Tag: dezvoltare

  • Ted Lattimore, fost preşedinte Connex, în 2004: Clienţii business nu vor fi marile companii multinaţionale, ci cele mici, cu spirit antreprenorial mai dezvoltat

    Ted Lattimore, preşedinte Connex la acea vreme, vorbea în 2004 despre importanţa implementării 3G şi tipul de companii care vor constitui segmentul business din portofoliile firmelor de telecomunicaţii.

    Cele mai mari trei grupuri de comunicaţii de pe piaţa Orange, Vodafone si Cosmote / Romtelecom au înregistrat, toate, în trimestrul al patrulea din 2013, pentru prima oară de la debutul crizei financiare din 2008, creşteri ale veniturilor, însă încasările nominale sunt semnificativ mai mici decât în urmă cu şase ani, arată datele publicate de operatori.
     
    Dintre toti jucătorii de pe piaţă, Orange, numărul unu pe telefonia mobilă, a avut cele mai bune rezultate în 2013, compania înregistrând creşteri din ce în ce mai mari, de la trimestru la trimestru.

    Ted Lattimore în Business Magazin, 12 august 2004:

    Înainte de a angaja investiţiile, trei sunt marile întrebări care îi frământă pe viitorii operatori. Va aduce tehnologia 3G beneficii suplimentare consumatorilor, astfel încât aceştia să cheltuie câteva sute de euro pentru pentru un nou telefon şi abonament la noul serviciu? Marii utilizatori, companiile, vor vedea 3G ca o cale de a reduce costurile de operare? Şi, mai ales, este 3G o cale spre profit pentru Connex, Orange sau alt operator? Răspunsurile la întrebări, sau mai bine zis încercările de răspuns, sunt deocamdată ezitante.

    Moderaţi în declaraţii, operatorii mobili autohtoni spun că serviciile 3G, disponibile nu mai devreme de nouă sau zece luni, nu vor aduce o revoluţie în comunicaţii, aşa cum se aştepta toată lumea. Va fi vorba mai degrabă de o “evoluţie logică” a actualelor reţele GSM. Terminalele vor fi destul de scumpe, la fel şi serviciile.

    Pentru utilizatorul obişnuit, vorbitul la telefon, trimiterea de mesaje scrise sau fotografii pe mobil se va face tot ca şi până acum, fără să fie nevoie ca acesta să apeleze la servicii 3G pentru asta. “La început, văd o evoluţie logică şi în privinţa primilor clienţi care vor migra către 3G”, spune Ted Lattimore, preşedintele Connex. “Primii care vor adopta noile servicii vor fi cei care îşi doresc cea mai nouă şi mai de vârf tehnologie de pe piaţă.”

    După fanii tehnologiei, primul grup de clienţi care va migra către 3G, de abia al doilea val (companii, întreprinzători, o masă mai largă de persoane fizice) de utilizatori va reuşi să impună 3G pe piaţă. “În Europa, putem spune că implementarea reţelelor 3G a avut un succes limitat”, mai spune Ted Lattimore.”
     

  • Un nou test de sânge poate depista dacă o persoană va avea Alzheimer

    Studiile au început cu recoltarea de sânge de la 525 de voluntari sănătoşi, cu vârste de peste 70 de ani. Trei ani mai târziu, oamenii de ştiinţă au comparat un grup de 53 de voluntari care dezvoltaseră simptomele bolii Alzheimer cu un alt grup de 53 de voluntari sănătoşi. În urma acestei analize, cercetătorii au descoperit zece markere aflate în celulele bolnave, relatează Businessinsider.com.

    Testul este o premieră absolută, fiind primul care poate să “prezică” dacă boala se va instala în organismul pacientului.  “Acest test oferă posibilitatea de a identifica persoanele cu risc crescut de Alzheimer şi poate schimba modul în care pacienţii, familiile acestora şi doctori vor gândi strategia de combatere a bolii”, a declarat Howard Federoff, profesor de neurologie în cadrul Universităţii Georgetown din Washington.

    Omul de ştiinţă a menţionat că medicamentele produse până în prezent, destinate bolnavilor de Alzheimei, au eşuat deoarece condiţia pacientului era identificată prea târziu.

  • Rompetrol devine KazMunayGas International

    Rompetrol a fost înfiinţat de statul român în 1974, având ca obiect de activitate reprezentarea internaţională a industriei petroliere autohtone. În 1993, grupul este privatizat prin metoda MEBO, iar în 1998 este achiziţionat de un grup de oameni de afaceri conduşi de Dinu Patriciu. În 1999, Romeptrol începe să se contureze ca grup prin achiziţia rafinăriei Vega. Achiziţiile continuă în anul 2000 cu achiziţia Petras (actuala Rompetrol Well Services), iar în anul 2001 cu Petromidia. Grupul a rămas în posesia lui Dinu Patriciu până în 2007, când omul de afaceri a vândut 75% din companie către KazMunayGas.

    Schimbarea numelui companiei face parte din strategia de dezvoltare a brandului – KazMunayGas, dar şi de valorificare a activităţilor sale.

    Brandul “umbrelă” este o condiţie prealabilă pentru consolidarea poziţiei pe piaţă a grupului de firme sub marca KMG atât în ​​România, cât şi pentru intrarea cu succes pe alte pieţe externe. Toate companiile grupului vor fi promovate printr-un singur brand puternic, care va fi cunoscut atât în ţară, cât şi la nivel internaţional” a declarat Zhannat Tussupbekov, Managing Director pentru procesarea şi marketing-ul extern al ţiţeiului în cadrul CN KazMunayGas şi CEO al Grupului Rompetrol (de acum – KMG Internaţional).

    De asemenea, divizia centrală de management si suport a Grupului – The Rompetrol Group Corporate Center SRL România, va deveni KMG Rompetrol. Compania va continua să asigure managementul şi serviciile conexe pentru toate companiile ce fac parte din Grupul Rompetrol – KMG Internaţional.

    Brandul Rompetrol va fi folosit în continuare în cadrul segmentului de distribuţie, acesta fiind un brand puternic şi recunoscut atât pe plan local, cât şi internaţional. Schimbarea identităţii vizuale în acord cu noul nume, în Europa şi în regiunea Mării Negre, va avea loc treptat, având în vedere că acum compania operează peste 700 de benzinării în peste 7 ţări.

    Recent, compania a finalizat procesul de dezvoltare a unui nou concept de benzinării Rompetrol. Astfel, pentru a asigura loialitatea clienţilor şi pentru susţinerea investiţiilor alocate pentru dezvoltarea noii identităţi vizuale a staţiilor, compania va continua să opereze sub marca “Rompetrol”.

    Compania a început încă de anul trecut strategia de integrare şi aliniere a operaţiunilor sale în cadrul KMG, respectiv Vector Energy (compania de trading a grupului din Elvetia) a devenit KMG Trading AG (subsidiară a KMG Rompetrol), obiectivul acesteia fiind de a deveni operatorul naţional unic pentru exportul de ţiţei din Kazahstan în Europa şi regiunea Mării Negre. Pentru susţinerea acestei activităţi, dar şi pentru putea intra pe noi pieţe, compania trebuie să-şi dezvolte activele logistice în acord cu nevoile Kazahstanului, dar şi să-şi consolideze operaţiunile de trading.

    Grupul Rompetrol a adoptat recent un nou model operaţional în acord cu strategia de consolidare şi dezvoltare a activităţilor şi operaţiunilor din România şi Europa de Sud-Est. Reorganizarea activităţilor va permite Grupului o creştere a flexibilităţii  operaţiunilor, cu un impact semnificativ în eficientizarea structurii costurilor.

    KMG Internaţional operează peste 1.100 de puncte de distribuţie a carburanţilor în România, Franţa, Spania, Republica Moldova, Georgia, Bulgaria, sub mărcile Rompetrol şi Dyneff. De asemenea, Grupul deţine rafinăriile Petromidia Năvodari şi Vega Ploieşti.

    În Kazahstan, KazMunayGas Internaţional este prezent atât prin intermediul filialei sale Rominserv, care asigură modernizarea complexului petrochimic Pavlodar, cât şi prin  Rompetrol Well Services care furnizează servicii în sectorul de explorare şi producţie a hidrocarburilor.

  • IT-lionarii 2.0: cum a făcut bani noua generaţie de milionari

    SETA, o aplicaţie multiplatformă pentru fermieri destinată comercializării de produse agricole; eHonk, aplicaţia care te anunţă atunci când s-a întors cel al cărui maşină ai blocat-o; o brăţară inteligentă care îţi spune când ai uitat să îţi iei medicamentele; o priză la fel de ageră care să îţi trimită mesaje când ai uitat fierul de călcat în priză; Wabbit, reţeaua socială care să te ajute să îţi înfrângi timiditatea chiar şi în metrou. Am enumerat doar câteva dintre ideile celor 150 de tineri pe care i-am întâlnit în cadrul hackatonului (maratonului de programare) Innovation Labs 2.0 realizat sub coordonarea asociaţiilor care încurajează antreprenoriatul în IT&C TechLounge şi TechSoup.

    O dimineaţă de duminică, în urmă cu două săptămâni, i-a găsit pe tinerii de la hackaton cu laptopurile în braţe, pe canapelele din Biblioteca Centrală a Universităţii Politehnice din Bucureşti, codând pentru ca ideea lor să se transforme într-o afacere. Dintre cele 50 de idei înscrise, 16 au trecut în etapa următoare a proiectului şi, potrivit lui Andrei Pitiş, unul dintre mentorii incluşi în program şi preşedinte al ANIS, doar un număr de trei-patru vor reuşi cu adevărat să devină antreprenori.

    Modul cum se desfăşoară Innovation Labs este o oglindă a distribuţiei programatorilor din ţară: dintre cei circa 100.000 de programatori existenţi în piaţă, un număr extrem de mic au reuşit să îşi construiască o afacere autohtonă de succes. Din punctul de vedere al lui Pitiş, succesul în domeniu se defineşte prin bifarea a patru criterii: ideea propriu-zisă, echipa, conceptul şi planul de execuţie. În prezent, explică Pitiş, există o delimitare clară între cele două lumi, a mediului de afaceri şi a programatorilor: „Fiecare e în cutia lui, fie fac ceva tehnic, nu înţeleg afacerile şi vor să schimbe lumea – cum a fost cazul Twitter de pildă, care nu a făcut niciun ban – , fie sunt cei din mediul de business care au idei şi abilităţi de marketing, dar nu găsesc programatori; cele două tabere vorbesc limbi diferite – pe programatori îi interesează dacă este o «chestie cool», nu dacă este un business cool şi dacă fac ei un business cool”.

    În prezent, după dezvoltarea de site-uri şi de aplicaţii, un nou trend în care se vor dezvolta afacerile din zona IT, chiar şi cele autohtone, este partea de „wearables”, dezvoltarea de hardware. „Dar, fie că sunt site-uri, fie că sunt wearables, piaţa asta de IT are foarte multe bule şi doar puţini reuşesc.”

    Ioana Petrescu, fost consilier al prim-ministrului şi parte a juriului de la hackaton, observa că „din fericire, aceştia nu au nevoie de un capital foarte mare, un SRL-D sau beneficiile oferite pentru studenţii care deschid firme fiind câteva dintre lucrurile care i-ar putea ajuta”.

    De asemenea, Petrescu, în prezent ministrul Finanţelor, a mai observat că, deşi avem nevoie de multinaţionale pentru locurile de muncă pe care le creează, există dezavantajul că acestea direcţionează o parte din impozite şi profituri în afara ţării, de aceea există necesitatea cultivării antreprenoriatului şi a mărcilor româneşti din domeniu.

    Pentru Răzvan Rughiniş, profesor la Facultatea de Automatică şi Calculatoare din cadrul Politehnicii din Bucureşti, nu capitalul reprezintă principala problemă, ci locul în care se duce „creativitatea şi unde este designul produsului. Firme precum UberVU, care fac outsourcing pe partea de business în ţări precum Anglia, Statele Unite şi au angajaţi acolo, coodonează construirea produsului, cum acesta se dezvoltă, este stabilit de o echipă din România, iar aceste joburi sunt şi mai bine plătite şi permit o dezvoltare de capital mult mai mare”.

    În plus, odată ce tinerii aceştia îşi fac o firmă, vor dezvolta şi departamente de marketing, vânzări, ajutând astfel şi la dezvoltarea domeniilor conexe. „Când ai un produs aici, ai controlul asupra tuturor etapelor de viaţă ale acestui produs. Spre exemplu, avem o industrie de marketing spectaculoasă pe care o vom pune în valoare în timp ce construim produse româneşti.”

    Ce îi trebuie unei idei din IT ca să se transforme într-o idee de milioane? „Sunt multe ingrediente, dar cei mai importanţi sunt oamenii din spatele lor; noi creăm nişte competenţe pe care nu le cultivăm suficient de mult în învăţământul formal, cum ar fi perseverenţa, curiozitatea şi, foarte important, importanţa eşecului, pentru că, din păcate, în România avem o condamnare radicală a acestuia, iar oamenii ajung să nu mai aibă curajul să încerce, de frica de a nu eşua. Iar în IT, unde nu există un capital atât de mare, un număr de eşecuri te pot pune pe drumul spre ideea de milioane de euro”, apreciază Răzvan Rughiniş.

    În ce priveşte cererea acută de programatori de pe piaţă, Rughiniş nu pune problema creşterii numărului acestora, ci a direcţionării lor din zona de produse gândite de altcineva într-o zonă de creativitate, în care conceptul produsului să fie dezvoltat aici. „Nu este neapărat un joc al numerelor, nu ne propunem să atragem milioane de noi angajaţi în zona IT, cât mai ales migrarea interesului spre zona în care să îţi asumi nişte incertitudini, în care îţi pui întrebări, în care experimentezi. Sunt lecţii extrem de importante, pe care, din păcate, nu cred că e uşor să le înveţi.”

  • Ponta: România, Bulgaria şi Serbia pot găsi fonduri pentru dezvoltare în urma acordului cu China

     El a arătat, în urma întâlnirii cu omologii din Bulgaria şi Serbia, că este nevoie de intensificarea proiectelor economice comune şi de accelerarea acestora, amintind că podul peste Dunăre de la Calafat-Vidin a fost construit în 15 ani.

    Ponta a apreciat că resursele pentru dezvoltare pot fi identificate prin relaţii economice mai strânse, Guvernul încurajând firmele româneşti să investească în regiune, sau prin fonduri europene, în special cele destinate Strategiei Dunării.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul anunţă un sistem de pensii bazat pe conturi individuale de economisire

     Sistemul va fi aplicat pornind de la convingerea că “sustenabilitatea unui sistem de pensii ţine de aplicarea principiului contributivităţii, prin acumulare, şi al responsabilităţii individuale”, se arată în noul program al Guvernului.

    “Pornind de la convingerea că sustenabilitatea unui sistem de pensii ţine de aplicarea principiului contributivităţii, prin acumulare, şi al responsabilităţii individuale, vom promova dezvoltarea unui sistem de pensii durabil, bazat pe conturi individuale de economisire care să preia, ca pondere, un procent tot mai mare din venitul de înlocuire şi totodată din venitul total al asigurărilor sociale ale asiguratului. În acest sens, vom susţine schimbarea principiilor care guvernează sistemul public de pensii, prin centrarea sistemului pe principiul contributivităţii şi al responsabilităţii individuale printr-un sistem de conturi individuale de economisire pentru pensia publică (Pilon I) cu asigurarea pe perioada de tranziţie către noul sistem a măsurilor de atenuare a costurilor reformei, fără afectarea veniturilor beneficiarilor în plată sau cu perioadă de acumulare mică”, conform planului Guvernului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Industria a adus trei sferturi din creşterea economică din 2013 şi a ajuns la 30% din PIB. Dar cât de fiabil este modelul de dezvoltare al României pe baza exporturilor susţinute evident de salariile scăzute?

     Industria a avut cea mai importantă contribuţie la creşterea eco­nomică din 2013, aducând două treimi din avansul PIB de 3,5%, iar al doilea motor de creş­tere a fost agricultura, datorită pro­ducţiei agricole excepţionale. Exclu­zând impactul agriculturii, creşterea economică ar fi fost anul trecut de doar 2,4%, apropiată de avansul din 2012, de 2,2%, când a fost un an agricol slab.

    Creşterea economică de 3,5% înregistrată în 2013 comparativ cu anul 2012 a surprins pe toată lumea, depă­şind şi cele mai optimiste estimări ale analiştilor şi ale autorităţilor. Acesta a fost cel mai rapid ritm de creştere al PIB din ultimii cinci ani, plasând Româ­nia în topul ţărilor europene. Cifra estimativă privind creşterea PIB anunţată de Institutul de Statistică la jumătatea lunii februarie, de 3,5%, a fost confirmată ieri. Valoarea PIB-ului din 2013 a fost de 631,1 mld. lei (circa 143 mld. euro).

    Citeşte mai multe pe www.zf.ro

  • Victor Armăşelu preia conducerea diviziei Consumer Electronics în cadrul Samsung Electronics România

    Înainte de a se alătura echipei Samsung Electronics România, Victor Armăşelu a lucrat în domenii precum vânzări şi distribuţie, key accounts management, trade marketing şi managementul relaţiilor cu clienţii, ocupând funcţii comerciale de top-management  în cadrul unor companii precum Henkel România, Volvo Cars sau SABMiller.

    „Mă bucur să preiau conducerea Diviziei Consumer Electronics (CE) din Samsung Electronics, o componentă complexă şi de o mare importanţă strategică pentru afacerile noastre în România”, a declarat Victor Armăşelu. 

    Samsung Electronics Co, Ltd. este un lider mondial în tehnologie, având 286.000 de angajaţi din 80 de ţări, cu vânzări anuale de peste 216,7 miliarde dolari (US).

  • Creşterea PIB, susţinută în 2013 de dezvoltarea industriei şi agriculturii

     “Cele mai importante contribuţii la creşterea PIB în anul 2013, comparativ cu anul 2012, le-au avut industria (+2,3%), cu o pondere de 30,0% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 8,1%, şi agricultura, silvicultura şi pescuitul (+1,1%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (5,6%) şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 23,4%”, arată Institutul Naţional de Statistică (INS), într-un comunicat.

    Contribuţii pozitive la creşterea PIB au mai avut informaţiile şi comunicaţiile, tranzacţiile imobiliare şi activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice, activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport.

    Contribuţii negative la creşterea PIB au avut construcţiile, comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transport şi depozitare, hoteluri şi restaurante şi intermedierile financiare şi asigurări.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SUA vor spori ajutorul economic pentru Republica Moldova

     “Vom suplimenta fondurile pentru a ajuta R.Moldova să îşi dezvolte competitivitatea”, a declarat pentru presă secretarul de Stat american, înainte de o întrevedere cu premierul moldovean, Iurie Leancă, la Washington.

    Washingtonul prevede să deblocheze încă 2,8 milioane de dolari pentru Republica Moldova, suma totală urmând să ajungă la 7,5 milioane.

    În contextul în care Rusia a preluat controlul asupra Crimeei, o peninsulă din sudul Ucrainei aflată la aproximativ 600 de kilometri de Republica Moldova, John Kerry şi-a arătat îngrijorarea faţă de o eventuală atitudine similiară a Moscovei faţă de Chişinău.

    “Îmi pare rău să spun, dar Rusia face presiuni asupra R.Moldova. Există probleme legate de sursele de energie”, a denunţat şeful diplomaţiei americane, adăugând că Washingtonul este “ferm angajat în direcţia aleasă de R.Moldova”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro