trimiteam încă 20.000 de mesaje scrise celor care nu au primit mesajul cum trebuie şi reuşeam să vindem în jur de 1.000 de produse„. La o primă vedere, procedura putea fi îmbunătăţită, pentru a găsi în baza de date – generoasă, dealtfel – informaţii inteligente. Trebuia „să mă uit în baza de date şi să găsesc clienţi care au cea mai mare probabilitate pentru a cumpăra un anumit produs„, explică reprezentantul BCR. Instituţia financiară a cumpărat SPSS, a dezvoltat modele predictive iar acum „ştim că pentru un anumit produs putem să ne concentrăm pe o anumită bază de date relativ mică, dar cu o rată foarte mare de succes. Nu vom cheltui 100.000 de euro ca să vindem 1.000 de produse, cheltuim 10.000 de euro ca să vindem 3.500 de produse”.