BusinessMagazin

Tag: clienti

  • Cine sunt oamenii care aduc cea mai ieftină benzină din Romania

    LA ÎNCEPUTUL SĂPTĂMÂNII TRECUTE, AZERII DE LA SOCAR AU DESCHIS A ŞAISPREZECEA BENZINĂRIE DIN REŢEAUA PE CARE AU ÎNCEPUT SĂ O CONSTRUIASCĂ ÎN URMĂ CU DOI ANI. Pentru azeri, iulie a fost luna judeţului Neamţ: au deschis o staţie la Roman şi una la Piatra Neamţ. Deschiderile din iulie au dus reţeaua SOCAR la 16 staţii după investiţii de aproximativ 25 milioane de euro. Strategia azerilor a vizat pentru început acoperirea zonei Moldovei, tot în această regiune urmând a avea loc şi următoarele deschideri: Focşani şi Adjud.

    „Cu deschiderea de la Roman am atins un prag consolidat al unei reţele tot mai diversificate în puncte de alimentare şi servicii în premieră în această parte a ţării„, spune Hamza Karimov, CEO SOCAR România. Karimov precizează că planul de extindere a grupului nu vizează doar nord-estul ţării, ci şi Ardealul şi Banatul, dar şi alte centre cheie din România, cum ar fi Capitala: „Cel mai probabil vom finaliza anul cu zeci de milioane de euro investiţi în reţeaua de vânzare SOCAR şi cu staţii de alimentare dincolo de zona de nord-est a ţării„. SOCAR a intrat pe piaţa din România în urmă cu doi ani, prin achiziţia unui pachet de 90% din acţiunile firmei botoşănene Romtranspetrol, deţinută anterior de soţii Iulian şi Doina Berescu.

    Un an mai târziu, în celălalt capăt al ţării, avea loc o achiziţie a grupului NIS, care reprezintă în regiune Gazpromul. Strategia expusă de Kirill Kravchenko, directorul general executiv al NIS, într-un interviu pentru publicaţia sârbă B92 anul trecut, arăta nu doar planul ruşilor de a cumpăra staţii în România, ci şi de a construi depozite şi o reţea de vânzare puternică în toată regiunea Balcanilor: „Am început construcţia de depozite de produse petroliere în Serbia, am achiziţionat depozite în Bulgaria şi ne pregătim pentru construcţia unor depozite în România„.

    Pentru a atinge acest plan de dezvoltare, ruşii au declarat că au un buget de 500 de milioane de euro pe an pentru perioada 2012-2015, 40% din acest buget fiind alocat pentru extinderea reţelei de benzinării (250 de staţii în Serbia, 80 în Bulgaria şi 120 în România).

    STRATEGIA CELOR DOI NOU-VENIŢI A VIZAT EXTINDEREA ÎN ZONELE UNDE CEI PATRU MARI RETAILERI AU O PREZENŢĂ MAI MICĂ: Rompetrol, Petrom, Mol şi Lukoil şi-au concentrat reţelele în Bucureşti – unde este cel mai mare consum – şi pe principalele rute de transport din ţară, incluzând reşedinţele de judeţ. Strategia lor are la bază atât indici de consum, cât şi faptul că în sud-estul ţării sunt concentrate cele mai importante rafinării, Brazi şi Petromidia, dar şi principala sursă de aprovizionare externă de carburanţi, Marea Neagră.

    Din punctul de vedere al accesului la carburanţi, Gazprom este avantajat de faptul că Banatul, zona unde şi-a concentrat reţeaua, este aproape de rafinăriile sale din Serbia, Pancevo şi Novi Sad. SOCAR cumpără carburanţii intern, deocamdată, dar ia în calcul dezvoltarea unei reţele proprii de aprovizionare, după cum au declarat oficialii companiei.

    Atât SOCAR, cât şi Gazprom sunt acum în plină febră a deschiderilor şi a negocierilor pentru extinderea reţelei, în condiţiile în care retailerii maturi de carburanţi din piaţă – Rompetrol, Petrom, Mol şi Lukoil- au abordat în ultimii doi ani o atitudine conservatoare cu privire la deschiderea de noi staţii, pe fondul scăderii consumului de carburanţi (cu 3% anul trecut, urmând un trend de scădere care a început din 2008). Estimările făcute de companii la începutul lui 2013 arătau că cel mai optimist scenariu privind consumul de carburanţi pentru acest an este stagnarea. Cu toate acestea, cele două companii venite din est caută să îşi întărească poziţiile în România, „interesul pentru piaţa locală manifestat de SOCAR şi Gazprom reflectând probabil percepţia acestora asupra potenţialului viitor al pieţei din România„, după cum declara pentru Ziarul Financiar Andrei Creţu, manager pe servicii de consultanţă pentru management din cadrul PwC România. Datele Eurostat arată că în perioada

    2007-2011 România s-a confruntat cu o scădere de 10% a cererii de produse petroliere, anul trecut tendinţa fiind tot de scădere.  Variantele de creştere pentru cele două reţele nou intrate sunt fie noi achiziţii ale unor reţele mici sau medii, fie atragerea clienţilor prin preţurile practicate. Ultima variantă nu este deocamdată pusă în practică, dat fiind că ambele companii vând carburanţi la preţul pieţei. Achiziţiile ar putea viza staţiile independente, care sunt însă din ce în ce mai puţine şi reprezintă aproximativ 10-15% din piaţă, dar şi preluarea unor staţii la care renunţă marile reţele.

    De exemplu, strategia grupului OMV pentru România vizează reducerea numărului de benzinării sau relocarea unora dintre acestea, în următorii trei ani, după cum declara anul trecut Manfred Leitner, directorul pentru rafinare şi marketing al companiei. Eficientizarea marilor reţele, dificultăţile micilor benzinari de a se adapta politicilor de mediu sau acoperirea unor nişe neexploatate ar putea fi variantele pentru întărirea poziţiilor SOCAR şi Gazprom.

  • Doritorii îşi pot deschide din nou conturi în băncile cipriote

    Depozitele la termen trebuie să fie deschise însă pornind de la o sumă minimă de 5.000 de euro şi nu pot fi lichidate timp de trei luni, potrivit Kathimerini. De asemenea, noile conturi pot fi folosite numai pentru rambursarea unor credite contractate la alte bănci din Cipru.

    Restricţiile la deschiderea de noi conturi, incluzând o limitare a sumelor care pot fi retrase zilnic la 300 de euro, au fost impuse în martie, spre a preveni o golire a depozitelor după ce Ciprul a acceptat de la UE, FMI şi BCE un pachet de credite de salvare în valoare de 23 mld. euro. În schimbul contribuţiei creditorilor externi (10 mld. euro), statul a acceptat ca primele două bănci cipriote, Bank of Cyprus şi Laiki, să impună pierderi pentru depunătorii cu peste 100.000 de euro în cont.

    În septembrie, Bank of Cyprus, pentru care pierderile impuse depunătorilor au fost stabilite la 47,5% din partea de sumă din depozite care depăşeşte 100.000 de euro, este de aşteptat să se întoarcă în administrare privată, odată cu restabilirea ratei de solvabilitate la 14%, peste nivelul minim cerut de 9%. Depunătorii care îşi vor pierde bani – suma totală pierdută este estimată la 4 mld. euro – vor primi în schimb acţiuni ale băncii.

    AP notează că nu este de aşteptat ca depunătorii de la Laiki, care au pierdut cea mai mare parte din depozitele negarantate, să primească acţiuni ale băncii, după fuziunea preconizată între Bank of Cyprus şi Laiki.

  • EVOLUŢIA CHIRIILOR în ultimul an: de la creşteri de 28% la scăderi de 17%. Care sunt chiriile pentru locuinţe în marile oraşe din ţară

    “Spre deosebire de segmentul vânzărilor de apartamente, caracterizat de un trend al preţurilor relativ unitar, general descendent, cel al închirierilor de apartamente a avut o evoluţie evident eterogenă în ultimul an. Chiriile minime practicate în anumite cartiere ale marilor oraşe au avut nu doar scăderi, ci şi creşteri în ultimele 12 luni. Variaţiile sunt diferite atât în funcţie de zonele specifice luate în calcul, cât şi de tipul apartamentelor scoase la închiriere. O astfel de evoluţie este caracteristică unei pieţe aflate în curs de stabilizare, în care proprietarii încearcă în mod natural să se alinieze la cererea şi puterea de cumpărare venite din partea potenţialilor clienţi, ajustându-şi pretenţiile atât în plus, cât şi în minus”, se arată într-un comunicat al portalului imobiliar imobiliare.ro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Clienţii ING pot face plăţi cu ajutorul telefonului, fără introducerea PIN-ului. Cum funcţionează noul sistem

     În plus, clienţii vor achita şi o taxă de acordare a serviciului ING Pay în cuantum de 95 lei.

    “Serviciul are circa 200 de clienţi şi vrem să ajungem la 2.000 de utilizatori până la finele acestui an. Lansarea noului serviciu se înscrie în orientarea strategică a ING Bank către mediul digitial şi este în linie cu creşterea accelerată a adopţiei şi utilizării smartphone-urilor în România”, a declarat şeful Product Management ING Bank România, Ştefan Radu, într-o conferinţă.

    Aplicaţia ING Pay poate fi descărcată de pe GooglePlay sau AppStore şi, pentru a deveni funcţională, mai este necesar un card micro-SD încorporat operat de VISA, care se ataşează la smartphone.

    Utilizatorii serviciului pot alege să introducă PIN-ul doar pentru plăţi mai mari de 100 de lei, situaţie în care tranzacţia se finalizează tot contactless.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Serviciul TV care îţi ţinteşte telefonul prin intermediul televizorului

    Jean-François Fallacher, CEO al Orange România, explică raţiunea din spatele acestui pas.â

    LA JUMĂTATEA ANULUI TRECUT ORANGE – cel mai puternic operator de telefonie mobilă de pe piaţa locală – relua o discuţie internă mai veche: este oportună sau nu intrarea pe deja aglomerata piaţă a serviciilor TV? În 2008, când Romtelecom obţinuse în doar doi ani de la lansare aproape 600.000 de clienţi pe piaţa de TV satelit, răspunsul la care ajunsese boardul Orange la aceeaşi întrebare fusese clar: nu, pe piaţă nu mai este loc.

    De ce a fost răspunsul diferit anul trecut în condiţiile în care piaţa de servicii TV satelit nu doar că nu mai crescuse, ba chiar scăzuse, iar primii trei jucători din piaţă – prinşi într-o luptă dură pentru clienţi – continuau să fie într-un război al tarifelor care le-a erodat veniturile şi marjele de profit?

    Convins pe de o parte că Orange are şi avantaje din faptul că este ultimul venit pe această piaţă, Jean-François Fallacher spune că industria de comunicaţii şi entertainment se află în plin proces de schimbare, odată cu obiceiurile consumatorilor, iar cu o abordare diferită şi tehnologii mai noi faţă de competitori compania poate obţine astfel pe termen lung o poziţie mai solidă şi – cuvânt magic pentru un operator ale cărui venituri scad de patru ani şi jumătate – creştere.

     

    Unul dintre motivele care l-au determinat pe Jean-François Fallacher în vara lui 2012, la un an de la preluarea funcţiei de CEO al Orange, să pună din nou subiectul TV pe agenda echipei de top management era tendinţa vizibilă în rândul clienţilor de a  urmări din ce în ce mai des de pe smartphone-uri şi tablete, prin reţeaua de date a companiei, clipuri video şi transmisiile live ale unor posturi TV.

    AM PORNIT DE LA ACEST LUCRU ŞI AM VĂZUT CĂ UNELE CATEGORII DE CLIENŢI ÎNCEP SĂ CONSUME SERVICIILE DE TELEVIZIUNE DIFERIT, prin echipamente mobile. Pe de altă parte, am investit în licenţe şi am demarat dezvoltarea unei reţele 4G care – prin viteza ridicată şi stabilitate – reprezintă un mare avantaj pentru furnizarea de servicii video mobile„, explică şeful Orange. „Am analizat traficul de date mobile din reţeaua Orange şi am observat că peste 30% este utilizat pentru a accesa conţinut video (streaming). În România nu este doar un apetit mai mare pentru televiziune, ci şi o schimbare a modului în care oamenii percep TV-ul. Oamenii vor să vadă din ce în ce mai mult conţinut video pe tabletă, pe laptop, nu numai la TV.

    Chiar şi când sunt acasă, cu familia, ei vor să vadă un program, copiii alt program – observăm o schimbare în felul în care oamenii consumă televiziunea.„ De la întâlniri confidenţiale într-un cerc restrâns între câţiva oameni din echipa de top management, discuţiile s-au extins treptat implicând şi consultanţi externi precum Miroslaw Smyk, managerul care a condus în perioada decembrie 2007 – iunie 2010 expansiunea puternică a Romtelecom pe piaţa TV şi care la finele mandatului a rămas în România, unde a pus bazele unei firme de consultanţă.

    GENUL DE DECIZIE CARE NU SE IA DUPĂ O ÎNTÂLNIRE, DUPĂ O SINGURĂ ŞEDINŢĂ DE BOARD. Nu te trezeşti într-o dimineaţă şi spui – haide să lansăm Orange TV. Este rezultatul multor observaţii şi analize. Întrebarea imediată după decizia de a analiza serios această opţiune a fost: cum? Cum intri pe o piaţă nouă care este şi matură, precum cea de televiziune? Grupul nostru a făcut deja acest lucru în mai multe ţări, deci pentru noi, grupul Orange, nu este ceva nou. Este nou în România, dar nu şi în ţări precum Franţa sau Polonia. Am avut de asemenea ajutorul şi feedbackul colegilor din grup, care au adus know-how-ul şi experienţa lor în acest business.„

  • BMW promovează maşini electrice în SUA, oferind clienţilor o maşină de drum lung pentru vacanţe

     Astfel, clienţii primului model electric al BMW pot închiria timp de câteva săptămâni pe an, la preţuri preferenţiale, un automobil X5, transmite Bloomberg.

    Compania nu a anunţat încă preţul la care va fi disponibilă opţiunea, menită să ajute clienţii să depăşească principalul motiv de îngrijorare legat de automobile electrice: autonomia redusă.

    Printre măsurile luate de BMW pentru a risipi teama de drum lung a clienţilor se numără oferirea unui motor opţional pe bază de combustie care poate genera electricitate din mers, asistenţă rutieră pentru clienţii care rămân cu bateria goală la margine de drum, precum şi un sistem de navigaţie care poate ghida conducătorul auto până la cea mai apropiată staţie de reîncărcare cu electricitate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lux cu moderaţie: “In vremurile bune, un client putea cumpăra şi zece perechi de pantofi o dată, în timp ce acum se limitează la una, maximum două”

    Inainte clienţii cumpărau mai uşor. Acum au intervenit şi criza şi saturaţia„, spune Carmen Şeitan, care este implicată alături de soţul său în industria modei de lux de mai bine de un deceniu şi nu se vede făcând altceva. Familia Şeitan deţine în România patru buticuri de lux: Brunello Cucinelli, Moschino, Canali şi Distinto.

    Explicaţia vine din faptul că mulţi clienţi au deja produsele de bază, motiv pentru care acum mai cumpără doar la nevoie. „Înainte cumpărau mai uşor.„ Astfel, în vremurile bune, un client putea cumpăra şi zece perechi de pantofi o dată, în timp ce acum se limitează la una, maximum două”.

    Istoria declinului nu a fost însă una liniară, ca în alte industrii. 2009 a fost un an agitat pentru piaţa de lux. Companiile au intrat în silentio stampa, iar cumpărătorii au început să se lase aşteptaţi. Trecătorii nu făceau mai mult decât să arunce o privire către vitrinele frumos amenajate ca parte a plimbării lor prin centrul oraşului. Pentru unele nume mari acesta a fost începutul sfârşitului.

    La început a fost Escada. Apoi au urmat La Perla, Versace Jeans Couture şi Hugo Boss. Începând cu 2010 însă, situaţia a luat o altă întorsătură, multe dintre mărci au revenit pe piaţă şi şi-au încercat norocul a doua oară. Piaţa a câştigat câteva zeci de nume în perioada 2010-2012. Începând cu 2013 însă, prudenţa a devenit cuvântul de ordine şi în industria luxului. Astfel, s-a schimbat în totalul afacerilor ponderea vânzărilor realizate în perioada de reduceri, tot mai mulţi clienţi preferând să meargă la cumpărături în perioada ofertelor şi discounturilor.

    „Acest comportament de consum nu îţi permite să te dezvolţi, ci doar să te menţii în piaţă.” Mai mult, chiar şi după ce va trece criza iar românii vor avea din nou mai mulţi bani ei vor fi obişnuiţi cu acest nou comportament de consum şi vor avea nevoie de trei-cinci ani pentru a reveni la obiceiurile iniţiale. „Dacă nu reuşeşti să vinzi 45-50% din marfa comandată înainte de perioada reducerilor ai o problemă.„

    Carmen Şeitan mai spune că nu doar comportamentul de consum s-a schimbat, ci şi unii clienţi: unii au dispărut, alţii sunt nou intraţi. Există însă şi aceia care au rămas fideli anumitor mărc i încă de la intrarea acestora pe piaţă. „Numărul total al clienţilor a rămas similar, iar vânzările sunt în uşoară creştere. Profitul însă este cel care a avut de suferit.„ Afacerile familiei Şeitan au fost în 2012 de circa 5 milioane de euro, iar pentru acest an estimează o stagnare sau o creştere de 1-2%. Marja de profit se situează la 10-12%.
     

  • Valoarea veniturilor înregistrate de Orange România în primul semestru

     Astfel, veniturile Orange România au coborât cu 0,6%, de la 452 milioane euro în primul semestru al anului trecut la 449 milioane euro, dar au urcat uşor în trimestrul al doilea, cu 0,2%, la 230 milioane euro, potrivit unui comunicat transmis joi de operator.

    Dacă se exclude efectul reducerii tarifelor de interconectare, creşterea veniturilor la nivelul celui de-al doilea trimestru este de 3,8%, precizează Orange România.

    Compania avea 10,2 milioane clienţi la finalul lunii iunie, faţă de 10,283 milioane la sfârşitul anului trecut, potrivit raportului financiar prezentat joi de grupul francez Orange.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai scump restaurant din România: o masă costă cât un salariu minim

    Degajat şi volubil, Florin Rădulescu îşi primeşte oaspeţii în restaurantul Osho din cartierul bucureştean Primăverii, pe care l-a deschis în 2010, în urma unei investiţii de 320.000 de euro din fonduri proprii. „Îmi place foarte tare să gătesc şi mi-am dorit mult să deschid un restaurant”, spune Rădulescu, care are 47 de ani şi este de profesie inginer. Încă din 2003 şi-a făcut propria firmă, cu activităţi în domeniul instalaţiilor de aer condiţionat, iar acum îşi petrece dimineţile la firma de instalaţii iar de la 12 până seara la 8 se ocupă de restaurant.

    „Am două slujbe„, glumeşte antreprenorul, care a avut de la începutul investiţiei un pachet de 75% din acţiuni, dar acum o deţine în întregime, pentru că alţi doi parteneri au ieştit din afacere în toamna anului trecut. „Osho este marcă înregistrată şi nu mai am alte afaceri în Horeca”, spune el.

    Antreprenorul a mai cheltuit încă 320.000 de euro pentru deschiderea celui de-al doilea spaţiu, în 2011, cu specific pescăresc, iar la finalul anului trecut investiţia totală ajunsese deja la 800.000 de euro. Osho s-a consacrat în Capitală drept unul dintre cele mai scumpe restaurante, bonul de casă mediu plasându-se la 180 de lei; cele mai scumpe feluri de mâncare ajung la 340 de lei o porţie de  Black Angus Tomahawk sau Black Angus Beeef Chops.

    Privite însă din perspectiva gramajului, scumpe sunt carnea de bizon – 220 de lei porţia de 300 gr. şi vita de tip Wagyu – 240 de lei porţia de 300 gr. Restaurantele au în medie între 450 şi 500 de clienţi în fiecare zi, împărţiţi în mod egal între mesele de prânz şi seară. 65% dintre ei sunt deja clienţi fideli, iar proprietatul spune că pentru ei a dezvoltat un sistem de bonusuri:  carduri cu reduceri de 15%. „Peste 80% dintre clienţi au peste 35 de ani, sunt corporatişti, politicieni sau oameni de afaceri”.

    Deschis după instalarea recesiunii, Osho nu a resimţit în niciun fel criza economică dintr-un motiv foarte simplu: ţinteşte clienţi cu putere de cumpărare ridicată. „Clienţii noştri ştiu ce vor şi, de multe ori, din partea lor vin sugestii foarte pertinente. Meniul de pe mese, de pildă, este completat şi în funcţie de ideile lor”, explică Rădulescu. Nu doar meniurile au fost recent schimbate, ci a investit deja anul acesta 100.000 de euro pentru publicitate, rebranding şi extinderea sistemului de livrări.

    Despre alegerea specificului restaurantului, povesteşte că a călătorit mult şi a prins gustul cărnii de vită, „care nu este aşa cum o cunoaştem noi – tare, aţoasă, fiartă mult pentru o mâncare. Sunt specii de vită crescute special pentru carne„, explică el. De fapt, pentru o friptură după standardele lui Florin Rădulescu, animalele sunt alese – cinci, poate zece dintr-un lot anume, sunt sacrificate exact când trebuie (altfel carnea se întăreşte), iar carnea este maturată, în frigidere, vreme de 10, 21 sau 45 de zile, Osho fiind primul restaurant din România care face acest lucru. Iar cu cât este mai lung timpul de maturare, cu atât creşte şi preţul felului de mâncare.
     

  • Cât datorează firmele româneşti furnizorilor de energie. Jumătate din sumă revine CFR

     “O problemă majoră rămâne cea privind arieratele companiilor de stat către furnizorii de energie. Unul dintre cei mai mari debitori este în continuare CFR, care înregistra, la jumătatea acestui an, datorii de aproximativ 525 millioane lei către companiile din sectorul energetic. Alte aproximativ 520 de milioane de lei ar trebui recuperate de la clienţi aflaţi în insolvenţă”, se arată într-un comunicat al Federaţiei Patronale a Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE).

    Reprezentanţii ACUE au arătat că furnizorii sunt forţaţi să-i alimenteze cu energie şi gaze pe clienţii în insolvenţă, chiar dacă aceştia nu-şi plătesc facturile. Având în vedere că pentru astfel de clienţi nu există sancţiuni, există pericolul ca rău-platnicii să abuzeze de situaţie. Această tendinţă este valabilă atât pentru clienţii privaţi, cât şi pentru cei de stat. Foarte importantă în acest sens este propunerea de modificare a Codului insolvenţei, prin care clienţii aflaţi în astfel de situaţii să fie obligaţi să-şi achite datoriile, conform sursei citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro