BusinessMagazin

Tag: romani

  • De ce nu îşi recunosc antreprenorii români greşelile

    “Suntem educaţi să nu ne recunoaştem greşelile” spune antreprenorul Mircea Scărlătescu, manager partener la compania de dezvoltare web FYB şi fondator al florăriei online 123Flori.ro. “La şcoală eşti pus la colţ, în loc să încerce transformarea exemplului negativ în ceva pozitiv. Asta începe de la primele clase şi se termină la facultate.

    Asumarea unei greşeli nu este învăţată sub nicio formă, este chiar cumva împiedecată, iar pe de altă parte ideea de a pune pe cineva care conştientizează o greşeală să-i înveţe pe ceilalţi să nu o repete este un concept străin culturii noastre”. Trebuie să învăţăm să trecem de la o greşeală la alta, să nu le repetăm şi să învăţăm din asta, un proces evolutiv care lipseşte, pentru că nu avem o cultură antreprenorială definită şi o şcoală care te învaţă să fii angajat şi nu întreprinzător.

    Spre deosebire de americani, care sunt mult mai antreprenoriali, noi nu vedem în încercare, şi, implicit, în probabilitatea de a eşua,  şansa de a învaţa ci stigmatul potenţial al celui care nu a reuşit, spune Cristian Bişa, fondatorul platformei de consultanţă manageranticriză.ro “Nu trebuie să neglijam faptul că suntem un popor în care indivizilor le pasă destul de mult de ce zic ceilalţi, prieteni sau duşmani, despre ei sau cum sunt priviţi.

    Chiar daca nu le e uşor să recunoască, multor romani la place să fie invidiaţi şi urăsc să fie ironizaţi sau să se discrediteze prin acţiunile lor. Spus simplu – apare frica  de a încerca: pierderea potenţială de imagine sau avuţie are un impact mai mare decât caştigul similar de imagine si bani”, spune Bişa.

  • Avertizări în limba română la adresa hoţilor de buzunare, amplasate de poliţie în centrul Londrei – FOTO

    “Ofiţeri de poliţie în civil operează în această zonă”, se poate citi pe avertizarea amplasată de Poliţia Metropolitană în faţa staţiei de metrou Covent Garden din centrul Londrei, relatează Daily Mail, în ediţia electronică.

    Scopul acestei avertizări este descurajarea bandelor de hoţi care ar viza numeroasele persoane care îşi fac cumpărăturile înaintea sărbătorilor în această zonă.

    Potrivit Daily Mail, românii sunt responsabili de cerşit agresiv, furt de buzunare şi fraude în Marea Britanie, dar problemele sunt mai grave în capitală. Jumătate din hoţii de buzunare prinşi în acest an la metrou erau din România, potrivit cotidianului britanic.

    “Este important să clarificăm că această activitate nu este binevenită pe teritoriul nostru. Sunt români cae nu vorbesc engleza şi nici nu ar trebui să fie în această ţară dacă nu îşi caută serios de muncă”, a declarat parlamentarul conservator Mark Field.

    “Oamenii de aici s-au săturat de furturile de buzunare – zona s-a transformat în bucătăria lui Fagin”, afirmă Jack Gordon, preşedintele unei organizaţii locale. “Infracţiunile au un efect negativ uriaş asupra turismului, comerţului şi rezidenţilor. Problema este foarte dificil de tratat şi presupun că poliţia încearcă să prevină producerea infracţiunilor mai degrabă decât să aibă de-a face cu ele după ce acestea se produc”, a adăugat el.

    Poliţia Metropolitană nu a precizat câte avertizări de acest tip a amplasat sau în ce limbi au fost scrise acestea.

    Un purtător de cuvânt al Poliţiei Metropolitane a declarat însă că ofiţerii din Westminster folosesc o serie de tactici “inclusiv folosirea unor anunţuri – în diverse limbi – pentru a avertiza oamenii în legătură cu riscul furturilor de buzunare în zonă şi pentru a oferi asigurări privind prezenţa ofiţerilor în zonă”.

  • Scurt ghid de atragere a banilor într-un start-up: Am o idee de afacere. E valoroasă?

    Mai mult de jumătate dintre studenţii români vor să înceapă propria afacere. Între tehnologie şi succes stau banii: 90% dintre antreprenorii români consideră accesul la finanţare dificil sau foarte dificil. Ce-i rămân tânărului întreprinzător de făcut? Să îşi găsească un “business angel”, un investitor sau un fond de investiţii.

    Cum găseşti investitorul, ce îi spui, când şi cum, cum îţi concepi prezentarea pentru un eveniment menit să faciliteze accesul la finanţare, care ar trebui să fie punctele forte pe care trebuie să insişti, iată câteva întrebări la care încercăm să raspundem în continuare.
    Prima întrebare pe care trebuie să ţi-o pui este: “Am o idee de afacere. E valoroasă?” Răspunsul este greu de acceptat, dar trebuie să ştiţi că o idee nu valorează prea mult.

    Din punctul de vedere al unui investitor, valoarea unei idei este este aproape zero, spune Dan Vişoiu, partner la BAC Investment Banking. “Îmi spune foarte multe lucruri despre o persoană faptul că nu a putut să avanseze, să evolueze din faza unei idei ca să lanseze afacerea”, adugă el.
    Dragoş Rouă, antreprenor în serie şi blogger, crede că ideile sunt commodities: “Şansele ca cineva să aibă ideea ta sau să o fi avut deja de 1.000 de ori înainte sunt extrem de mari. Din perspectiva mea, ideea are o importanţă minoră; contează mult mai mult implementarea”.

    Implementarea unei idei, adaugă Rouă, poate să nu fie spectaculoasă dar poate să se dovedească mult mai atrăgătoare decât o idee fabuloasă dar care nu e implementată bine. “Contează mult mai mult ce faci, felul în care îţi creezi procesele, clienţii şi furnizorii şi îţi gestionezi cheltuielile şi îţi faci brandingul decât ideea.

    Focusul pe idee nu mi se pare că ar trebui să fie extraordinar”. Un corolar: ideea în sine trebuie să fie cât mai simplă. “Hai să distribuim imagini de la unii la alţii, este Instagram. O idee foarte simplă, dar implementarea a fost foarte bună.

    Un alt exemplu este Whatsapp – hai să facem oamenii să vorbească între ei. Punct. Atât. Idee extrem de simplă, făcută de zeci de ori, înainte existând în piaţă, încă de pe vremea ICQ-ului în cazul Whatsapp – sau şi Flicker exista înainte să existe Instagram – dar implementate într-un mod mult mai adaptat pe nevoile pieţei şi la ceea ce clienţii vor”.

  • Muntenegru a iniţiat procedurile pentru extrădarea în SUA a românilor acuzaţi de terorism

    “Acţiunile în vederea extrădării sunt în curs”, a declarat, potrivit AP, Dejan Djurovici, directorul Biroului Interpol din Muntenegru.

    Cei doi cetăţeni români şi italianul arestaţi la începutul săptămânii în Muntenegru în timp ce încercau să vândă armament grupării teroriste FARC au fost inculpaţi pentru terorism în Statele Unite, a anunţat, miercuri, Preet Bharara, procurorul federal al districtului New York.

    Cristian Vintilă (în vârstă de 44 de ani), Virgil Flaviu Georgescu (42 de ani) şi Massimo Romagnoli (43 de ani) sunt acuzaţi de conspiraţie în vederea vânzării unor cantităţi mari de armament organizaţiei teroriste Forţele Armate Revoluţionare din Columbia (FARC).

    Potrivit actului de acuzare, în perioada mai-octombrie 2014, cei trei inculpaţi au conspirat în vederea vânzării de armament, inclusiv arme automate şi tunuri antiaeriene, ştiind că armele urmau să ajungă la FARC, care le-ar fi utilizat împotriva unor cetăţeni americani. Cei trei au fost surprinşi în flagrant în timp ce urmau să vândă armele unor agenţi ai Agenţiei americane Antidrog (DEA).

  • Isteria “Hobbit” cuprinde şi România. Biletele la anumite cinematografe, rezervate până pe 26 decembrie – GALERIE FOTO SI VIDEO

     “The Hobbit: The Battle of the Five Armies” pare să fie cel mai de succes film al anului în România. Conform unei analize Business Magazin, în Bucureşti există cinematografe la care toate biletele au fost rezervate până pe data de 26 decembrie.

    În Statele Unite, filmul a avut încasări de 11,2 milioane de dolari în prima zi în care a fost difuzat, pe 17 decembrie.

     “The Hobbit: The Battle of the Five Armies”, al treilea film din trilogia care transpune pe marile ecrane Hobbitul de J.R.R. Tolkien, intră pe 19 decembrie în cinematografele din România.

    Filmul ce încheie seria oferă o concluzie epică a adventurilor lui Bilbo Baggins, Thorin Oakenshield şi ale Companiei Piticilor. După ce îşi revendică pământul natal de la dragonul Smaug, compania eliberează o forţă mortală în lume. Furios, Smaug îşi revarsă supărarea pe populaţia lipsită de apărare din Lake Town.

    Thorin este atât de obsedat de comoara revendicată, încât sacrifică prietenia şi onoarea pentru a o păstra, în ciuda eforturilor disperate ale lui Bilbo de a-l face să ia decizia corectă. Bilbo apelează la o soluţie extremă, iar dezastrul se extinde, căci Sauron trimite patru legiuni de orci pentru a lua cu asalt Muntele Singuratic. Pentru a se apăra, rasa piticilor, a elfilor şi a oamenilor trebuie să ia o decizie: se unesc sau vor fi distrue. Bătălia celor cinci armate îl surprinde pe Bilbo luptând din răsputeri pentru viaţa sa şi a prietenilor săi, în timp ce soarta Pământului de Mijloc este în joc.

     

  • Doi români şi un fost deputat italian care livrau arme către FARC, arestaţi în Muntenegru

    Procurorii DIICOT au participat, în cooperare cu Direcţia Generală de Combatere a Criminalităţii Organizate şi Direcţia Operaţiuni Speciale din Poliţia Română, precum şi cu Serviciul Român de Informaţii, la o operaţiune de amploare, alături de autorităţile judiciare din SUA şi Muntenegru, în urma căreia s-a reuşit arestarea pe teritoriul statului Muntenegru a membrilor unei grupări formate din cetăţeni români şi străini care plănuiau livrarea de armament către o organizaţie teroristă, se arată într-un comunicat al DIICOT.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că au fost arestaţi cetăţenii români Cristian Vintilă şi Flaviu Virgil Georgescu şi politicianul italian Massimo Romagnoli, fost deputat în Parlamentul Italiei.

    Gruparea din care aceştia făceau livra arme către FARC.

    În acest caz, procurorii DIICOT împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate au făcut, marţi, mai multe percheziţii în Bucureşti.

     

     

  • 18% dintre români preferă banii drept cadou de Crăciun

    Dacă 74% dintre românii cu vârsta de peste 18 ani aşteaptă în dar de Crăciun bunuri materiale, doar 2 din 10 afirmă că îşi doresc bunuri spirituale precum sănătate (15% dintre români) sau fericire (3%).

    „Surprinzător sau nu, cercetarea iSense.Solutions arată că o bună parte dintre români este foarte pragmatică atunci când vine vorba despre cadourile pe care şi le doreşte de Crăciun. Astfel, 18% afirmă că îşi doresc să primească bani”, declară Traian Năstase, managing partner iSense.Solutions.

    Potrivit studiului, banii reprezintă cadoul cel mai dorit de persoanele din intervalele de vârstă 35-44 ani (24%) şi 45-54 ani (23%). Următoarele daruri în topul preferinţelor românilor sunt telefoanele mobile (7%), tabletele (4,2%), televizoarele (4%) şi hainele (3,7%). Cel mai mare interes pentru telefoanele mobile este în rândul tinerilor, 20% dintre persoanele de 18-25 ani aşteptând astfel de cadouri.

    „Există o diferenţă destul de mare între ceea ce îşi doresc şi ceea ce oferă românii de Crăciun. Astfel, în topul cadourilor făcute de aceştia se află produsele de îmbrăcăminte (23%), dulciurile (16%), produsele cosmetice/de îngrijire personală (14%), jucăriile (12%) şi produsele simbolice/personalizate (9%)”, completează Andrei Cânda, Managing Partner iSense.Solutions.

    Per total, românii vor aloca în medie 415 ron pentru cadourile de Crăciun în 2014, mai darnice fiind persoanele de 45-54 ani (care vor aloca aproximativ 551 ron), persoanele din Bucureşti/Ilfov şi din Oltenia (aproximativ 500 ron).

    Studiul a fost realizat online de către compania iSense.Solutions în cadrul Panelului ResearchRomania.ro. Datele sunt reprezentative pentru persoanele cu vârsta de peste 18 ani, din mediul urban din România. Rezultatele au un grad de eroare de +/-4,9%, la un nivel de încredere de 95%.

     

  • 1.500 de lei este bugetul pentru sărbători a celor mai mulţi români

    “În acest context, dacă în 2013 ne bucuram de o creştere a bugetului cu aproape 300 lei faţă de decembrie 2012, în acest an, comparativ cu anul trecut, nu avem diferenţe semnificative din punct de vedere statistic care să ne ducă cu gândul la creşterea consumului”, arată într-un comunicat al companiei.

     Peste o treime (35,4%) dintre orăşenii intervievaţi intenţionează să cheltuiască pentru masa de Crăciun şi revelion sub 1.000 lei, în timp ce 26,4% dintre aceştia urcă uşor către bugetul mediu de 1500 lei. 

    Această constanţă este vizibilă şi pentru cheltuielile alimentare (carne, cozonac, băuturi răcoritoare, fructe etc.), suma medie destinată acestora fiind de 602,21 lei (comparativ cu 600,76 lei în 2013).

    În cazul celor nealimentare specifice Sărbătorilor de Iarnă (ornamente, cosmetice, îmbrăcăminte, încălţăminte etc.), suma medie alocată a scăzut uşor de la 498,63 lei la 467,64 lei.

    Există totuşi orăşeni (puţin peste 20%) care ar dori să cumpere de Crăciun sau revelion anumite produse alimentare, dar nu şi le permit din cauza limitărilor financiare. Dintre acestea menţionăm carnea, în special cea de curcan sau vită, peştele, dar şi alimente mai scumpe cum ar fi brânzeturile „fine”/franţuzeşti sau „şampania mai scumpă”.

    În ceea ce priveşte categoria „călătoriile/excursiile organizate în perioada sărbătorilor de iarnă”, se înregistrează o creştere a numărului orăşenilor care vor pleca în concediu, dar o scădere a sumei medii alocate, de la 1.524,47 lei în 2013, la 1.149,31 lei în 2014.

    O altă categorie de cheltuieli prilejuită de sărbătorile de iarnă este cea a „ieşirilor în oraş/la restaurant”. Pentru aceasta, persoanele intervievate intenţionează să aloce, în medie, aproximativ aceeaşi sumă ca anul trecut (372,87 lei).

    Ca şi în 2013, şi în acest an, aproape 90% dintre respondenţi intenţionează să ofere cadouri celor dragi cu ocazia Crăciunului şi a revelionului.

    În acest context, în topul cadourilor regăsim articolele de îmbrăcăminte/încălţăminte, jucăriile şi cosmeticele/parfumurile.

    Principalele categorii de persoane către care se vor îndrepta aceste cadouri sunt membrii familiei (soţul/soţia, partenerul(a), copiii, părinţii, fraţii, surorile etc.).

    Suma medie pe care orăşenii intenţionează să o cheltuiască în acest an, pentru aceste cadouri va fi de 470,34 lei, în foarte uşoară creştere faţă de cea din 2013 (465,25 lei).

    De asemenea, ca şi anul trecut, mai mult de jumătate dintre respondenţi nu vor cumpăra nici în acest an brad natural de Crăciun, preferând să folosească unul artificial.

    Mai mult decât atât, 7,4% dintre persoanele intervievate afirmă că NU intenţionează să împodobească Bradul de Crăciun în 2014.

    În ceea ce priveşte Revelionul 2015, majoritatea orăşenilor intervievaţi aleg să petreacă în ţară (91%), în timp ce numai 3,5% dintre aceştia sunt dispuşi să plece în străinătate.

    Dintre cei care vor sta de Revelion în ţară, 68,8% vor petrece alături de familie, prieteni în propriile locuinţe sau ale prietenilor, 13,3% vor merge la un restaurant/club, în timp ce 13,2% vor petrece într-o staţiune montană/balneară din România

    Studiul a fost realizat pe un eşantion reprezentativ pentru Bucureşti şi oraşele cu peste 100.000 locuitori, în perioada 25 – 28 noiembrie 2014. Au fost intervievate telefonic 800 persoane cu vârsta cuprinsă în intervalul 18 – 65 ani. Marja de eroare a studiului este de ±3,46%.

  • Doar 14% dintre români încheie poliţe de asigurare CASCO

    Privind spre categoria poliţelor de tip CASCO, 34% dintre proprietarii acestora au luat personal decizia de cumpărare, în timp ce 33% au luat această decizie împreună cu cineva.

    În momentul de faţă, 22% dintre respondenţii ce deţin poliţe casco au apelat la Allianz Ţiriac, iar 14% la Groupama şi, respectiv, Omniasig. Verificând însă intenţiile viitoare de achiziţie a poliţelor CASCO, se constată o modificare a topului preferinţelor. Astfel, dacă prima şi a doua poziţie sunt în continuare ocupate de Allianz Ţiriac (21%) şi Groupama (12%), pe poziţia a treia se situează în acest caz Asirom (11%), Omniasig coborând de pe poziţia a treia pe cea de-a şasea, cu 8%, după Astra Asigurări şi Generali.

    Dacă în cazul poliţelor CASCO, circa o treime dintre proprietarii de autoturisme (34%) au luat singuri decizia de a încheia astfel de poliţe, pentru cele RCA, procentul acestora este aproape dublu: 66%. La rândul lor, cei care au luat decizia de cumpărare a unei asigurări de tip RCA împreună cu o altă persoană, se regăsesc în procent de 30%.

     

  • Cele mai inovatoare companii din România: Autoeconom.ro

    Elementul de noutate:

    Platforma a fost inspirată de un model similar din Danemarca şi reprezintă locul de întâlnire între proprietarii de maşini şi service-urile auto, prin care şoferii pot să găsească cele mai bune oferte de reparaţii, în funcţie de criterii ce ţin de preţ, proximitate, garanţia pieselor necesare sau recenziile celorlalţi clienţi.

    Efectele inovaţiei:

    La un an după lansarea pe piaţa autohtonă, site-ul Autoeconom.ro centralizează 210 service-uri din toate judeţele ţării şi  va genera până la sfârşitul anului venituri cuprinse între 15.000 şi 20.000 de euro, potrivit estimărilor fondatorilor acestuia.

    Până în prezent, în jur de 1.350 de utilizatori au folosit platforma, iar ţinta propusă până la sfârşitul anului este de 5.000 de utilizatori.

    Descriere:

    Dezvoltarea platformei Autoeconom.ro a fost inspirată de experienţa unuia dintre fondatori într-o perioadă în care studia în Danemarca. Tudor Costel Cioltea a preluat  ideea unui site danez şi a aplicat-o pe piaţa autohtonă, fiind ajutat în realizarea proiectului de foştii săi colegi de liceu Cristina Pop, Norbert Kolozsvari, Marius Crişan, Ioana Pop.

    Investiţia iniţială – economiile celor cinci tineri – a fost de 10.000 de euro, iar ulterior au mai fost necesari 5.000 de euro pentru promovare. Utilizatorii folosesc serviciul gratuit şi o pot face doar în scop informativ, fără să facă neapărat programarea la service. Site-ul se monetizează în schimb prin intermediul service-urilor partenere, care au trei opţiuni de plată a abonamentului: un abonament anual de 600 de lei, la care se adaugă un comision între 10 şi 15% din valoarea reparaţiilor intermediate, un altul de 1.000 de lei şi unul de 2.000 de lei, care permite şi accesul service-urilor la companiile cu flote de maşini.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.