BusinessMagazin

Tag: investitii

  • Credit Europe Bank şi Aviva lansează o poliţă de asigurare cu componentă de investiţii

    În primul an, clienţii pot achita valoarea anuală a primelor de asigurare în 12 rate, prin CardAvantaj. În acest mod clienţii beneficiază de randamentul investiţiei pentru întreaga sumă plătită. Începând cu al doilea an plata primelor va fi realizată lunar, prin debit direct.

    Există trei niveluri de prime lunare: 100 de lei, 125 de lei sau 150 de lei. Durata planului de economisire este de minim 15 ani, până la împlinirea de către asigurat a vârstei de 65 de ani. După primii 15 ani de contract clienţii au opţiunea de a efectua retrageri parţiale sau totale fără niciun cost adiţional.

    Programul include şi o componentă de asigurare în caz de deces din orice cauză, acordată fără examinare medicală la momentul încheierii asigurării. Beneficiarul va primi o sumă reprezentând maximul dintre valoarea primelor plătite şi 105% din valoarea contului. Tuturor acestor beneficii li se adaugă un bonus iniţial de 1% din valoarea primelor plătite, iar la fiecare 5 ani un bonus de fidelitate suplimentar de 1%. Invesţiiile vor fi realizate în instrumente financiare cu un grad ridicat de siguranţă, precum depozite, obligaţiuni sau fonduri mutuale.

    “Cred că perioada de criză din ultimii doi ani este unul dintre cei mai puternici factori care i-a determinat pe români să-şi schimbe perspectiva asupra economisirii şi i-a facut să înţeleagă că nimeni nu le va asigura protecţia financiară celor dragi sau un venit mai mare la pensie decât ei înşişi”, a comentat Mihai Popescu, CEO Aviva România.

    “Contul Flexibil de Economii Credit Europe” va fi fi disponibil in sucursalele Credit Europe Bank.

  • PwC: Preţul aurului va creşte în acest an la 2.000 dolari pe uncie

    “Având în vedere volatilitatea pieţei, inclusiv recenta scădere a preţului aurului, acele companii care au rezerve substanţiale de lichiditate şi apetit pentru achiziţii vor avea iniţiativa în 2012. Acestea vor putea să preia jucători mai mici şi mai vulnerabili la fluctuaţiile pieţei şi care au dificultăţi în a-şi asigura finanţarea”, a spus Alexandru Lupea, partener, servicii de audit, liderul grupului de servicii pentru industria energetică, minieră şi de utilităţi al PwC România. Astfel, 80% din companiile intervievate de PwC au spus că se aşteaptă ca preţul aurului să crească la 2.000 dolari uncia.

    Cititi mai multe pe mediafax.ro

  • Grupul Samsung pregăteşte investiţii record de peste 41 miliarde de dolari pentru acest an

    Samsung nu a detaliat obiectivele investiţiilor de 47.800 miliare de woni, dar analiştii anticipau o majorare a investiţiilor în cipuri pentru dispozitive mobile şi ecrane OLED. Grupul este renumit pentru investiţii în noi tehnologii noi înaintea rivalilor.

    Cititi mai multe pe mediafax.ro

  • H&M deschide încă cinci magazine în România în primăvara acestui an

    “Magazinele vor fi deschise în complexul Palas din Iaşi, în mall-ul Armonia din Arad, în mall-ul Electroputere din Craiova, dar şi în Brăila şi Suceava”, au spus sursele citate. H&M a deschis în noiembrie anul trecut două noi magazine în complexele Lotus Center Oradea şi Maritimo Shopping Center Constanţa, ajungând la 11 unităţi în România, dintre care şase în capitală şi cinci în ţară.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Renault nu pleacă

