BusinessMagazin

Tag: clienti

  • Cum sunt păcăliţi clienţii din Centrul Vechi: “Nu s-a plâns nimeni până acum”

    Terasa Eden Garden de pe strada Covaci din Bucureşti este unul dintre exemple. O consumaţie de cinci băuturi de vodcă cu suc de merişoare şi un Aperol Spritz costă, potrivit meniului localului, 91 de lei (5 x 15 lei  + 1 x 16 lei). Totuşi, în momentul primirii notei de plată, clienţii neatenţi se pot păcăli cu şapte lei, deoarece totalul calculat este de 98 de lei (5 x 16 lei + 1 x 18 lei). 

    Întrebat de ce procedează astfel, managerul Eden Garden susţine că meniurile au fost înnoite recent, iar preţurile afişate nu coincid cu cele din casa de marcat. El admite că nu a mai primit reclamaţii în această privinţă, dovadă că puţini clienţi sunt atenţi la diferenţele de preţ dintre meniu şi nota de plată.

    Centrul istoric, kilometrul zero al distracţiei din Capitală, care în fiecare din ultimii ani marcaţi de criză a crescut „ca Făt Frumos“ – într-un an cât alţii în şapte -, „a intrat într-o mică depresie“ în primul se­mestru, acesta fiind un semnal clar că în spatele creşterii economice peste aş­tep­tări (peste 2% în acest an), al avan­sului exportului şi al producţiei indus­triale se ascunde o altă realitate, cea a românilor de rând care sunt încă în criză şi nu au bani să iasă să consume, scrie Ziarul Financiar.

     

  • CEC Bank a lansat tokenul în formă de card pentru clienţii de internet banking

    Pentru serviciul Internet Banking CEConline, comisioanele pentru tranzacţii sunt reduse cu 30% faţă de cele percepute în unităţile băncii.

    “Prin introducerea acestui dispozitiv, CEC Bank marchează o nouă etapă în evoluţia serviciilor bancare derulate prin canale alternative. Ne dorim ca tokenul sub formă de card bancar să fie un instrument modern de autentificare, uşor de folosit şi transportat de către clienţii nostri”, a declarat Radu Gheţea, presedintele CEC Bank. 

    Numărul clienţilor CEC beneficiari de carduri de debit şi de credit active a ajuns la sfârşitul anului trecut la 984.000, iar al celor care utilizează internet bankingul este de 20.872. Banca avea la finele anului trecut 3,3 milioane de clienţi persoane fizice şi 147.000 clienţi persoane juridice, 1.128 de agenţii si sucursale (faţă de 1.173 în 2011) şi 6.548 salariaţi (faţă de 6.552 în 2011). În 2012, CEC Bank a reuşit să îşi crească numărul de clienţi persoane fizice cu aproximativ 100.000 şi cel al clienţilor persoane juridice cu aproximativ 15.000.

    În iunie, CEC Bank şi-a majorat capitalul social cu 32.518.500 lei, prin capitalizarea profitului obţinut în 2012. Banca şi-a mărit anul trecut portofoliul de credite acordate persoanelor juridice cu 32%, în timp ce activele au crescut cu 8,5% (faţă de 3,4% creştere a activelor în sistemul bancar). Această evoluţie s-a bazat, potrivit băncii, în special pe creşterea surselor atrase din piaţ internă (10,2%), ceea ce a permis ca soldul creditelor acordate clienţilor să urce cu 15,5%, faţă de o medie de 1,5% în sistemul bancar.

    CEC Bank, singura mare bancă rămasă sub controlul statului român, a terminat anul trecut pe locul al patrulea în clasamentul băncilor după active, cu o cotă de piaţă de 7,35%. Profitul brut în 2012 a fost de 33,5 milioane lei.

  • Clienţii care au rămas cu dosarele Prima casă în euro blocate nu primesc garanţii noi

    Noua variantă a programului Prima casă nu va permite acordarea unor garanţii suplimentare în euro, acestea urmând să fie acordate şi plătite numai în moneda naţională, potrivit informaţiilor transmise de Ministerul Finanţelor la solicitarea ZF.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 09.08.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

  • Isărescu: BNR va face tot posibilul să aducă dobânzile la creditele în lei aproape de cele în valută

     “Noi vom face tot ce este posibil, prin reducerea dobânzii de politică monetară, prin asigurarea lichidităţii pe piaţă, prin îngustarea coridorului de variaţie a dobânzilor de pe piaţa monetară să venim cu dobânzile la lei în apropierea dobânzilor în valută”, a afirmat miercuri Isărescu, într-o conferinţă de presă.

    El a arătat că împrumuturile imobiliare în lei, deşi presupun rate cu 30% mai mari decât cele în valută, sunt mai avantajoase pentru client întrucât împrumutul în valută are, pe lângă costul vizibil, şi unul invizibil, dat de fluctuaţia cursului valutar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Restanţele la credite au depăşit 7 miliarde de euro la jumătatea anului

    Sumele restante aferente creditelor clienţilor individuali şi ale companiilor au ajuns la 31,3 miliarde de lei (echivalentul a 7,1 mld. euro) la sfârşitul lunii iunie, fiind în creştere cu 30% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor BNR. Ponderea restanţelor a depăşit în iunie 12% din totalul sumelor datorate de clienţi băncilor.
     

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 07.08.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

  • Cine sunt oamenii care aduc cea mai ieftină benzină din Romania

    LA ÎNCEPUTUL SĂPTĂMÂNII TRECUTE, AZERII DE LA SOCAR AU DESCHIS A ŞAISPREZECEA BENZINĂRIE DIN REŢEAUA PE CARE AU ÎNCEPUT SĂ O CONSTRUIASCĂ ÎN URMĂ CU DOI ANI. Pentru azeri, iulie a fost luna judeţului Neamţ: au deschis o staţie la Roman şi una la Piatra Neamţ. Deschiderile din iulie au dus reţeaua SOCAR la 16 staţii după investiţii de aproximativ 25 milioane de euro. Strategia azerilor a vizat pentru început acoperirea zonei Moldovei, tot în această regiune urmând a avea loc şi următoarele deschideri: Focşani şi Adjud.

    „Cu deschiderea de la Roman am atins un prag consolidat al unei reţele tot mai diversificate în puncte de alimentare şi servicii în premieră în această parte a ţării„, spune Hamza Karimov, CEO SOCAR România. Karimov precizează că planul de extindere a grupului nu vizează doar nord-estul ţării, ci şi Ardealul şi Banatul, dar şi alte centre cheie din România, cum ar fi Capitala: „Cel mai probabil vom finaliza anul cu zeci de milioane de euro investiţi în reţeaua de vânzare SOCAR şi cu staţii de alimentare dincolo de zona de nord-est a ţării„. SOCAR a intrat pe piaţa din România în urmă cu doi ani, prin achiziţia unui pachet de 90% din acţiunile firmei botoşănene Romtranspetrol, deţinută anterior de soţii Iulian şi Doina Berescu.

    Un an mai târziu, în celălalt capăt al ţării, avea loc o achiziţie a grupului NIS, care reprezintă în regiune Gazpromul. Strategia expusă de Kirill Kravchenko, directorul general executiv al NIS, într-un interviu pentru publicaţia sârbă B92 anul trecut, arăta nu doar planul ruşilor de a cumpăra staţii în România, ci şi de a construi depozite şi o reţea de vânzare puternică în toată regiunea Balcanilor: „Am început construcţia de depozite de produse petroliere în Serbia, am achiziţionat depozite în Bulgaria şi ne pregătim pentru construcţia unor depozite în România„.

    Pentru a atinge acest plan de dezvoltare, ruşii au declarat că au un buget de 500 de milioane de euro pe an pentru perioada 2012-2015, 40% din acest buget fiind alocat pentru extinderea reţelei de benzinării (250 de staţii în Serbia, 80 în Bulgaria şi 120 în România).

    STRATEGIA CELOR DOI NOU-VENIŢI A VIZAT EXTINDEREA ÎN ZONELE UNDE CEI PATRU MARI RETAILERI AU O PREZENŢĂ MAI MICĂ: Rompetrol, Petrom, Mol şi Lukoil şi-au concentrat reţelele în Bucureşti – unde este cel mai mare consum – şi pe principalele rute de transport din ţară, incluzând reşedinţele de judeţ. Strategia lor are la bază atât indici de consum, cât şi faptul că în sud-estul ţării sunt concentrate cele mai importante rafinării, Brazi şi Petromidia, dar şi principala sursă de aprovizionare externă de carburanţi, Marea Neagră.

    Din punctul de vedere al accesului la carburanţi, Gazprom este avantajat de faptul că Banatul, zona unde şi-a concentrat reţeaua, este aproape de rafinăriile sale din Serbia, Pancevo şi Novi Sad. SOCAR cumpără carburanţii intern, deocamdată, dar ia în calcul dezvoltarea unei reţele proprii de aprovizionare, după cum au declarat oficialii companiei.

    Atât SOCAR, cât şi Gazprom sunt acum în plină febră a deschiderilor şi a negocierilor pentru extinderea reţelei, în condiţiile în care retailerii maturi de carburanţi din piaţă – Rompetrol, Petrom, Mol şi Lukoil- au abordat în ultimii doi ani o atitudine conservatoare cu privire la deschiderea de noi staţii, pe fondul scăderii consumului de carburanţi (cu 3% anul trecut, urmând un trend de scădere care a început din 2008). Estimările făcute de companii la începutul lui 2013 arătau că cel mai optimist scenariu privind consumul de carburanţi pentru acest an este stagnarea. Cu toate acestea, cele două companii venite din est caută să îşi întărească poziţiile în România, „interesul pentru piaţa locală manifestat de SOCAR şi Gazprom reflectând probabil percepţia acestora asupra potenţialului viitor al pieţei din România„, după cum declara pentru Ziarul Financiar Andrei Creţu, manager pe servicii de consultanţă pentru management din cadrul PwC România. Datele Eurostat arată că în perioada

    2007-2011 România s-a confruntat cu o scădere de 10% a cererii de produse petroliere, anul trecut tendinţa fiind tot de scădere.  Variantele de creştere pentru cele două reţele nou intrate sunt fie noi achiziţii ale unor reţele mici sau medii, fie atragerea clienţilor prin preţurile practicate. Ultima variantă nu este deocamdată pusă în practică, dat fiind că ambele companii vând carburanţi la preţul pieţei. Achiziţiile ar putea viza staţiile independente, care sunt însă din ce în ce mai puţine şi reprezintă aproximativ 10-15% din piaţă, dar şi preluarea unor staţii la care renunţă marile reţele.

    De exemplu, strategia grupului OMV pentru România vizează reducerea numărului de benzinării sau relocarea unora dintre acestea, în următorii trei ani, după cum declara anul trecut Manfred Leitner, directorul pentru rafinare şi marketing al companiei. Eficientizarea marilor reţele, dificultăţile micilor benzinari de a se adapta politicilor de mediu sau acoperirea unor nişe neexploatate ar putea fi variantele pentru întărirea poziţiilor SOCAR şi Gazprom.

  • Doritorii îşi pot deschide din nou conturi în băncile cipriote

    Depozitele la termen trebuie să fie deschise însă pornind de la o sumă minimă de 5.000 de euro şi nu pot fi lichidate timp de trei luni, potrivit Kathimerini. De asemenea, noile conturi pot fi folosite numai pentru rambursarea unor credite contractate la alte bănci din Cipru.

    Restricţiile la deschiderea de noi conturi, incluzând o limitare a sumelor care pot fi retrase zilnic la 300 de euro, au fost impuse în martie, spre a preveni o golire a depozitelor după ce Ciprul a acceptat de la UE, FMI şi BCE un pachet de credite de salvare în valoare de 23 mld. euro. În schimbul contribuţiei creditorilor externi (10 mld. euro), statul a acceptat ca primele două bănci cipriote, Bank of Cyprus şi Laiki, să impună pierderi pentru depunătorii cu peste 100.000 de euro în cont.

    În septembrie, Bank of Cyprus, pentru care pierderile impuse depunătorilor au fost stabilite la 47,5% din partea de sumă din depozite care depăşeşte 100.000 de euro, este de aşteptat să se întoarcă în administrare privată, odată cu restabilirea ratei de solvabilitate la 14%, peste nivelul minim cerut de 9%. Depunătorii care îşi vor pierde bani – suma totală pierdută este estimată la 4 mld. euro – vor primi în schimb acţiuni ale băncii.

    AP notează că nu este de aşteptat ca depunătorii de la Laiki, care au pierdut cea mai mare parte din depozitele negarantate, să primească acţiuni ale băncii, după fuziunea preconizată între Bank of Cyprus şi Laiki.

  • EVOLUŢIA CHIRIILOR în ultimul an: de la creşteri de 28% la scăderi de 17%. Care sunt chiriile pentru locuinţe în marile oraşe din ţară

    “Spre deosebire de segmentul vânzărilor de apartamente, caracterizat de un trend al preţurilor relativ unitar, general descendent, cel al închirierilor de apartamente a avut o evoluţie evident eterogenă în ultimul an. Chiriile minime practicate în anumite cartiere ale marilor oraşe au avut nu doar scăderi, ci şi creşteri în ultimele 12 luni. Variaţiile sunt diferite atât în funcţie de zonele specifice luate în calcul, cât şi de tipul apartamentelor scoase la închiriere. O astfel de evoluţie este caracteristică unei pieţe aflate în curs de stabilizare, în care proprietarii încearcă în mod natural să se alinieze la cererea şi puterea de cumpărare venite din partea potenţialilor clienţi, ajustându-şi pretenţiile atât în plus, cât şi în minus”, se arată într-un comunicat al portalului imobiliar imobiliare.ro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Clienţii ING pot face plăţi cu ajutorul telefonului, fără introducerea PIN-ului. Cum funcţionează noul sistem

     În plus, clienţii vor achita şi o taxă de acordare a serviciului ING Pay în cuantum de 95 lei.

    “Serviciul are circa 200 de clienţi şi vrem să ajungem la 2.000 de utilizatori până la finele acestui an. Lansarea noului serviciu se înscrie în orientarea strategică a ING Bank către mediul digitial şi este în linie cu creşterea accelerată a adopţiei şi utilizării smartphone-urilor în România”, a declarat şeful Product Management ING Bank România, Ştefan Radu, într-o conferinţă.

    Aplicaţia ING Pay poate fi descărcată de pe GooglePlay sau AppStore şi, pentru a deveni funcţională, mai este necesar un card micro-SD încorporat operat de VISA, care se ataşează la smartphone.

    Utilizatorii serviciului pot alege să introducă PIN-ul doar pentru plăţi mai mari de 100 de lei, situaţie în care tranzacţia se finalizează tot contactless.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Serviciul TV care îţi ţinteşte telefonul prin intermediul televizorului

    Jean-François Fallacher, CEO al Orange România, explică raţiunea din spatele acestui pas.â

    LA JUMĂTATEA ANULUI TRECUT ORANGE – cel mai puternic operator de telefonie mobilă de pe piaţa locală – relua o discuţie internă mai veche: este oportună sau nu intrarea pe deja aglomerata piaţă a serviciilor TV? În 2008, când Romtelecom obţinuse în doar doi ani de la lansare aproape 600.000 de clienţi pe piaţa de TV satelit, răspunsul la care ajunsese boardul Orange la aceeaşi întrebare fusese clar: nu, pe piaţă nu mai este loc.

    De ce a fost răspunsul diferit anul trecut în condiţiile în care piaţa de servicii TV satelit nu doar că nu mai crescuse, ba chiar scăzuse, iar primii trei jucători din piaţă – prinşi într-o luptă dură pentru clienţi – continuau să fie într-un război al tarifelor care le-a erodat veniturile şi marjele de profit?

    Convins pe de o parte că Orange are şi avantaje din faptul că este ultimul venit pe această piaţă, Jean-François Fallacher spune că industria de comunicaţii şi entertainment se află în plin proces de schimbare, odată cu obiceiurile consumatorilor, iar cu o abordare diferită şi tehnologii mai noi faţă de competitori compania poate obţine astfel pe termen lung o poziţie mai solidă şi – cuvânt magic pentru un operator ale cărui venituri scad de patru ani şi jumătate – creştere.

     

    Unul dintre motivele care l-au determinat pe Jean-François Fallacher în vara lui 2012, la un an de la preluarea funcţiei de CEO al Orange, să pună din nou subiectul TV pe agenda echipei de top management era tendinţa vizibilă în rândul clienţilor de a  urmări din ce în ce mai des de pe smartphone-uri şi tablete, prin reţeaua de date a companiei, clipuri video şi transmisiile live ale unor posturi TV.

    AM PORNIT DE LA ACEST LUCRU ŞI AM VĂZUT CĂ UNELE CATEGORII DE CLIENŢI ÎNCEP SĂ CONSUME SERVICIILE DE TELEVIZIUNE DIFERIT, prin echipamente mobile. Pe de altă parte, am investit în licenţe şi am demarat dezvoltarea unei reţele 4G care – prin viteza ridicată şi stabilitate – reprezintă un mare avantaj pentru furnizarea de servicii video mobile„, explică şeful Orange. „Am analizat traficul de date mobile din reţeaua Orange şi am observat că peste 30% este utilizat pentru a accesa conţinut video (streaming). În România nu este doar un apetit mai mare pentru televiziune, ci şi o schimbare a modului în care oamenii percep TV-ul. Oamenii vor să vadă din ce în ce mai mult conţinut video pe tabletă, pe laptop, nu numai la TV.

    Chiar şi când sunt acasă, cu familia, ei vor să vadă un program, copiii alt program – observăm o schimbare în felul în care oamenii consumă televiziunea.„ De la întâlniri confidenţiale într-un cerc restrâns între câţiva oameni din echipa de top management, discuţiile s-au extins treptat implicând şi consultanţi externi precum Miroslaw Smyk, managerul care a condus în perioada decembrie 2007 – iunie 2010 expansiunea puternică a Romtelecom pe piaţa TV şi care la finele mandatului a rămas în România, unde a pus bazele unei firme de consultanţă.

    GENUL DE DECIZIE CARE NU SE IA DUPĂ O ÎNTÂLNIRE, DUPĂ O SINGURĂ ŞEDINŢĂ DE BOARD. Nu te trezeşti într-o dimineaţă şi spui – haide să lansăm Orange TV. Este rezultatul multor observaţii şi analize. Întrebarea imediată după decizia de a analiza serios această opţiune a fost: cum? Cum intri pe o piaţă nouă care este şi matură, precum cea de televiziune? Grupul nostru a făcut deja acest lucru în mai multe ţări, deci pentru noi, grupul Orange, nu este ceva nou. Este nou în România, dar nu şi în ţări precum Franţa sau Polonia. Am avut de asemenea ajutorul şi feedbackul colegilor din grup, care au adus know-how-ul şi experienţa lor în acest business.„