BusinessMagazin

Tag: vladimir putin

  • Preşedintele Zelenski cere avioane de la NATO şi îi cere lui Vladimir Putin să se aşeze cu el la masă pentru discuţii

    Preşedintele Volodimir Zelenski a organizat o conferinţă de presă în cadrul căreia a făcut apel către Occident pentru avioane de război, potrivit BBC.

    „Dacă nu aveţi puterea de a închide spaţiul aerian de deasupra Ucrainei, atunci daţi-mi avioane. (…) Dacă noi nu vom mai fi, doamne fereşte, vor urma Letonia, Lituania, Estonia”.

    Cele trei ţări menţionate de liderul ucrainean sunt membre NATO, ceea ce înseamnă că dacă Rusia ar invada una dintre ele ar intra în război cu întreaga Alianţă.

    Totodată, liderul Ucrainei a făcut apel la Vladmir Putin şi a susţinut că discuţiile directe cu el sunt „singura modalitate de a opri acest război”.

    „Noi nu am atacat Rusia şi nici nu plănuim să o atacăm. Ce vreţi de la noi? Lăsaţi-ne teritoriul în pace. (…) Stai cu mine la discuţii. Doar să nu stai la 30 de metri distanţă”, a spus Volodimir Zelenski, referindu-se la fotografiile deja celebre cu masa lungă la care au discutat Putin şi Macron la ultima întâlnire faţă-n faţă.

  • Declaraţie sumbră: Putin i-ar fi spus lui Macron că „ce e mai rău abia acum urmează”

    Vladimir Putin i-ar fi zis lui Emmanuel Macron că refuzul Kievului de a accepta condiţiile invaziei ruseşti înseamnă că „ce este mai rău abia acum urmează”, întrucât Kremlinul vrea să capete „întreg total” asupra Ucrainei, prin mijloace diplomatice sau militare, conform declaraţiilor administraţiei lui Macron, citate de The Guardian.

    Pe măsură ce numărul celor care fug din faţa conflictului a trecut de 1 milion de persoane, iar armata rusă avansează lent în oraşele şi porturile din sudul şi estul Ucrainei, Putin a vorbit la telefon circa 90 de minute cu preşedintele francez. În cadrul conversaţiei, Kremlinul a transmis că Rusia este „pregătită să meargă până la capăt”.

    Apelul a fost iniţiat de Vladimir Putin, care i-a repetat lui Macron că obiectivul lui ar fi de „neutralizarea, demilitarizarea şi denazificarea” Ucrainei. Totodată, Macron i-a răspuns lui Putin şi i-a spus că face „o mare greşeală” care va avea repercursiuni pentru Rusia pe termen lung

    „Nimic din ce a zis preşedintele Putin nu ne linişteşte”, a transmis administraţia Macron.

  • Biden laudă exemplul dat de poporul ucrainean: un zid puternic se ridică împotriva lui Putin

    Preşedintele american Joe Biden a dedicat o mare parte din prima parte a discursului său Ucrainei şi luptei acesteia împotriva lui Vladimir Putin.

    Rezistenţa ucrainenilor a fost lăudată de Joe Biden. Ucrainenii sunt apreciaţi pentru curajul şi patriotismul de care dau dovadă, în ciuda raportului de forţă inegal cu Rusia.

    „În urmă cu şase zile, Vladimir Putin a căutat să zdruncine fundamentele lumii libere, crezând că va înclina balanţa în favoarea sa. Dar a calculat greşit. A crezut că va putea comanda în Ucraina după bunul plac. În schimb, a întâlnit un zid puternic pe care nu şi l-a imaginat niciodată. Un zid ridicat din inimile a mii de patrioţi. A cunoscut tăria poporului ucrainean”, a spus preşedintele american.

    Totodată, Joe Biden şi-a exprimat angajamentul SUA faţă de Ucraina printr-un anunţ. Un pachet în valoare de 350 de milioane de dolari asistenţă militară va fi livrat ucrainenilor, notează The Hill.

  • „Este un dezastru”. Mai mulţi politicieni ruşi îl îndeamnă pe Putin să pună capăt războiului

    Consiliul Deputaţilor din districtul municipal Gagarinsky din Moscova a condamnat operaţiunile militare de pe teritoriul Ucrainei, care sunt purtate de armata rusă.

    Într-o scrisoare deschisă adresată preşedintelui Putin, deputaţii au numit invazia Ucrainei o catastrofă, relatează BBC.

    „Aceasta este calea spre degradarea şi sărăcirea Federaţiei Ruse. Nicio altă acţiune nu ar putea provoca mai multe daune economiei ruse”, i-au transmis aceştia.

  • Trump: „Putin e deştept, liderii occidentali sunt proşti”

    Donald Trump a spus că Vladimir Putin este deştept, în timp ce restul liderilor occidentali sunt proşti. Trump a descris strategia lui Putin în Ucraina ca fiind una genială şi minunată. Democraţii şi veteranii militari l-au criticat pe Donald Trump pentru cuvintele sale.

    Fostul preşedinte Donald Trump l-a lăudat din nou pe preşedintele rus, spunând că este „inteligent”.

    „Ieri, am fost întrebat de reporteri dacă eu cred că preşedintele Putin este inteligent. Am spus: Bineînţeles că este inteligent„, a declarat Trump în faţa mulţimii de la Conferinţa de acţiune politică conservatoare (CPAC) din Orlando, Florida.

    „Problema nu este că Putin este deştept, că bineînţeles că este deştept, ci adevărata problemă este că liderii noştri sunt proşti„, a spus Trump.

    Trump şi-a exprimat de mult timp admiraţia pentru Putin, iar săptămâna aceasta a descris strategia sa de război în Ucraina ca fiind „minunată” şi „genială.” Democraţii şi veteranii militari l-au criticat pe fostul preşedinte pentru cuvintele sale elogioase despre liderul rus, în contextul unui atac brutal asupra unei naţiuni independente.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Care sunt şansele ca Putin chiar să declanşeze un război nuclear

    Vladimir Putin s-a dovedit a fi unul dintre cele mai imprevizibile personaje politice ale istoriei recente. Odată cu escaladarea conflictului dintre Rusia şi Ucraina, fapt care a înăsprit poziţia NATO faţă de Kremlin, întreaga lume a fost pusă sub semnul fricii şi al incertitudinii.

    Acţiunile lui Putin par a fi greu de anticipat. Pus la zid de Occident, nu este de mirare că ameninţările Moscovei continuă să crească, situaţie care poate conduce spre cel mai negru deznodământ. Pe cale logică de consecinţă, ne putem întreba: Ar fi Vladimir Putin în stare să declanşeze un război nuclear?

    Întrebarea nu este nicidecum teoretică sau nesăbuită. Liderul Rusiei tocmai a pus forţele nucleare ale ţării sale în alertă „specială”, plângându-se de „declaraţiile agresive” ale liderilor NATO.

    Trebuie ascultat cu atenţie ceea ce Putin a spus în urmă cu aproape o săptămână. Joia trecută, când a anunţat la televizor „operaţiunea militară specială” (în realitate, o invazie pe scară largă a Ucrainei), Putin a dat un avertisment înfiorător:

    „Oricine încearcă să intervină şi, cu atât mai mult, să creeze ameninţări la adresa ţării noastre, la adresa poporului nostru, trebuie să ştie că răspunsul Rusiei va fi imediat şi vă va aduce consecinţe pe care nu le-aţi experimentat niciodată în istoria voastră.”

    „Cuvintele lui Putin întruchipează o ameninţare directă a războiului nuclear”, crede laureatul Premiului Nobel pentru Pace, Dmitri Muratov, redactor-şef al ziarului Novaya Gazeta, potrivit BBC News.

    „Prin declaraţiile sale, Putin nu se comporta ca stăpânul Kremlinului, ci ca stăpânul întregii planete; în acelaşi mod în care proprietarul unei maşini luxoase învârte cheile automobilului pe deget, Putin învârte soarte planetei prin ameninţările pe care le face. A spus-o de multe ori: dacă nu există Rusia, de ce avem nevoie de planetă? Nimeni nu a acordat nicio atenţie. Dar aceasta este o ameninţare că, dacă Rusia nu este tratată aşa cum vrea el, atunci totul va fi distrus.”

    Putin, fotografiat urmărind lansarea unei rachete în 2005, ar putea recurge la măsuri mai disperate dacă războiul său din Ucraina va eşua. Într-un documentar din 2018, preşedintele rus a declarat că „dacă cineva decide să anihileze Rusia, avem dreptul legal de a răspunde. Da, va fi o catastrofă pentru umanitate şi pentru lume. Dar eu nu sunt doar şeful statului, sunt şi cetăţean al Rusiei. De ce am avea nevoie de o lume fără Rusia?”

    Între timp, firul istoriei a ajuns în 2022. Putin a lansat un război pe scară largă împotriva Ucrainei, dar forţele armatei ucrainene opun o rezistenţă fermă; Naţiunile occidentale s-au unit – spre surprinderea Kremlinului – pentru a impune sancţiuni economice şi financiare potenţial paralizante împotriva Moscovei. Însăşi existenţa regimului lui Putin poate fi pusă la îndoială.

    „Putin este într-o situaţie dificilă”, crede analistul Pavel Felgenhauer. „Nu mai are multe opţiuni, odată ce Occidentul va îngheţa activele Băncii Centrale Ruse şi sistemul financiar al Rusiei va suferi o implozie”.

    „O opţiune pentru el este să taie aprovizionarea cu gaz către Europa, în speranţa că asta îi va face pe europeni să cedeze. O altă opţiune este să lanseze o rachetă nucleară undeva deasupra Mării Nordului, între Marea Britanie şi Danemarca, urmărind, mai apoi, reacţiile rezultate”.

    O altă întrebare ar fi: Dacă Vladimir Putin ia în considerare folosirea armelor nucleare, ar încerca cineva din cercul său apropiat să-l descurajeze? Sau să-l oprească?

    „Elitele politice ale Rusiei nu sunt niciodată alături de oameni”, spune laureatul Nobel Dmitri Muratov. „Ei iau întotdeauna partea conducătorului. Iar în Rusia lui Putin, conducătorul este atotputernic”.

    „Nimeni nu este pregătit pentru o confruntare cu Putin”, spune Pavel Felgenhauer. „Ne aflăm într-o situaţie extrem de periculoasă”.

    Războiul din Ucraina este războiul lui Vladimir Putin. Dacă liderul de la Kremlin îşi atinge obiectivele militare, viitorul Ucrainei ca naţiune suverană va fi pus la îndoială. Pe de altă parte, dacă războiul eşuează şi pierderile vor fi masive, eşecul ar putea determina Kremlinul să adopte măsuri mai disperate.

     

  • Iulian Anghel, editor ZF: Cel mai dispreţuit dintre pământeni

    Vladimir Putin (69 de ani) a ajuns cel mai dispreţuit om de pe planetă. Desigur, sunt şi alţii care-l admiră – prin Venezuela, prin Myanmar, prin Brazilia sau prin ţări din Africa.

    Ce antiteză istorică între “marele Vladimir Putin”, aplaudat la summitul NATO de la Bucureşti, din 2008, de ziariştii romani, şi “micul Volodimir Zelenski” (44 de ani) actorul de comedie ajuns preşedinte al Ucrainei!

    Curajul lui Volodimir Zelenski i-a întărit pe ucraineni, iar rezistenţa lor este formidabilă. Chiar dacă va câştiga, Rusia a pierdut deja acest război, graţie curajului armatei ucrainene şi a oamenilor de rând. Nu mai suntem în epoca lui Stalin când puteai duce la moarte milioane de oameni, fără ca lumea să ştie. A fost nevoie de un Soljeniţîn ca lumea liberă să afle despre cumplitul Gulag. Dar a aflat aceste date la ani distanţă. Unii le-au ştiut dinainte. Jean-Paul Sartre, genialul scriitor francez, a ştiut crimele Gulagului. Pentru că, având atâta înfluenţă, ruşii asupriţi au crezut că vor fi ajutaţi de el. Dar Sartre a trecut sub tăcere crimele Imperiului Sovietic pentru că i-ar fi stricat lui tezele despre comunism. Indiferent de geniul lui, pentru asta Sartre merită dispreţul întregii umanităţi. În vremea asta, aşa ceva nu mai este posibil. În războaiele Crimeei dintre 1853 şi 1856 (Imperiul Ţarist împotriva Imperiului Otoman, a Franţei, Angliei, Irlandei şi Sardiniei) lumea a rămas şocată de violenţa luptelor. Apăruseră primele „aparate de fotografiat”, iar lumea a văzut imagini, nu spuse pe hârtie. Una este să scrii că „X” a bombardat un spital şi alta este să arăţi pe o cameră video un spital distrus şi morţi pe culoarele lui. De aceea războiul lui Putin este diferit de alte războaie. Pentru că acum majoritatea oamenilor au un telefon mobil şi pot înregistra şi pot arăta altora ce se întâmplă. Sateliţii au înregistrat coloana de tancuri întinsă pe 67 de kilometri care se îndreaptă spre Kiev. Ucrainenii ştiu, lumea ştie. Este limpede că Ucraina are succes pentru că deţine informaţii la timp, deşi ea nu are infrastructură pentru a le obţine singură. Bombardamentele absurde ale ruşilor sunt cunoscute în întreaga lume liberă. De aceea, niciodată în istoria post-război rece Occidentul nu a fost atât de unit împotriva Rusiei. Germania trimite arme Kievului, ceva de neconceput până acum o săptămână. Toate ţările din UE trimit ajutoare militare sau medicale Ucrainei. Elveţia îngheaţă depunerile oligarhilor rusi în băncile sale, un lucru unic pentru neutra Elveţie. Vladimir Putin şi ministrul său de externe Serghei Lavrov sunt sancţionaţi financiar în UE, activele lor sunt blocate. Niciodată nu s-a mai întâmplat asta.

    Rusia se bazează pe China. China are, la rândul ei, o problemă cu Occidentul. Dar probabil râde de Rusia. Pentru că nu poţi decât să râzi când citeşti că soldaţii ruşi opresc tancurile şi-l întreabă pe un şef de gară care-i drumul spre Kiev. China are un PIB de 18 mii de miliarde de dolari, faţă de un PIB al Rusiei de 1.600 de mii de miliarde de dolari. Deci are de ce să râdă. Dar se uită însă atent, cu gândul la Taiwan. Nu e cazul să-ţi distrugi economia pentru un teritoriu ce nici nu-ţi trebuie, până la urmă. Pentru că asta face Rusia azi.

    Indiferent de soarta războiului, un lucru e sigur. Soarta lui Putin este pecetluită. Nu mai este un interlocutor pentru nimeni, Rusia este izolată, şi nici China nu-şi permite să ia Rusia sub aripa sa. Interesele Chinei, la rându-i o dictatură, nu are niciun interes să salveze o altă dictatură. Cu cât Rusia este mai slabă, cu atât China este mai puternică. Un război nuclear? Acesta va fi sfârşitul tuturor dictaturilor. Iar dictatorilor le place să moară în puf.

     

  • Încă un oligarh rus implicat la vârf în sportul mondial plasat pe lista sancţiunilor UE

    Miliardarul în vârstă de 68 de ani, născut în Uzbekistan, a cărui avere personală este estimată de Forbes la 12 miliarde de dolari, a fost reales pentru un al patrulea mandat în funcţia de preşedinte al FIE în noiembrie anul trecut.

    Preşedintele Comitetului Internaţional Olimpic (CIO), Thomas Bach, a fost prezent la Congresul electiv al FIE de la Lausanne pentru a-l felicita personal pe Usmanov.

    „Îl felicit pe prietenul meu Alisher Usmanov pentru realegerea sa în funcţia de preşedinte al FIE”, a declarat Bach în urma alegerii.

    „Domnul Usmanov a avut un rol esenţial în dezvoltarea scrimei în întreaga lume şi sunt convins că, sub conducerea sa, acest minunat sport olimpic va continua să se dezvolte în continuare.”

    Conform insidethegames.biz, Usmanov ar fi donat aproximativ 80 de milioane de franci elveţieni (87 de milioane de dolari) către FIE pe parcursul a trei cicluri olimpice, până în 2020, de când a fost ales pentru prima dată preşedinte al organismului de conducere mondial în 2008.

    Sancţiunile includ o îngheţare a activelor şi o interdicţie de a pune fonduri la dispoziţia persoanelor şi entităţilor enumerate, precum şi o interdicţie de călătorie pentru a le împiedica să intre sau să tranziteze teritoriul UE.

    Într-un comunicat de presă al UE de luni seară, Consiliul European a confirmat că „26 de persoane” au fost adăugate pe o listă a celor care fac obiectul sancţiunilor.

    Comunicatul a indicat că au fost luate măsuri împotriva acestor persoane „în legătură cu acţiuni care subminează sau ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei”.

    Într-un regulament actualizat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Usmanov a fost numit ca fiind un „oligarh pro-Kremlin cu legături deosebit de strânse cu preşedintele rus Vladimir Putin”.

    Documentul a adăugat: „Usmanov a fost menţionat ca fiind unul dintre oligarhii favoriţi ai lui Vladimir Putin.

    El este considerat a fi unul dintre oamenii de afaceri-funcţionari ai Rusiei, care au fost însărcinaţi cu deservirea fluxurilor financiare, dar poziţia lui depinde de voinţa preşedintelui”.

    Raportul UE a continuat să concluzioneze că Usmanov “a sprijinit în mod activ, material sau financiar, factorii de decizie ruşi responsabili de anexarea Crimeei şi de destabilizarea Ucrainei” şi “a sprijinit în mod activ politicile guvernului rus de destabilizare a Ucrainei”.

    Usmanov este, de asemenea, un investitor important în clubul de fotbal Everton din Premier League.

    în 2020 s-a anunţat că firma sa, USM Holdings, a obţinut o opţiune pentru drepturile de denumire a noului stadion propus de Everton, Bramley-Moore Dock, compania semnând un contract de 30 de milioane de lire sterline (40 de milioane de dolari), care i-a acordat dreptul de preempţiune pentru ca noul teren să poarte numele său.

    Mai târziu, în acelaşi an, numele şi logo-ul Megafon, operatorul de telefonie mobilă deţinut de Usmanov, au fost amplasate pe două noi turnuri în afara actualului său stadion, de pe Goodison Park.

    Marca USM şi Megafon apare în continuare pe terenul de pe Goodison Park şi ca parte a panourilor publicitare pentru interviurile de după meci.

    Un purtător de cuvânt al lui Usmanov a declarat pentru insidethegames: „Nu vom oferi un comentariu în această etapă”.

     

  • Până unde va merge Rusia lui Vladimir Putin? După distrugerile din Ucraina, Rusia ameninţă Europa cu un război nuclear

    Războiul din Ucraina este cea mai mare cumpănă cu care s-a confruntat Europa mo­dernă în ultimii 80 de ani. Două generaţii de europeni nu au cunoscut războiul. Războiul, decenii de-a rândul, a fost o carte de ficţiune pe care o citeşti într-un tren. Iată-l aici. Acum. De ce? Nimeni nu are un răspuns.

    Rusia urmăreşte să distrugă Ucraina. Şi poate să o facă. Pentru că forţele militare sunt cumplit dispro­por­ţionate. Dar dacă susţii că ucrai­nenii îţi sunt fraţi, de ce îi omori, de ce le distrugi casele şi oraşele? Şi ce ur­mează apoi? Ţinta a fost deja sta­bi­lită, într-un comunicat al Kremli­nu­lui: Finlanda şi Suedia. Rusia a ajuns la gurile Dunării, sunt la 50 de kilometri de graniţele României. Răspunsul Occidentului?

    Unele bănci ruseşti vor fi elimi­nate din sistemul SWIFT cel care face tran­zacţii interbancare uşoare. Banca Naţională a Rusiei va fi sanc­ţio­nată. Oficiali ruşi, inclusiv Vladimir Putin şi ministrul de externe Lavrov, sunt pe lista sancţiunilor. Puţin însă.

    Ucraina rezistă, deşi ruşii cre­deau că o cuceresc în două ore. Aşa că războiul va fi de lungă durată.

    Pentru România, ce înseamnă acest război de la graniţă? Analistul financiar Dragoş Cabat este de păre­re că economia va încetini în Româ­nia şi în Uniunea Europeană dacă se va prelungi conflictul din Ucraina şi sancţiunile economice asupra Rusiei vor merge înainte.

    „Va afecta creşte­rea economică din toate ţările euro­pene, inclusiv România, dacă acest conflict conti­nuă, dacă sancţiunile economice se aplică, pentru că Germania şi Italia, de­pind de gazul din Rusia“, a spus Dragoş Cabat.

    Ucrainenii rezistă, iar Europa – in­clusiv reticenta Germanie – trimite arme Ucrainei.

    România primeşte prin vămile sale mii de refugiaţi de război din Ucraina.

  • De ce poartă Vladimir Putin aceeaşi cravată în ultimele zile. Ce semnificaţie are culoarea vişiniu

    Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a fost surprins în ultimele zile purtând aceeaşi cravată, dar şi acelaşi costum.

    Potrivit Daily Mail, în momentul în care Putin a anunţat că a decis invadarea Ucrainei pentru „denazificarea” statului vecin, el a purtat acelaşi costum şi aceeaşi cravată vişinie pe care le-a purtat luni, atunci când a susţinut un discurs prin care a spus că Ucraina nu are o istorie proprie şi a fost dintotdeauna parte a Rusiei.

    Sursa citată interpretează această decizie a lui Putin, de a purta acelaşi costum, ca fiind o dovadă a faptului că acesta hotărâse deja să invadeze Ucraina luni, când le spunea liderilor occidentali că încă pledează pentru o rezolvare pe cale diplomatică a crizei.

    Există şi voci care susţin că, de fapt, mesajul transmis joi dimineaţă de către Putin ar fi fost, de fapt, înregistrat de luni, astfel explicându-se de ce acesta poartă aceleaşi haine.

    Putin a anunţat invadarea Ucrainei joi, printr-un discurs adresat poporului rus, spunând că nu îşi propune să ocupe Ucraina, ci doreşte „demilitarizarea” şi „denazificarea” ţării.

    Ce reprezintă culoarea cravatei lui Vladimir Putin
    Potrivit specialiştilor, vişiniul reprezintă, în principiu somptuozitatea, grandoarea, maiestuozitatea şi este foarte probabil ca Vladimir Putin să fi folosit această culoare tocmai pentru a transmite un mesaj de forţă.

    Preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat, joi dimineaţă, o operaţiune militară în estul Ucrainei.
     

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro