"Luam in considerare una din cele doua optiuni", a declarat un manager al Mercedes, adaugand ca planul este intr-o faza incipienta. Reprezentantii producatorului german nu au dorit sa faca niciun comentariu.
Stirea in limba engleza poate fi accesata pe www.forbes.com
Vineri, lucrarile au fost intrerupte si mai multi muncitori maghiari au parasit localitatea din cauza lipsei de apa pentru prepararea cimentului. Cu toate acestea, potrivit publicatiei finlandeze citata de Clujeanul.ro, lucrarile de la Jucu evolueaza destul de bine, progresul vazandu-se chiar la un interval de cateva zile.
Din paginile HELSINGIN SANOMAT se deduce si faptul ca firma germana Goldbeck a incercat sa tina cat mai secreta investitia de 40 de milioane de euro de la Jucu. Si tot un aer misterios pluteste si asupra intregului santier deoarece weekend-ul trecut cei de la Nokia nu au permis accesul presei si nici nu doresc sa divulge progresele facute.
Ziarul finlandez aminteste chiar si de incidentul de acum doua saptamani, cand presa locala a suspectat fabricarea primului telefon la Jucu si, astfel, deschiderea fabricii. Dar si ca aceasta veste a cazut prost pentru cei 2.300 de muncitori Nokia din Bochum care tocmai aflasera ca vor fi concediati.
Fabrica Nokia de la Jucu urmeaza sa se deschida la jumatatea lunii februarie si sa functioneze la capacitate maxima in iunie sau iulie.
Clujeanul.ro a solicitat companiei Nokia o pozitie legata de aceasta informatie. Pozitia Nokia va fi publicata in momentul in care o vom primi.
"Ucraina este probabil cea mai avansata piata dupa Romania", spune oficialul Adama, companie care a fost fondata in 2004, in Bucuresti. Adama are in prezent investitii in mai multe ansambluri rezidentiale in Capitala si in mai multe orase din provincie, totalul apartamentelor aflate in diferite faze de constructie fiind de aproximativ 6.000.
In plus, Adama s-a extins in ultimii ani pe pietele din regiune, achizitionand mai multe loturi de teren sau alte proprietati imobiliare in Turcia, Ucraina, Moldova si Serbia, piete care vor atrage pe termen mediu intre un sfert si jumatate din investiile companiei.
Flusberg spune ca in Ucraina s-a construit foarte mult in ultimii zece ani, dar ca blocurile de locuinte au o arhitectura identica cu cea folosita inainte de 1990, acest fapt reprezentand o oportunitate pentru investitorii care vor veni "cu un produs occidental".
Astfel, randamentele care se pot inregistra in tara vecina sunt mai mari comparativ celor din Romania, presedintele si cofondatorul Adama mentionand insa ca orice tranzactie incheiata in Ucraina reprezinta o adevarata poveste. "Nu e atat de simplu precum sa cumperi un teren si sa faci un PUZ. Trebuie sa inchei parteneriate cu tot felul de localnici care au relatii, este dificil. Unii spun ca este dificil sa negociezi cu partenerii de afaceri romani, dar negocierile de aici sunt ca un picnic comparative cu ce este in Ucraina", mai spune David Flusberg.
Seful Adama estimeaza ca pe termen mediu vor creste si alte piete, precum Turcia, ponderea acestora in investitiile companiei urmand sa creasca inspre 50%. In acest moment, Adama are in derulare investitii in mai multe ansambluri rezidentiale, situate in Bucuresti, Ploiesti, Brasov, Bacau si Suceava, portofoliul local de terenuri al dezvoltatorului fiind de 1,5 milioane de metri patrati.
In plus, Adama are in dezvoltare si o cladire de birouri in nordul Capitalei, care va avea o suprafata de 30.000 de metri patrati, Flusberg adaugand ca se analizeaza si posibilitatea realizarii unor parteneriate pentru dezvoltarea unor proiecte de spatii comerciale.
"Suntem in discutii avansate cu doua companii din Romania si probabil ca vom face o investitie in cel putin una dintre ele", a declarat Ondrej Bartos, senior investment director la MCI Management. El a adaugat ca pana la sfarsitul anului sunt planificate doar una sau doua investitii din cauza faptului ca fondul este activ de putina vreme in Romania, iar stadiul initial este dedicat in primul rand intelegerii pietei. Cel mai interesant sector este internetul potrivit reprezentantului polonez.
Fondul MCI Management a fost fondat in 1999, iar actiunile sale sunt tranzactionate pe bursa din Varsovia, unde are o capitalizare de aproximativ 400 de milioane de dolari (270 de milioane de euro). Portofoliul curent al fondului cuprinde actiuni la 24 de companii din Polonia, Cehia, Ucraina si alte tari din estul Europei. Una dintre ultimele achizitii, anuntata in septembrie anul trecut, a fost preluarea unei parti din operatorul bulgar de telecomunicatii prin Wimax Nexcom, in parteneriat cu un alt fond de investitii activ in Romania, Intel Capital. Termenii tranzactiei nu au fost facuti publici.
In Romania, fondul polonez este interesat in primul rand de companii internet, dar la nivel european urmareste pietele de IT, software, internet si telecomunicatii. "Tinta ideala in Romania este o companie internet, cu ceva vechime, dar inca aflata in stadiul initial de dezvoltare, care vrea sa creasca rapid in Romania sau chiar sa-si extinda afacerile catre alte piete si care are nevoie de 500.000 – 1 milion de euro investitii pentru acest proces", spune Ondrej Bartos.
Fondul de investitii nu a deschis inca un birou local in Romania, iar atributiile functiei de country manager ii apartin lui Bartos, de asemenea responsabil pentru Cehia si Slovacia. "Pot spune ca investim dintr-un fond care urmareste toate pietele central si est-europene, asa ca nu avem o suma rezervata Romaniei… Dar ne asteptam sa investim intre 0,5 si 1 milion de euro in 2008", a in-cheiat oficialul polonez.
Fondul si-a inceput operatiunile in Polonia si si-a extins treptat activitatea in Cehia, Slovacia, Bulgaria, Ucraina si Romania. Pentru acest an sunt asteptate investitii in Ungaria, tarile baltice si ale fostei Republici a Iugoslaviei.
MCI Management a investit in 2006 peste 11,5 milioane de dolari (7,7 milioane de euro) in sase proiecte si a inregistrat un profit de 9,4 milioane de dolari (6,3 milioane de euro) la o valoare a portofoliului de 81 de milioane de dolari (54,4 milioane de euro). Pentru anul trecut, fondul estima ca portofoliul de investitii va atinge 230 de milioane de dolari (154,7 mil. euro) si un profit de 29 milioane de dolari (19,5 milioane de euro).
Investitiile MCI Management din 2007 s-au ridicat la 40 de milioane de dolari (27 de milioane de euro) si au fost plasate in cadrul a opt proiecte.
Anul trecut a fost marcat de primele investitii externe solide in companii romanesti online.
Fondul american de investitii Tiger Global Management a achizitionat un pachet minoritar de actiuni la Neogen, care detine site-ul de recrutare online bestjobs.ro, si o participatie la eJobs Group, care detine site-ul e-jobs.ro, valoarea totala a celor doua tranzactii depasind 10 mil. euro. Fondul olandez Wouver Investeringen a preluat de asemenea 7,5% din Neogen.
Centrul are o suprafata de 45.500 metri patrati, iar lucrarile de constructie au inceput in luna martie a anului trecut.
“Am deschide centrul la Baia Mare pentru ca aici se afla sediul central al companiei noastre, dar si pentru ca Transilvania a inregistrat in ultimii 10 ani o crestere economica remarcabila, care a dus bineinteles si la cresterea puterii de cumparare", spune Mircea Cirt, director general al ATP Exodus.
ATP-Exodus este unul dintre cei mai mari importatori de piese de schimb din Romania, compania fiind activa pe piata de mai putin de 10 ani. Anul trecut, cifra de afaceri a ATP Exodus a depasit 40 de milioane de euro, potrivit reprezentantilor companieie. In prezent, ATP Exodus are 500 de angajati si 39 de filiale in intreaga tara.
Marian Dinu, 33 de ani, a decis sa urmeze un program EMBA pe vremea cand conducea directia de afaceri juridice a Petrom si dorea sa incerce un domeniu complementar dreptului, ca sa aiba o baza mai „stiintifica“ care sa-l ajute in cariera. „Pregatirea de tip EMBA te ajuta sa intelegi care fapte sunt relevante pentru luarea deciziilor. Este ca atunci cand unui om ratacit intr-o padure i se da o busola si o harta“, spune Dinu. In urma stagiului de practica, desfasurat in companii americane, Dinu a ramas impresionat de policalificarea managerilor intalniti, de faptul ca toti se preocupasera sa aiba abilitatea de a se adapta la cerintele unei noi functii. „Ei trecusera deja prin mai multe posturi in cadrul aceleiasi organizatii. Se pare ca specializarea nu mai e la moda in America sau, cel putin, nu in management“, spune Dinu, care acum este director al departamentului de corporate din cadrul firmei de avocatura Linklaters.
Dinu face parte din prima promotie de cursanti ai programului Executive MBA organizat de Universitatea de Stiinte Economice si Administrative din Viena (WU). In iulie, cursantii au fost in Statele Unite, unde au lucrat in companii precum Bear Stearns, Nasdaq, Medtronic, Caterpillar, biroul local al Reuters. „E interesant sa vezi cum diferite organizatii isi stabilesc obiective si cum se organizeaza pentru a le realiza. Relatia dintre strategia si cultura unei firme a fost, de asemenea, un lucru pe care l-am urmarit cu atentie. Am fost impresionat de acuta constientizare a nevoii de a se mentine in continua schimbare pentru a tine pasul cu piata, cu concurenta“, spune Marian Dinu.
Recent, organizatorii programului au anuntat inceperea inscrierilor pentru a doua serie de cursanti. Programul costa 35.000 de euro, in conditiile in care celelalte de pe piata costa mai putin de jumatate din suma. Printre cele mai cunoscute programe de Master of Business Administration de pe piata se numara programul MBA Romano-Canadian oferit de Bucharest School of Management, programul MBA Open University Business School organizat in Romania prin intermediul fundatiei CODECS, programul Executive MBA al Institutului de Administratie Publica si a Afacerilor din Bucuresti ASEBUSS, programul Weekend MBA al Central European University Business School de la Budapesta, programul de EMBA al Universitatii Sheffield. Preturile acestora variaza intre 5.000 si 15.000 de euro.
Programul Executive Academy al WU este sponsorizat de Erste Bank si Petrom. Cele doua companii sponsorizeaza 20 de locuri, iar participantii selectati trebuie sa contribuie cu 3.000 de euro din taxa totala. Anul acesta, celor care intrunesc criteriile de selectie li se ofera alte zece locuri, taxa putand fi acoperita de un sponsor privat sau de persoane individuale. Programul se adreseaza absolventilor de facultate cu minimum cinci ani de experienta profesionala si care cunosc foarte bine limba engleza. Cursurile se desfasoara la Bucuresti in regim part-time (o data pe luna predare si restul lucru individual pe diverse teme sau studii de caz), pe parcursul a 14 luni, si se concentreaza pe management general si financiar si strategii de globalizare.
Programul, care cuprinde si doua calatorii de studiu in Austria si SUA, a fost initiat anul trecut intr-un moment cand universitatea austriaca dorea sa-si extinda programele in Romania, iar OMV si Erste Bank isi extinsesera activitatile pe piata romaneasca si erau interesate sa contribuie la dezvoltarea mediului de afaceri, dupa cum spune decanul WU Executive Academy. „Cresterea sustinuta a economiei romanesti inseamna o crestere a nevoii de top manageri educati, cu o gandire internationala, ceea ce creeaza un potential puternic pentru universitatile straine de a investi in piata romaneasca de training postuniversitar“, spune Bodo B. Schlegelmilch, decanul WU Executive Academy.
Companiile austriece sunt puternic reprezentate in Romania, OMV si Erste Bank fiind printre cei mai mari investitori straini din tara. In decembrie 2005, Erste Bank a castigat licitatia pentru Banca Comerciala Romana, cea mai mare banca autohtona, in timp ce OMV este prezenta in Romania incepand cu 2004, in urma achizitionarii pachetului majoritar al Petrom. „Prin acest program sustinem dezvoltarea personalului la un nivel inalt al competentelor de management global, ceea ce va contribui la impulsionarea economiei pe termen lung“, spune Rupert Dollinger, manager de resurse umane al Erste Bank.
"Consider ca anul 2008 va fi unul in care vom asista la cresteri medii de aproximativ 20% ale actiunilor lichide inglobate in indicele BET, in timp ce pentru BET-FI randamentele ar putea depasi 25%. Cele mai profitabile companii de pe Bursa vor fi cele din sectorul financiar-bancar si firmele din domeniul constructiilor", a declarat pentru MEDIAFAX presedintele KTD Invest, Iulian Panait.
Mihai Chisu, broker la IFB Finwest, este mai optimist si anticipeaza ca indicii bursieri vor urca cu 25-35%. "Anul viitor am putea asista la o apreciere a indicelui BET-FI cu pana la 35%. Pentru actiunile lichide anticipez o crestere de aproximativ 25-30%, iar piata ar putea avea un randament global de 25%, insa volatilitatea poate naste randamente superioare, insotite de riscurile aferente. Ma astept ca anul viitor sa fie mai bun in termeni de lichiditate si capitalizare, gratie multelor IPO-uri (oferte publice initiale – n.r.) anuntate", a afirmat Chisu.
Valoarea transferurilor operate in acest an la Bursa s-a ridicat la 13,8 miliarde lei (4,15 miliarde euro), cu 39,5% mai mult decat in 2006, iar capitalizarea pietei a urcat cu 17,2%, la 85,96 miliarde lei.
"Daca in 2007 valoarea medie zilnica a tranzactiilor a fost intre 13-15 milioane euro, pentru 2008 ar trebui sa ne asteptam la o crestere consistenta pana la 20 milioane euro, sau, de ce nu, chiar mai mult", a declarat Mihai Cristian Alexa, analist la SSIF Broker Cluj-Napoca. Directorul general al firmei de brokeraj BT Securities, Rares Nilas, considera ca avansurile indicilor se vor situa la 30-35%.
"Este firesc sa fie mai multe oferte publice initiale, facand chiar abstractie de experienta Transgaz, economia Romaniei si piata de capital locala fiind emergente. Este deci o tendinta naturala ca numarul de emitenti listati sa creasca de la un an la altul, indiferent daca procesul acesta a fost pana acum mai lent in cazul nostru", a declarat pentru MEDIAFAX analistul financiar al BT Securities, Dan Rusu.
In acest an, randamentul general al BVB a crescut cu peste patru puncte procentuale, la 32,64%, fata de avansul de 28,5% din 2006, iar castigul primelor zece companii lichide s-a diminuat usor, de la 22,2% la 22,05%. Titlurile SIF, a caror evolutie este analizata de indicele BET-FI, au inregistrat o apreciere medie de 24,85%, fata de 32,4% in urma cu un an.
Aflati mai multe detalii pe www.mediafax.ro
"Consider ca anul 2008 va fi unul in care vom asista la cresteri medii de aproximativ 20% ale actiunilor lichide inglobate in indicele BET, in timp ce pentru BET-FI randamentele ar putea depasi 25%. Cele mai profitabile companii de pe Bursa vor fi cele din sectorul financiar-bancar si firmele din domeniul constructiilor", a declarat pentru MEDIAFAX presedintele KTD Invest, Iulian Panait.
Mihai Chisu, broker la IFB Finwest, este mai optimist si anticipeaza ca indicii bursieri vor urca cu 25-35%. "Anul viitor am putea asista la o apreciere a indicelui BET-FI cu pana la 35%. Pentru actiunile lichide anticipez o crestere de aproximativ 25-30%, iar piata ar putea avea un randament global de 25%, insa volatilitatea poate naste randamente superioare, insotite de riscurile aferente. Ma astept ca anul viitor sa fie mai bun in termeni de lichiditate si capitalizare, gratie multelor IPO-uri (oferte publice initiale – n.r.) anuntate", a afirmat Chisu.
Valoarea transferurilor operate in acest an la Bursa s-a ridicat la 13,8 miliarde lei (4,15 miliarde euro), cu 39,5% mai mult decat in 2006, iar capitalizarea pietei a urcat cu 17,2%, la 85,96 miliarde lei.
"Daca in 2007 valoarea medie zilnica a tranzactiilor a fost intre 13-15 milioane euro, pentru 2008 ar trebui sa ne asteptam la o crestere consistenta pana la 20 milioane euro, sau, de ce nu, chiar mai mult", a declarat Mihai Cristian Alexa, analist la SSIF Broker Cluj-Napoca. Directorul general al firmei de brokeraj BT Securities, Rares Nilas, considera ca avansurile indicilor se vor situa la 30-35%.
"Este firesc sa fie mai multe oferte publice initiale, facand chiar abstractie de experienta Transgaz, economia Romaniei si piata de capital locala fiind emergente. Este deci o tendinta naturala ca numarul de emitenti listati sa creasca de la un an la altul, indiferent daca procesul acesta a fost pana acum mai lent in cazul nostru", a declarat pentru MEDIAFAX analistul financiar al BT Securities, Dan Rusu.
In acest an, randamentul general al BVB a crescut cu peste patru puncte procentuale, la 32,64%, fata de avansul de 28,5% din 2006, iar castigul primelor zece companii lichide s-a diminuat usor, de la 22,2% la 22,05%. Titlurile SIF, a caror evolutie este analizata de indicele BET-FI, au inregistrat o apreciere medie de 24,85%, fata de 32,4% in urma cu un an.
Aflati mai multe detalii pe www.mediafax.ro
Dacian si Darius sunt acum pe val", spune ingandurat Gheorghe Tripon, dezvoltatorul afacerii cu energie eoliana Green Energy, care are instalata o turbina eoliana la Tulcea, despre doi dintre partenerii sai de afaceri, fratii Dacian si Darius Nath, care au vandut jumatate din planurile lor de dezvoltare catre compania italiana Enel. De fapt, miscarea fratilor Nath este una dintre cele mai visate optiuni de parteneriat de catre toti cei cativa dezvoltatori de proiecte pentru energie eoliana in Romania – care pot fi numarati pe degetele de la o mana.
Motivele pentru care un partener international din domeniul energetic este asteptat cu sufletul la gura de investitori ar fi mai multe, dar doua sunt cele mai importante: faptul ca acesta le poate aduce forta financiara, dar si faptul ca ii poate "baga in fata" pentru achizitia de turbine eoliene noi.
Marii producatori internationali de turbine (Vestas – Danemarca, GE – SUA, Siemens – Suedia, Mitsubishi – Japonia, Nordex – Germania, DEwind – Germania, Enercon – Germania, Fuhrlanderm – Germania, Gamesa – Spania, Suzlon – India) au liste de a steptare pe aproximativ trei ani, insa au si contracte-cadru semnate cu marile grupuri energetice internationale, carora le pot vinde turbine mai devreme. Gheorghe Tripon, care a cumparat pana acum o turbina second-hand si mai asteapta sosirea urmatoarelor doua peste doua luni – tot second-hand -, sintetizeaza simplu situatia: "Noi toti jucam in liga mica, dar ei (fratii Nath, care au intrat in parteneriat cu Enel – n.red.) au trecut in liga mare".
"Noi toti" sunt aproximativ 50 de oameni de afaceri care s-au asociat de la doi pana la 20 intr-o afacere si au inceput cam din 2000 proiecte de dezvoltare eoliana: acum sunt instalate 22 de turbine in toata tara, dintre care 12 sunt ale fratilor Nath, una a Green Energy, una a Electrogrup, trei ale Rosal (compania controlata de Silviu Prigoana), una a Ileximp Baia Mare si patru ale Pentium Baia Mare (dintre care una a fost recent vanduta). Toti au aceleasi probleme: bancile nu prea le acorda credite pentru dezvoltare – fie ca aceasta inseamna achizitie de terenuri, fie de echipamente -, deoarece o astfel de afacere nu este de traditie in Romania si nu au acces la turbine.
De asemenea, desi cativa dintre ei au dezvoltat proiecte in Baia Mare sau Bistrita (Ileximp, Blue Line), "tara fagaduintei" pentru acestia ramane Dobrogea. "Conform studiilor, dar si experientelor unor investitori, alte zone din tara unde este vant bun nu sunt rentabile; singura zona rentabila pentru energie eoliana este Dobrogea", spune Gheorghe Tripon, care s-a orientat catre energie cu trei-patru ani in urma, cand un prieten l-a rugat sa ii gaseasca o solutie de curent electric ieftin pentru a-si alimenta o fabrica de alcool.
Dupa ce a analizat mult timp varianta cogenerarii, a ajuns la concluzia ca este destul de scumpa pentru posibilitatile lui materiale si a ajuns astfel la varianta centralelor eoliene, varianta cea mai abordabila din punct de vedere investitional. Si a inceput, ca toti ceilalti operatori de pe piata, prin concesionarea unui teren cu "vant bun" si a unei turbine eoliene, la mana a doua. "Achizitia second-hand nu a fost numai pentru ca asa vrem noi, ci pentru ca nu prea ai de unde sa cumperi turbine noi, ca mic investitor", spune directorul Green Energy, care a concesionat impreuna cu doua companii partenere (Blue Line si Electrogrup) o suprafata de 180 hectare de teren in comuna Valea Nucarilor, din judetul Tulcea.
Fiecare dintre cei trei parteneri a instalat cate o turbina eoliana, planurile de viitor fiind insa mult mai mari. "Intentia noastra, in calitate de consortiu, pentru Valea Nucarilor, este sa facem un parc cu o putere de 60 MWh", spune Tripon. Aceasta inseamna ca toate trei grupurile care fac parte din consortiu vor instala minim 24 de turbine (daca ar fi noi, cu capacitate de 2,5 MW) si maxim 80 de turbine eoliene (daca turbinele vor fi la mana a doua, cum probabil vor fi, cu putere instalata de 750 KW).
Deocamdata, pentru inceputul lui 2008, consortiul va mai instala 8 turbine in Valea Nucarilor, insa fiecare dintre cei trei mai are si alte planuri. Tripon mai are doua proiecte pe energie eoliana: unul in Tulcea, in comuna Valea Teilor, si altul in Constanta. Cele doua proiecte, ce ar trebui sa se intinda pe o suprafata de 300 hectare, presupun investitii de 100 de milioane de euro fiecare, insa Gheorghe Tripon s-a asociat cu mai multti investitori mici romani si germani pentru aceste dezvoltari.
Destinatia preferata este Rusia – 12% dintre retaileri au declarat ca vor sa se extinda in Rusia, urmata de Cehia – 10%, apoi Romania 8%. Alte tari prezente pe planurile de dezvoltare ale retailerilor sunt Slovenia 7% si Etonia 7%.
Conform studiului, Europa de Est ofera cele mai bune oportunitati de afaceri in urmatorii 5 ani – au declarat majoritatea retailerilor (39%). Urmeaza Europa centrala (36%), Europa de Vest si de Nord (30%), in timp ce Europa de Sud se situeaza pe ultimul loc cu 12%.
Gasiti atasat studiul Cushman & Wakefield