    Subţire, cu ochi albaştri sfredelitori şi economie de gesturi, pare mai curând un neamţ ori austriac. După vorbă, ar fi sigur născut în Franţa. În realitate e de origine portugheză, îl cheamă Carlos Tavares şi vara trecută a preluat conducerea operaţiunilor grupului Renault din toată lumea, între care şi cele din România, unde a venit acum pentru prima dată, ca să cunoască direct mersul lucrurilor. “Am avut plăcerea ca în această dimineaţă să felicit echipa de la Dacia pentru excelenţa muncii sale”, spune ceremonios portughezul, pentru ca mai târziu în cursul interviului cu noi să revină la idee, felicitând iarăşi angajaţii pentru faptul că Dacia e cea mai vândută marcă din România, cu 35% din piaţă, iar Renault e pe poziţia a treia: “Acestea sunt rezultatele talentului şi ale muncii încordate depuse de români, precum şi ale calităţii produselor fabricate aici şi recunoscute de piaţă”.

    CARTE DE VIZITA PENTRU RENAULT (GALERIE GRAFICE)

    Noul COO a fost numit în funcţie după demisia, în aprilie anul trecut, a lui Patrick Pélata, care şi-a asumat pierderile de imagine după scandalul de spionaj industrial legat de maşinile electrice ale Renault, în cursul căruia compania şi-a concediat nejustificat mai mulţi directori. “Numirea lui Carlos Tavares e primul pas spre întărirea managementului Renault. El ştie industria auto în toate dimensiunile ei”, suna comunicatul lui Carlos Ghosn ulterior deciziei de a-l aduce de la Nissan pe inginerul Tavares, responsabil de divizia pentru pieţele americane, în mandatul căruia compania a ajuns de pe al treilea pe primul loc în Mexic după cota de piaţă.

    Vizita lui Tavares s-a întâmplat concomitent cu publicarea de către companie a primelor fotografii oficiale cu versiunea de serie a viitorului model Dacia Lodgy, contemplat în aceeaşi zi şi de preşedintele Traian Băsescu la Centrul de Design Dacia Renault. Lodgy, care va fi lansat oficial la Salonul Auto de la Geneva din martie şi disponibil pe piaţă în a doua parte a anului, e al şaptelea model din gama Dacia lansat după de la venirea în 1999 a Renault în România. E însă primul model care nu va fi produs la Mioveni, ci la noua uzină de la Tanger, în Maroc, unde grupul francez a investit în acest scop circa un miliard de euro.

    Comparaţia inevitabilă cu România, unde toată investiţia de până acum a Renault e de până în 1,8 miliarde de euro, precum şi faptul că în Maroc (de data aceasta la Casablanca) se mută şi o parte din producţia modelului Sandero au fost deja de-ajuns pentru ca o parte a publicului de la noi să fie încercat măcar de regrete, dacă nu de-a dreptul de spaime: nu cumva, după Nokia, pleacă din România şi Renault? Iar obişnuinţa de a pune răul înainte a umplut forumurile de pe net cu lamentaţii anticipate, având în vedere nu doar că Dacia e unul dintre puţinele branduri româneşti care s-au dezvoltat după 1989, dar mai ales că Automobile Dacia este principalul exportator al ţării, susţinând circa 10% din exporturile României, în condiţiile în care acestea au preluat rolul de motor al economiei în anii de criză.

    DINASTIA DE LA MIOVENI (GALERIE FOTO)

    Carlos Tavares exclude ferm ideea că Renault ar putea părăsi România. “Strategia noastră pe piaţa românească e să rămânem şi să ne consolidăm poziţia, pentru că suntem credibili, pentru că Dacia e o marcă românească şi pentru că e normal ca prin calitatea şi competitivitatea produselor să atragem clienţi”, afirmă el. “Locul României în strategia Renault va rămâne foarte important, iar echipa de aici are o mare răspundere, atât prin prisma rezultatelor obţinute pe piaţă, dar şi pentru că este un exemplu de performanţă pentru restul uzinelor grupului, prin atitudinea de campioni şi dorinţa de a face lucrurile mereu mai bine”, eclară Tavares. Concret, “vom continua să folosim în modul cel mai eficient capacităţile industriale pe care le avem aici, astfel încât să fie menţinut un ritm de producţie de circa 300.000 de unităţi pe an”.

  • Ţiriac Jr: Intrăm puternic pe agricultură şi mai cumpărăm încă cel puţin 2.000 de hectare

    “În acest moment dispunem de cash şi sunt câteva direcţii pe care aş dori să ne dezvoltăm: IT-ul, energia alternativă şi în primul rând agricultura. Acestea sunt cele trei segmente care cred că se vor dezvolta cel mai mult în următorii 20 de ani. Noi deţinem terenuri agricole şi în momentul de faţă suntem în discuţii pentru a achiziţiona încă două-trei mii de hectare”, a spus Ion Alexandru Ţiriac, care deţine funcţia de reprezentant al acţionarului în consiliile de administraţie în companiile în care Ţiriac Holdings deţine un pachet majoritar sau minoritar de acţiuni, informează Ziarul Financiar.

    Cititi mai multe pe zf.ro

  • Care vor fi cele mai oportune domenii pentru investiţii?

    “Există şanse mari ca fermierii români să producă suficient în următorii ani pentru a scădea dramatic ponderea importurilor în domeniul alimentar”, spune Iustin Paraschiv, un antreprenor de 30 de ani care controlează un grup de firme a căror cifră de afaceri consolidată depăşeşte 150 de milioane de euro. Cel mai bun domeniu pentru investiţii este, în opinia lui, agricultura, iar activităţile grupului de firme pe care le are sunt o dovadă clară, acoperind, între altele, zootehnia, cultivarea terenurilor, producţia de furaje. Inversarea balanţei, dinspre importuri către consumul din producţia internă, este însă condiţionată de menţinerea ajutorului acordat în prezent, aşa-numitul “ajutor de bunăstare”.

    Deşi nu sunt implicaţi în domeniu, şi alţi manageri sau oameni de afaceri plasează agricultura pe una dintre primele poziţii cu potenţial maxim pentru investiţii. “Importăm foarte multă carne, deci o afacere în acest domeniu ar putea avea şanse de reuşită”, declară George Mucibabici, preşedintele Deloitte România. În plus, resursele de care dispune ţara noastră, alături de sprijinul oferit de Uniunea Europeană, reprezintă o garanţie a succesului proiectelor bine gândite şi implementate, completează Adrian Olteanu, CEO al Flanco. El mai indică un domeniu, despre care crede că nu poate evolua decât pozitiv în 2012 pentru investitori, respectiv IT&C.

    Argumentul ţine de faptul că nevoile de informatizare şi de comunicare sunt tot mai mari şi România dispune de resurse umane bine pregătite în acest domeniu, precum şi de o imagine pozitivă la nivel internaţional, mai spune Olteanu. La capitolul investiţiilor de anvergură, cu sume consistente, şi cu bătaie pe termen lung, Irina Ionescu, managing partner la The 3 BM Consulting, adaugă agriculturii şi sectoare precum cel medical, energie (“nu neapărat regenerabilă, cât eficientă”), IT, mobilă (pentru export) şi automotive.

    Dincolo de convulsiile macro-economice, sunt domenii care atrag interes, crede şi Dragoş Dinu, managing partner al Link Resources, enumerând pe lângă agricultură şi IT, energie, retail on-line. “Întotdeauna domeniul care îţi este cel mai aproape şi pe care îl cunoşti cel mai bine, cel al sănătăţii în cazul meu, pare cel mai interesant”, mai spune Dinu, care crede că vor începe consolidări şi concentrări de piaţă în fiecare segment. În sănătate, apropiata modificare de reglementare şi deschiderea pieţei către asigurătorii privaţi va crea destulă efervescenţă şi este posibil să vedem nume noi şi investiţii noi.

    Ceva mai scurtă este lista de domenii ce pot atrage în 2012 cele mai mari investiţii, în opinia lui Gabriel Zbârcea, managing partner al Ţuca Zbârcea & Asociaţii: infrastructura rutieră, feroviară şi maritimă, energia şi agricultura.În vremuri tulburi, este recomandată, în general, o politică de investiţii conservatoare care să vizeze protejarea capitalului şi menţinerea lichidităţii, consideră Vasile Iuga, country managing partner al PwC România. “Cine şi-a conservat lichiditatea poate să găsească ocazii de investiţie, însă nu trebuie să fie orbit de acestea”, atenţionează Iuga. În opinia lui, pe termen lung, investiţiile în agricultură şi industria alimentară pot fi interesante.

    De altfel, cele mai multe domenii nu şi-au ţinut nici până acum ascuns potenţialul. “Din ceea ce am văzut în activitatea noastră la sfârşit de 2011, sectorul medical, sectorul agricol şi sectorul IT, media, furnizarea serviciilor de internet atrag interes din partea investitorilor”, spune Alina Radu, partener al NNDKP. Pe aceeaşi plajă de interes se mai înscriu, completează ea, proiectele ce implică resurse naturale şi cele din domeniul energetic.

    De altfel, şi Valentin Tomşa, director general al SAP România, a remarcat în ultima perioadă o activitate intensă în agricultură şi sănătate, domenii pe care le consideră în continuare oportune pentru investiţii. Pe de altă parte, el nu se aşteaptă să vadă investiţii majore în unităţi de producţie, în condiţiile în care lipseşte infrastructura.

  • Ungaria a fost coborâtă la junk şi de Fitch, ultima agenţie de la care avea rating pentru investiţii

    Fitch este ultima dintre cele mai mari trei agenţii de rating care retrogradaează Ungaria din cauza problemelor în asigurarea finanţării datoriei publice, a crizei din Europa şi a perspectivelor mai slabe de creştere economică. Standard&Poor’s şi Moody’s au luat deja decizii similare. Perspectiva ratingului pentru împrumuturi pe termen lung este negativă, se arată într-un comunicat al Fitch.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Statul consumă pe piuneze cât alocă pentru investiţii, fără control şi argumente de necesitate

    Concluziile sunt prezentate într-un document oficial, obţinut de MEDIAFAX, şi reflectă situaţia achiziţiilor efectuate în ultimul trimestru al acestui an de căre instituţii publice şi companii de stat. Topul autorităţilor cu cele mai multe proceduri de achiziţie lansate în ultimele trei luni este alcătuit, în ordine, de Romsilva (cu 133 documentaţii acceptate), Complexul Energetic Turceni (54) şi Romgaz (50), urmate de CFR Călători (47), Complexul Energetic Craiova (46), CFR SA (45), Institutul Naţional al Patrimoniului (42), Transelectrica (41), Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (38), CN Huilei (34), Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (32), Nuclearelectrica (31).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dezastru la investiţiile străine: doar 133 mil. € în octombrie

    “Datele privind investiţiile străine directe publicate astăzi nu schimbă imaginea conturată de cifrele anterioare – ima­gine pe care noi o interpretăm drept dez­amăgitoare”, spune Vlad Muscalu, economist la ING Bank.

    În mai toate discursurile premierul Emil Boc aminteşte de crearea de locuri de muncă şi de investiţiile străine directe (ISD), dar nivelul ISD arată că infrastructura deficitară şi tergiversarea eficientizării şi restructurării sectorului public şi-au spus cuvântul. Investitorii străini par să nu creadă în politica guvernului Boc. Evoluţia ISD oglindeşte percepţia străinilor faţă de România şi atractivitatea mediului de afaceri. Deşi economia a revenit pe creştere în acest an, după doi ani de recesiune, investitori străini nu s-au grăbit să vină în România.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro