BusinessMagazin

Tag: clienti

  • Clienţii ING pot face plăţi cu ajutorul telefonului, fără introducerea PIN-ului. Cum funcţionează noul sistem

     În plus, clienţii vor achita şi o taxă de acordare a serviciului ING Pay în cuantum de 95 lei.

    “Serviciul are circa 200 de clienţi şi vrem să ajungem la 2.000 de utilizatori până la finele acestui an. Lansarea noului serviciu se înscrie în orientarea strategică a ING Bank către mediul digitial şi este în linie cu creşterea accelerată a adopţiei şi utilizării smartphone-urilor în România”, a declarat şeful Product Management ING Bank România, Ştefan Radu, într-o conferinţă.

    Aplicaţia ING Pay poate fi descărcată de pe GooglePlay sau AppStore şi, pentru a deveni funcţională, mai este necesar un card micro-SD încorporat operat de VISA, care se ataşează la smartphone.

    Utilizatorii serviciului pot alege să introducă PIN-ul doar pentru plăţi mai mari de 100 de lei, situaţie în care tranzacţia se finalizează tot contactless.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Serviciul TV care îţi ţinteşte telefonul prin intermediul televizorului

    Jean-François Fallacher, CEO al Orange România, explică raţiunea din spatele acestui pas.â

    LA JUMĂTATEA ANULUI TRECUT ORANGE – cel mai puternic operator de telefonie mobilă de pe piaţa locală – relua o discuţie internă mai veche: este oportună sau nu intrarea pe deja aglomerata piaţă a serviciilor TV? În 2008, când Romtelecom obţinuse în doar doi ani de la lansare aproape 600.000 de clienţi pe piaţa de TV satelit, răspunsul la care ajunsese boardul Orange la aceeaşi întrebare fusese clar: nu, pe piaţă nu mai este loc.

    De ce a fost răspunsul diferit anul trecut în condiţiile în care piaţa de servicii TV satelit nu doar că nu mai crescuse, ba chiar scăzuse, iar primii trei jucători din piaţă – prinşi într-o luptă dură pentru clienţi – continuau să fie într-un război al tarifelor care le-a erodat veniturile şi marjele de profit?

    Convins pe de o parte că Orange are şi avantaje din faptul că este ultimul venit pe această piaţă, Jean-François Fallacher spune că industria de comunicaţii şi entertainment se află în plin proces de schimbare, odată cu obiceiurile consumatorilor, iar cu o abordare diferită şi tehnologii mai noi faţă de competitori compania poate obţine astfel pe termen lung o poziţie mai solidă şi – cuvânt magic pentru un operator ale cărui venituri scad de patru ani şi jumătate – creştere.

     

    Unul dintre motivele care l-au determinat pe Jean-François Fallacher în vara lui 2012, la un an de la preluarea funcţiei de CEO al Orange, să pună din nou subiectul TV pe agenda echipei de top management era tendinţa vizibilă în rândul clienţilor de a  urmări din ce în ce mai des de pe smartphone-uri şi tablete, prin reţeaua de date a companiei, clipuri video şi transmisiile live ale unor posturi TV.

    AM PORNIT DE LA ACEST LUCRU ŞI AM VĂZUT CĂ UNELE CATEGORII DE CLIENŢI ÎNCEP SĂ CONSUME SERVICIILE DE TELEVIZIUNE DIFERIT, prin echipamente mobile. Pe de altă parte, am investit în licenţe şi am demarat dezvoltarea unei reţele 4G care – prin viteza ridicată şi stabilitate – reprezintă un mare avantaj pentru furnizarea de servicii video mobile„, explică şeful Orange. „Am analizat traficul de date mobile din reţeaua Orange şi am observat că peste 30% este utilizat pentru a accesa conţinut video (streaming). În România nu este doar un apetit mai mare pentru televiziune, ci şi o schimbare a modului în care oamenii percep TV-ul. Oamenii vor să vadă din ce în ce mai mult conţinut video pe tabletă, pe laptop, nu numai la TV.

    Chiar şi când sunt acasă, cu familia, ei vor să vadă un program, copiii alt program – observăm o schimbare în felul în care oamenii consumă televiziunea.„ De la întâlniri confidenţiale într-un cerc restrâns între câţiva oameni din echipa de top management, discuţiile s-au extins treptat implicând şi consultanţi externi precum Miroslaw Smyk, managerul care a condus în perioada decembrie 2007 – iunie 2010 expansiunea puternică a Romtelecom pe piaţa TV şi care la finele mandatului a rămas în România, unde a pus bazele unei firme de consultanţă.

    GENUL DE DECIZIE CARE NU SE IA DUPĂ O ÎNTÂLNIRE, DUPĂ O SINGURĂ ŞEDINŢĂ DE BOARD. Nu te trezeşti într-o dimineaţă şi spui – haide să lansăm Orange TV. Este rezultatul multor observaţii şi analize. Întrebarea imediată după decizia de a analiza serios această opţiune a fost: cum? Cum intri pe o piaţă nouă care este şi matură, precum cea de televiziune? Grupul nostru a făcut deja acest lucru în mai multe ţări, deci pentru noi, grupul Orange, nu este ceva nou. Este nou în România, dar nu şi în ţări precum Franţa sau Polonia. Am avut de asemenea ajutorul şi feedbackul colegilor din grup, care au adus know-how-ul şi experienţa lor în acest business.„

  • BMW promovează maşini electrice în SUA, oferind clienţilor o maşină de drum lung pentru vacanţe

     Astfel, clienţii primului model electric al BMW pot închiria timp de câteva săptămâni pe an, la preţuri preferenţiale, un automobil X5, transmite Bloomberg.

    Compania nu a anunţat încă preţul la care va fi disponibilă opţiunea, menită să ajute clienţii să depăşească principalul motiv de îngrijorare legat de automobile electrice: autonomia redusă.

    Printre măsurile luate de BMW pentru a risipi teama de drum lung a clienţilor se numără oferirea unui motor opţional pe bază de combustie care poate genera electricitate din mers, asistenţă rutieră pentru clienţii care rămân cu bateria goală la margine de drum, precum şi un sistem de navigaţie care poate ghida conducătorul auto până la cea mai apropiată staţie de reîncărcare cu electricitate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lux cu moderaţie: “In vremurile bune, un client putea cumpăra şi zece perechi de pantofi o dată, în timp ce acum se limitează la una, maximum două”

    Inainte clienţii cumpărau mai uşor. Acum au intervenit şi criza şi saturaţia„, spune Carmen Şeitan, care este implicată alături de soţul său în industria modei de lux de mai bine de un deceniu şi nu se vede făcând altceva. Familia Şeitan deţine în România patru buticuri de lux: Brunello Cucinelli, Moschino, Canali şi Distinto.

    Explicaţia vine din faptul că mulţi clienţi au deja produsele de bază, motiv pentru care acum mai cumpără doar la nevoie. „Înainte cumpărau mai uşor.„ Astfel, în vremurile bune, un client putea cumpăra şi zece perechi de pantofi o dată, în timp ce acum se limitează la una, maximum două”.

    Istoria declinului nu a fost însă una liniară, ca în alte industrii. 2009 a fost un an agitat pentru piaţa de lux. Companiile au intrat în silentio stampa, iar cumpărătorii au început să se lase aşteptaţi. Trecătorii nu făceau mai mult decât să arunce o privire către vitrinele frumos amenajate ca parte a plimbării lor prin centrul oraşului. Pentru unele nume mari acesta a fost începutul sfârşitului.

    La început a fost Escada. Apoi au urmat La Perla, Versace Jeans Couture şi Hugo Boss. Începând cu 2010 însă, situaţia a luat o altă întorsătură, multe dintre mărci au revenit pe piaţă şi şi-au încercat norocul a doua oară. Piaţa a câştigat câteva zeci de nume în perioada 2010-2012. Începând cu 2013 însă, prudenţa a devenit cuvântul de ordine şi în industria luxului. Astfel, s-a schimbat în totalul afacerilor ponderea vânzărilor realizate în perioada de reduceri, tot mai mulţi clienţi preferând să meargă la cumpărături în perioada ofertelor şi discounturilor.

    „Acest comportament de consum nu îţi permite să te dezvolţi, ci doar să te menţii în piaţă.” Mai mult, chiar şi după ce va trece criza iar românii vor avea din nou mai mulţi bani ei vor fi obişnuiţi cu acest nou comportament de consum şi vor avea nevoie de trei-cinci ani pentru a reveni la obiceiurile iniţiale. „Dacă nu reuşeşti să vinzi 45-50% din marfa comandată înainte de perioada reducerilor ai o problemă.„

    Carmen Şeitan mai spune că nu doar comportamentul de consum s-a schimbat, ci şi unii clienţi: unii au dispărut, alţii sunt nou intraţi. Există însă şi aceia care au rămas fideli anumitor mărc i încă de la intrarea acestora pe piaţă. „Numărul total al clienţilor a rămas similar, iar vânzările sunt în uşoară creştere. Profitul însă este cel care a avut de suferit.„ Afacerile familiei Şeitan au fost în 2012 de circa 5 milioane de euro, iar pentru acest an estimează o stagnare sau o creştere de 1-2%. Marja de profit se situează la 10-12%.
     

  • Valoarea veniturilor înregistrate de Orange România în primul semestru

     Astfel, veniturile Orange România au coborât cu 0,6%, de la 452 milioane euro în primul semestru al anului trecut la 449 milioane euro, dar au urcat uşor în trimestrul al doilea, cu 0,2%, la 230 milioane euro, potrivit unui comunicat transmis joi de operator.

    Dacă se exclude efectul reducerii tarifelor de interconectare, creşterea veniturilor la nivelul celui de-al doilea trimestru este de 3,8%, precizează Orange România.

    Compania avea 10,2 milioane clienţi la finalul lunii iunie, faţă de 10,283 milioane la sfârşitul anului trecut, potrivit raportului financiar prezentat joi de grupul francez Orange.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai scump restaurant din România: o masă costă cât un salariu minim

    Degajat şi volubil, Florin Rădulescu îşi primeşte oaspeţii în restaurantul Osho din cartierul bucureştean Primăverii, pe care l-a deschis în 2010, în urma unei investiţii de 320.000 de euro din fonduri proprii. „Îmi place foarte tare să gătesc şi mi-am dorit mult să deschid un restaurant”, spune Rădulescu, care are 47 de ani şi este de profesie inginer. Încă din 2003 şi-a făcut propria firmă, cu activităţi în domeniul instalaţiilor de aer condiţionat, iar acum îşi petrece dimineţile la firma de instalaţii iar de la 12 până seara la 8 se ocupă de restaurant.

    „Am două slujbe„, glumeşte antreprenorul, care a avut de la începutul investiţiei un pachet de 75% din acţiuni, dar acum o deţine în întregime, pentru că alţi doi parteneri au ieştit din afacere în toamna anului trecut. „Osho este marcă înregistrată şi nu mai am alte afaceri în Horeca”, spune el.

    Antreprenorul a mai cheltuit încă 320.000 de euro pentru deschiderea celui de-al doilea spaţiu, în 2011, cu specific pescăresc, iar la finalul anului trecut investiţia totală ajunsese deja la 800.000 de euro. Osho s-a consacrat în Capitală drept unul dintre cele mai scumpe restaurante, bonul de casă mediu plasându-se la 180 de lei; cele mai scumpe feluri de mâncare ajung la 340 de lei o porţie de  Black Angus Tomahawk sau Black Angus Beeef Chops.

    Privite însă din perspectiva gramajului, scumpe sunt carnea de bizon – 220 de lei porţia de 300 gr. şi vita de tip Wagyu – 240 de lei porţia de 300 gr. Restaurantele au în medie între 450 şi 500 de clienţi în fiecare zi, împărţiţi în mod egal între mesele de prânz şi seară. 65% dintre ei sunt deja clienţi fideli, iar proprietatul spune că pentru ei a dezvoltat un sistem de bonusuri:  carduri cu reduceri de 15%. „Peste 80% dintre clienţi au peste 35 de ani, sunt corporatişti, politicieni sau oameni de afaceri”.

    Deschis după instalarea recesiunii, Osho nu a resimţit în niciun fel criza economică dintr-un motiv foarte simplu: ţinteşte clienţi cu putere de cumpărare ridicată. „Clienţii noştri ştiu ce vor şi, de multe ori, din partea lor vin sugestii foarte pertinente. Meniul de pe mese, de pildă, este completat şi în funcţie de ideile lor”, explică Rădulescu. Nu doar meniurile au fost recent schimbate, ci a investit deja anul acesta 100.000 de euro pentru publicitate, rebranding şi extinderea sistemului de livrări.

    Despre alegerea specificului restaurantului, povesteşte că a călătorit mult şi a prins gustul cărnii de vită, „care nu este aşa cum o cunoaştem noi – tare, aţoasă, fiartă mult pentru o mâncare. Sunt specii de vită crescute special pentru carne„, explică el. De fapt, pentru o friptură după standardele lui Florin Rădulescu, animalele sunt alese – cinci, poate zece dintr-un lot anume, sunt sacrificate exact când trebuie (altfel carnea se întăreşte), iar carnea este maturată, în frigidere, vreme de 10, 21 sau 45 de zile, Osho fiind primul restaurant din România care face acest lucru. Iar cu cât este mai lung timpul de maturare, cu atât creşte şi preţul felului de mâncare.
     

  • Cât datorează firmele româneşti furnizorilor de energie. Jumătate din sumă revine CFR

     “O problemă majoră rămâne cea privind arieratele companiilor de stat către furnizorii de energie. Unul dintre cei mai mari debitori este în continuare CFR, care înregistra, la jumătatea acestui an, datorii de aproximativ 525 millioane lei către companiile din sectorul energetic. Alte aproximativ 520 de milioane de lei ar trebui recuperate de la clienţi aflaţi în insolvenţă”, se arată într-un comunicat al Federaţiei Patronale a Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE).

    Reprezentanţii ACUE au arătat că furnizorii sunt forţaţi să-i alimenteze cu energie şi gaze pe clienţii în insolvenţă, chiar dacă aceştia nu-şi plătesc facturile. Având în vedere că pentru astfel de clienţi nu există sancţiuni, există pericolul ca rău-platnicii să abuzeze de situaţie. Această tendinţă este valabilă atât pentru clienţii privaţi, cât şi pentru cei de stat. Foarte importantă în acest sens este propunerea de modificare a Codului insolvenţei, prin care clienţii aflaţi în astfel de situaţii să fie obligaţi să-şi achite datoriile, conform sursei citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Producătorii de profiluri metalice nu văd revenirea clienţilor industriali

    Clienţii mari de profiluri metalice, care demarează investiţii pentru clădiri de mii sau zeci de mii de metri pătraţi, sunt din ce în ce mai puţini, iar vânzările de profiluri mici pentru acoperişuri sau pereţi, folosite în proiectele rezidenţiale individuale, sunt insuficiente pentru a readuce piaţa pe plus, scrie revista BUSINESS Construct.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 24.07.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

  • Cea mai spectaculoasă scurgere de date bancare secrete din ultimii ani: “SUA m-au avertizat că ar fi uşor ca cineva să plătească să fiu ucis”

    DATELE SUSTRASE DE FOSTUL INGINER DE SISTEM DE LA DIVIZIA DIN ELVEŢIA A HSBC AU AJUNS ÎN POSESIA MAI MULTOR ŢARI, inclusiv Marea Britanie, Franţa, Italia, Spania şi SUA, ajutând la descoperirea de cazuri de evaziune fiscală în valoare de 200 de miliarde de euro, potrivit revistei germane Der Spiegel.

    Falciani a plecat din Elveţia în Franţa, unde a colaborat cu ministrul de Finanţe de la acel moment, actualul şef al Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde.Printre numele „grele„ găsite în aceste date se află şi Emilio Botin, preşedinte al grupului bancar spaniol Santander. Botin a acceptat să plătească statului taxe din urmă de 200 de milioane de euro, dar a continuat să susţină că nu avea cunoştinţă despre contul din Elveţia prin care s-a produs evaziunea.

    Michael Shanly, un dezvoltator imobiliar din Marea Britanie,  a plătit, de asemenea, taxe restante şi penalităţi în valoare de 555 de milioane de euro, înţelegerea cu Fiscul britanic fiind bazată pe informaţii obţinute de la fostul angajat HSBC.
    Lagarde a transmis din datele lui Falciani şi altor ţări, inclusiv Greciei. În Grecia, informaţiile primite, numite deseori „Lista lui Lagarde„, au fost date uitării până la intrarea ţării în criza datoriilor. S-a aflat ulterior că în rândul evazioniştilor apar rude de politicieni, dar şi că s-a încercat chiar scoaterea unor astfel de persoane de pe listă.

    Falciani a colaborat şi cu autorităţile americane. Înarmaţi cu datele sustrase  de fostul inginer IT, SUA au obligat HSBC să plătească 1,9 miliarde de dolari pentru a încheia prin înţelegere amiabilă o investigaţie, după ce o comisie a Senatului a ajuns la concluzia că mecanismele de control ale HSBC împotriva spălării banilor au permis unor grupări teroriste şi unor carteluri de droguri acces la sistemul financiar american.

    VIAŢA PE FUGA. Falciani, 41 de ani, are dublă cetăţenie, franceză şi italiană. Mulţi ar considera că ceea ce a făcut este corect. Mai puţin Elveţia, care îl socoteşte infractor şi îl urmăreşte cu un mandat de extrădare. În ultimii ani, Falciani a trecut prin mai multe ţări europene, întotdeauna cu un pas înaintea mandatelor de extrădare trimise de Elveţia.

    Într-un interviu acordat cotidianului El Pais în aprilie, fostul angajat HSBC a afirmat că a fost încurajat de oficiali americani să se refugieze din Franţa, unde locuia şi avea chiar o slujbă de cercetător, în Spania, pentru că viaţa sa ar fi fost în pericol. „Statele Unite m-au avertizat că ar fi uşor ca cineva să plătească să fiu ucis”, a spus el.

    A fugit din Franţa în Spania în vara anului trecut, însă la graniţă a fost arestat în baza mandatului emis de Elveţia. Justiţia din Spania a refuzat, în mai, să-l extrădeze, afirmând că ceea ce a făcut „nu este considerată o încălcare a legii în Spania„. Spania este una dintre ţările care au folosit agresiv informaţiile fostului angajat HSBC pentru a descoperi evazionişti.Procurorii spanioli s-au opus extrădării lui Falciani, afirmând că datele obţinute de la acesta au ajutat să fie scoase la lumină acte de evaziune fiscală totalizând 200 de miliarde de euro în Europa.

    „Nu putem pedepsi pe cineva care, atunci când observă un act de încălcare a legii acolo unde lucrează, îl aduce la cunoştinţa autorităţilor”, au afirmat procurorii spanioli.La câteva săptămâni după ce Spania a respins cererea Elveţiei, Falciani s-a întors în Franţa, unde magistraţii au deschis o nouă investigaţie împotriva HSBC.

    CU GARZI DE CORP ASIGURATE DE STATUL FRANCEZ.
    Falciani a acordat după revenirea în Franţa mai multe interviuri presei, inclusiv pentru Bloomberg şi Der Spiegel. La ambele întâlniri, a venit însoţit de mai multe gărzi de corp despre care a afirmat că sunt asigurate de statul francez.

  • Fiecare client Amway a făcut cumpărături de 400 de lei

    Fiecare client al companiei de vânzări directe Amway cheltuie în medie 400 de lei (90 de euro) pentru fiecare comandă, cea mai mare parte a banilor mergând către produse cosmetice şi de îngrijire.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 23.07.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.