BusinessMagazin

Tag: uniunea europeana

  • România primeşte 600 mil. euro de la UE pentru modernizarea unor proiecte de infrastructură de transport. Cei mai mulţi bani merg în modernizarea căilor ferate

    România a obţinut aproape 600 de milioane de euro pentru transport sustenabil dintr-un total de 6,2 miliarde euro disponibili pentru toate ţările UE, proiectele sale acoperind toate modurile de transport, dar cea mai mare parte a finanţării se va duce înspre lucrări de modernizare a căilor ferate.

    Comisia Europeană a selectat 107 proiecte de infrastructură de transport care să primească granturi UE în valoare de peste 6 miliarde euro din partea Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) – instrumentul UE pentru investiţii strategice în infrastructura de transport.

    Peste 80 % din această finanţare va sprijini proiecte care asigură o reţea mai eficientă, mai ecologică şi mai inteligentă de căi ferate, de căi navigabile interioare şi de rute maritime de-a lungul reţelei transeuropene de transport (TEN-T). În plus, proiectele vor consolida culoarele de solidaritate UE-Ucraina, instituite pentru a facilita exporturile şi importurile Ucrainei.

    Principalele conexiuni feroviare transfrontaliere aflate de-a lungul reţelei centrale TEN-TEN au fost de asemenea considerate prioritare pentru finanţare. Printre acestea se numără, în special, tunelul de bază Brenner (care leagă Italia şi Austria), Rail Baltica (care leagă cele trei state baltice şi Polonia cu restul Europei), precum şi tronsonul transfrontalier dintre Germania şi Ţările de Jos (Emmerich-Oberhausen) – sunt doar câteva.

    Porturile maritime din Irlanda, Grecia, Spania, Letonia, Lituania, Ţările de Jos şi Polonia vor primi finanţare pentru dezvoltarea alimentării cu energie electrică de la mal în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră generate de navele aflate la cheu.

    Pentru a contribui la adaptarea transportului pe căile navigabile interioare la exigenţele viitorului, infrastructura aflată de-a lungul căilor navigabile transfrontaliere Sena-Scheldt dintre Franţa şi Belgia va fi modernizată. Porturile interioare de pe Dunăre şi din bazinele Rinului, precum Viena şi Andernach, vor fi de asemenea modernizate.

    Pentru a spori şi mai mult siguranţa şi interoperabilitatea transportului feroviar din UE, sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS) va fi instalat pe trenuri şi pe linii de cale ferată din Cehia, Danemarca, Germania, Franţa, Austria şi Slovacia. În transportul rutier, mai multe state membre ale UE vor implementasisteme şi servicii de transport inteligente, în special STI cooperative (STI-C), pentru un transport mai sigur şi mai eficient. Mai multe state membre vor primi sprijin pentru proiecte de management al traficului aerian european, cu scopul de a spori eficienţa transportului aerian şi de a crea un cer unic european.

    „La acest apel de proiecte, România a obţinut finanţări de aproape 600 de milioane de euro dintr-un total de 6,2 miliarde disponibili pentru toate ţările Uniunii Europene. Proiectele României acoperă toate modurile de transport, dar cea mai mare parte a finanţării se va duce înspre lucrări de modernizare a căilor ferate. De asemenea, România a accesat fonduri însemnate şi pentru Culoarele Solidarităţii, care sunt conexiunile UE cu Moldova şi Ucraina”, a declarat comisarul pentru transporturi, Adina Vălean.

    Cele 107 proiecte au fost selectate dintr-un număr total de 353, depuse în urma cererii de propuneri publicate în 2022.

    Finanţarea UE va fi sub formă de granturi, care vor fi utilizate pentru cofinanţarea costurilor totale ale proiectelor.

    În cadrul programului „MIE-Transport” pentru perioada 2021-2027 este disponibil un cuantum de 25,6 miliarde euro pentru granturi destinate cofinanţării proiectelor TEN-T în statele membre ale UE. Începând din 2014, MIE a sprijinit aproape 1 300 de proiecte din sectorul transporturilor (excluzând selecţia propusă joi), cu 29,4 miliarde euro în total.

    În cadrul „MIE-Transport” sunt disponibile şi alte oportunităţi de finanţare: cererea de propuneri din 2023 pentru mobilitatea militară este deschisă în prezent până la 21 septembrie 2023, iar cererile de propuneri din cadrul Mecanismului destinat infrastructurii pentru combustibili alternativi sunt deschise până la 7 noiembrie 2023. Următoarele cereri de propuneri din cadrul „MIE-Transport” vor fi lansate spre sfârşitul lunii septembrie 2023.

  • România este pe locul 14 în topul înmatriculărilor de maşini noi din Uniunea Europeană

    În luna mai 2023, înmatriculările de autoturisme noi în Uniunea Europeană au crescut cu 18.5% faţă de mai 2022, atingându-se un nivel de 938.950 unităţi.

    În perioada ianuarie-mai 2023, au fost înmatriculate în total 4.393.951 unităţi, în creştere cu 18% faţă de perioada similară din 2022 şi au fost înregistrate creşteri ale înmatriculărilor de autoturisme noi comparativ cu ian-mai 2022 în Spania (+26.9%), Italia (+26.1%), Franţa (+16.3%) şi în Germania (+10.2%).

    Din totalul de autoturisme înmatriculate în UE, 545.441 unităţi au fost full electrice, iar 1.421.492 autoturisme cu propulsie hibridă.

    România se situează pe poziţia 14 în UE, cu un volum de 60.472 autoturisme noi înmatriculate, înregistrând o creştere de 26.9% comparativ cu perioada similară din 2022. Dintre acestea 5.423 unităţi au fost full electrice şi 16.835 autoturisme cu propulsie hibridă.

    În ceea ce priveşte constructorii de automobile, cele mai multe autoturisme noi înmatriculate în total Europa sunt reprezentate de grupul VW cu 1.374.738 unităţi, în creştere cu 24.9%, urmate de grupul Stelantis, cu 935.080 unităţi în creştere cu 7.2% şi de Grupul Renault cu 515.340 unităţi în creştere cu 30.8% (din care Dacia: 239.514 unităţi, în creştere cu 42.9% faţă de ian-mai 2022).

    Autoturismele marca Ford au reprezentat în perioada ian-mai 2023 un număr de 224.429 unităţi noi înmatriculate în creştere cu 2.1% faţă de perioada similară din 2022.

  • România se afla anul trecut pe ultimul loc în UE la ponderea tinerilor de 25-34 ani cu studii universitare. Care este media europeană?

    România se afla anul trecut pe ultimul loc în UE în ceea ce priveşte ponderea tinerilor de 25-34 ani cu studii universitare, cu doar 25%, departe de media europeană de 42% şi de ţinta de 45% vizată de UE până în 2030, arată datele Eurostat.

    Media raportată la nivelul Uniunii Europene a fost anul trecut cu un punct procentual peste cea din 2021 (41%) şi cu trei puncte sub ţinta propusă pentru 2030 pentru categoria de vârstă 25-34 de ani.

    În afară de România, cele mai mici procente au fost înregistrate în Italia (29%) şi Ungaria (32%).

    În schimb, aproape jumătate din ţările membre UE au atins deja ţinta propusă pentru 2030: Irlanda (62%), Luxemburg (61%), Cipru (59%), Lituania (58%), Olanda (56%), Suedia (52%), Spania şi Belgia ( 51%), Franţa (50%), Danemarca (49%), Slovenia (47%), Letonia (46%) şi Grecia (45%).

    Potrivit Eurostat, se menţine în continuare diferenţa de gen, ponderea femeilor care au studii superioare fiind semnificativ mai mare decât a bărbaţilor (48% vs 37%).
     

     

  • Cum să locuieşti mai bine. Românii, campionii deţinerilor de locuinţe, trec printr-o schimbare de paradigmă. „Vârsta de la care există posibilitatea de a cumpăra o locuinţă creşte“

    Peste 95% dintre români au propria locuinţă, arată datele Eurostat, România adjudecându-şi din nou prima poziţie din Uniunea Europeană din acest punct de vedere.

    ♦ Statutul de proprietar de locuinţă, eventual la vârste cât mai mici, nu mai este atât de râvnit de tinerii Generaţiei Z, cei născuţi după 1997, cel puţin în rândul celor cu studii superioare.

    Peste 95% dintre români au propria locuinţă, arată datele Eurostat, România adjudecându-şi din nou prima poziţie din Uniunea Europeană din acest punct de vedere. Media UE este de 69,9%, iar la polul opus României se află Germania, cu o pondere de 49,1%. Datele sunt aferente anului 2021.

    Aceste statistici nu sunt o noutate, România fiind de multă vreme în topul ţărilor europene în care oamenii stau în locuinţe proprii, şi nu închiriate. Totuşi, spun consultanţii imobiliari, pe fondul scumpirilor din piaţa rezidenţială şi al dobânzilor crescute din ultimele luni, ponderea chiriilor ar putea creşte semnificativ în perioada următoare.

    Statutul de proprietar de locuinţă, eventual la vârste cât mai mici, nu mai este atât de râvnit de tinerii Generaţiei Z, cei născuţi după 1997, cel puţin în rândul celor cu studii superioare. Ei preferă să experimenteze – academic sau profesional – în toate formele, în vreme ce, totuşi, cei cu studii medii tind în continuare către stabilitatea pe care le-o oferă propria locuinţă. Acestea sunt concluziile jucătorilor de pe piaţa rezidenţială locală, care remarcă, de câţiva ani, o schimbare a paradigmei când vine vorba de achiziţia unui apartament sau a unei case în rândul tinerilor de maximum 25 de ani.

    „Auzim din ce în ce mai des cuvântul «închiriere» pentru că, de circa un an, suntem într-o zonă în care dobânzile au crescut accelerat, iar asta i-a împiedicat pe cei care vor să cumpere locuinţe să poată achiziţiona ceea ce îşi doresc. În acelaşi timp, am văzut în ultimii doi ani o creştere accelerată a preţurilor apartamentelor, nu doar în România, ci şi în ţările din jur şi în Europa în general, iar asta a pus şi mai multă presiune pe cumpărători“, a spus recent Gabriel Blăniţă, associate director valuation & advisory services la Colliers România, la conferinţa ZF Tendinţe în piaţa rezidenţială 2023, eveniment care a avut loc la începutul lunii aprilie în Bucureşti.

    Analizele consultanţilor de la Colliers arată că, de fapt, în Bucureşti şi în oraşele mari ponderea chiriaşilor este de 15%, nu doar 5% – cât indică Eurostat la nivel naţional, diferenţele fiind mici de la un oraş la altul. În următorii ani, ponderea chiriaşilor ar putea ajunge chiar şi la 25%.

    „Tinerii sunt cei mai dispuşi să locuiască cu chirie. Câteodată este o alegere, dar de multe ori este singura posibilitate economică prin care pot accesa o locuinţă mai târziu. Vedem că vârsta de la care există posibilitatea de a cumpăra o locuinţă creşte. În România încă vorbim de un prag sub 30 de ani, pe când în Europa de Vest acesta este de 35-38 de ani sau chiar mai mult“, a mai spus Gabriel Blăniţă.

    În condiţiile creşterii nevoii de închiriere, dezvoltatorii imobiliari încep deja să investească în proiecte rezidenţiale destinate exclusiv închirierii, şi nu vânzării. Statisticile Eurostat din anii care urmează ar putea aşadar să marcheze o schimbare de paradigmă dacă trendul închirierilor va lua amploare.

     

     


     

     

  • Oficialii europeni se pregătesc în linişte pentru posibilitatea ca Biden să piardă următoarele alegeri

    Mai este încă mai mult de un an până când alegătorii americani se vor prezenta la urne, dar în inima Uniunii Europene, oficialii se grăbesc deja să facă cât mai multe lucruri înainte de o eventuală schimbare de conducere la Casa Albă, conform CNBC.

    “Există o cooperare şi o coordonare strânsă fără precedent între UE şi actuala administraţie americană. Aceasta merge de la nivelurile oficiale până la cele mai înalte niveluri”, a declarat pentru CNBC un oficial UE, care a preferat să rămână anonim din cauza naturii sensibile a situaţiei.

    “UE este conştientă că acest lucru nu este un dat şi că o astfel de abordare s-ar putea schimba atunci când la Casa Albă va fi din nou cineva ca fostul preşedinte Donald Trump, iar UE încearcă să folosească acest impuls pentru a avansa o serie de dosare, subiecte în care există interese comune”, a adăugat oficialul.

    Uniunea Europeană, un grup de 27 de naţiuni, a fost în mod deschis încântată de alegerea lui Joe Biden la sfârşitul anului 2020, după patru ani dificili sub preşedinţia lui Trump, în timpul cărora relaţia transatlantică a atins un minim. Cele două părţi au avut puncte de vedere diferite cu privire la comerţ, apărare şi tehnologie, pentru a numi doar câteva puncte de tensiune.

    Dar a existat o îmbunătăţire drastică a relaţiilor în momentul în care Biden a ajuns la 1600 Pennsylvania Ave. Stilul său şi priorităţile sale politice erau mult mai apropiate de cele ale Bruxelles-ului, inclusiv în ceea ce priveşte modul de abordare a pandemiei de coronavirus şi a schimbărilor climatice. Acest lucru a devenit tot mai clar odată cu invazia Rusiei în Ucraina, liderii europeni salutând sprijinul financiar şi militar din partea celei mai mari economii din lume.

    “Statele Unite şi Uniunea Europeană au adoptat o poziţie puternică şi unită împotriva războiului ilegal, nejustificat şi neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei”, a declarat în martie preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Washington, alături de Biden.

    ″Preşedintele rus Vladimir Putin a crezut că ne va diviza, şi totuşi suntem mai uniţi ca niciodată. Rămânem împreună în sprijinul nostru de neclintit pentru Ucraina atât timp cât va fi nevoie”, a adăugat ea.

    Dar este posibil ca actualul acord şi practicile de lucru, să ia sfârşit dacă va exista un nou preşedinte la Casa Albă.

    “Va fi o relaţie dificilă”, a declarat Kevin Klowden, strategul global şef al Institutului Milken, în scenariul unui candidat republican care să preia preşedinţia.

    “Există o îngrijorare pentru europeni că SUA îşi vor retrage sprijinul pentru Ucraina”, a spus el, adăugând că este vorba atât de ajutor militar, cât şi financiar.

    Comisia Europeană, braţul executiv al UE, nu a fost disponibilă imediat pentru comentarii atunci când a fost contactată de CNBC.

    Vorbind pentru CNN la începutul acestei luni, Trump nu a răspuns la o întrebare dacă doreşte ca Rusia sau Ucraina să câştige războiul şi nu s-a angajat să sprijine Kievul dacă va reuşi să câştige din nou preşedinţia. Cu toate acestea, el a afirmat că conflictul s-ar încheia în 24 de ore dacă ar reveni la conducere.

    Guvernatorul Floridei, Ron DeSantis este de părere că SUA nu ar trebui să se implice mai mult în războiul din Ucraina.

    “Parteneriatul transatlantic rămâne esenţial pentru UE”, a declarat un diplomat european pentru CNBC, vorbind de asemenea sub protecţia anonimatului din cauza naturii sensibile a situaţiei.

    Cu toate acestea, aceeaşi sursă a declarat că relaţia ar putea arăta uşor diferit în viitor, deoarece Europa încearcă să devină mai puţin dependentă de alte părţi ale lumii, inclusiv de China şi de SUA.

    “UE îşi dezvoltă propria cale spre autonomie strategică, ceea ce nu înseamnă că le întoarcem spatele aliaţilor noştri. Dimpotrivă, înseamnă că trebuie să fim mai capabili pentru a putea face propriile alegeri”, a declarat acelaşi diplomat, adăugând că acest lucru va continua indiferent de cine se află la Casa Albă.

    În Europa există o conştientizare a faptului că, indiferent cine va fi următorul preşedinte american, va avea în mod natural în minte interesele SUA, care adesea nu se potrivesc cu ceea ce doreşte Europa. O dovadă în acest sens a fost atunci când administraţia Biden, în ciuda unei relaţii apropiate, a introdus subvenţii ecologice fără precedent care au ameninţat economia europeană. Legea americană de reducere a inflaţiei, deseori prescurtată IRA, a lăsat Europa cu ochii în soare şi în căutare de concesii.

    Între timp, în iunie 2024 vor avea loc alegeri la nivelul UE, iar oficialii de la Bruxelles declară deschis că au timp până la sfârşitul acestui an pentru a finaliza acţiunile politice. Oficialii consideră că nu vor putea adopta noi acte legislative începând din ianuarie, având în vedere că legislatorii sunt concentraţi pe campaniile electorale.

     

  • Motorul economic al Europei se prăbuşeşte si riscă un declin lung, lent şi dureros – cu consecinţe severe pentru întreaga Uniune Europeană

    Germania a fost motorul economic al Europei timp de decenii, conducând regiunea printr-o serie acerbă de crize istorice. Cu toate astea, rezistenţa colosului vestic se destramă, ameninţând bunăstarea întregului continent.

    Decenii întregi de politică energetică defectuoasă, eliminarea treptată a maşinilor cu motoare cu combustie şi o tranziţie lentă către noile tehnologii reprezintă cele mai grave ameninţări la adresa prosperităţii Germaniei de la reunificare. Din nefericire, spre deosebire de anii 1990, clasa politică nu are capacitatea de a aborda eficient problemele structurale care macină scheletul ţării, conform analiştilor Bloomberg.

    „Suntem naivi ca societate deoarece, în aparenţă, totul pare să fie în regulă”, a declarat Martin Brudermüller, directorul general al BASF SE, pentru Bloomberg. „Avem de-a face cu aceste probleme care se tot acumulează în Germania. Constat cu deznădejde că ne aşteaptă o perioadă de schimbări violente la care nu ştiu cum vom reacţiona. Mi-e teamă că nu toată lumea înţelege acest lucru”.

    În timp ce Berlinul a dat dovadă de eficienţă în încercarea de a depăşi crizele din trecut, perspectivele analiştilor din prezent nu sunt la fel de optimiste. Pe măsură ce riscul penuriei de energie se profila, coaliţia cancelarului Olaf Scholz era măcinată de dispute pe diferite teme, situaţie care a reliefat slăbiciunile de care guvernul ţării suferă.

    În pofida faptului că Scholz a declarat în ianuarie pentru Bloomberg că Germania va trece peste criza de energie din Rusia în acest an fără a intra în recesiune, datele publicate joi au arătat că, de fapt, economia s-a contractat din octombrie 2022.

    Potrivit eonomiştilor, creşterea economică a Germaniei va rămâne în urma Europei în anii următori, Fondul Monetar Internaţional estimând că Berlinul va fi economia cu cele mai slabe performanţe din G-7 în 2023. Cu toate acestea, Scholz a dat din nou dovadă de entuziasm.

    „Perspectivele economiei germane sunt foarte bune”, a declarat el reporterilor la Berlin după cele mai recente date economice. Prin deblocarea forţelor pieţei şi reducerea birocraţiei, „suntem gata să abordăm provocările cu care ne confruntăm”.

    Analiştii economici sunt de părere că ultimele cifre publicate ar putea să nu ilustreze o situaţie singulară, ci un semn al crizei care va urma.

    Germania se află în situaţia de a nu fi capabilă să satisfacă în permanenţă nevoile energetice ale bazei sale industriale, de a fi puternic dependentă de ingineria de modă veche şi îndelung îngreunată de lipsa de agilitate politică şi comercială în procesul de orientare către sectoarele cu creştere rapidă. Această serie de provocări structurale indică o trezire la realitate pentru o putere europeană care s-a obişnuit cu bunăstarea fără restricţii.

  • România este pe primul loc în Uniunea Europeană după rata abandonului şcolar. În 2022, ponderea tinerilor români care au părăsit devreme sistemul de educaţie şi formare a fost de 16%. Media Uniunii Europene a fost de 10%

    România este campioană la abandonul şcolar. În 2022, România a fost pe primul loc în Uniunea Europeană după ponderea tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 şi 24 de ani care au părăsit devreme sistemul de educaţie şi formare, după cum arată datele de la Eurostat, oficiul european de statistică.

    Astfel, în 2022, ponderea tinerilor români care au părăsit devreme sistemul de educaţie şi formare a fost de 16%, pe când media Uniunii Europene a fost de 10%.

    În 2022, statele membre UE care au raportat cele mai scăzute ponderi ale abandonului sistemului de educaţie şi formare au fost Croaţia (2%), Irlanda, Slovenia şi Grecia (fiecare cu 4%), Polonia şi Lituania (fiecare cu 5%). La polul opus, cele mai mari ponderi au fost înregistrate în România (16%), Spania (14%), Ungaria, Germania şi Italia (fiecare cu 12%).

    Datele Eurostat arată că ponderea tinerilor care au părăsit educaţia şi formarea devreme este mai mare în rândul bărbaţilor decât în rândul femeilor în 2022, cu valori exacte de 11% pentru bărbaţi faţă de 8% dintre femei.

    Ponderea bărbaţilor a scăzut de la aproape 15% în 2012 la 11% în 2022. În ceea ce priveşte femeile, ponderea lor a scăzut de la aproape 11% în 2012 la 8% în 2022.

    În 2022, ponderea celor care părăsesc timpuriu sistemul de educaţie şi formare a fost mai mică pentru femei decât pentru bărbaţi în toate statele membre UE, cu excepţia Bulgariei, în cazul căreia ponderea a fost de 9% pentru bărbaţi 9% şi de 12% pentru femei, şi Grecia, cu 4% pentru bărbaţi şi 5% pentru femei.

    Ponderea tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 şi 24 de ani care părăsesc timpuriu sistemul de educaţie şi formarea a scăzut constant în UE în ultimii 10 ani, de la 13% în 2012 la 10% în 2022. Cu toate acestea, Uniunea Europeană este încă departe de a atinge obiectivul de reducere a ratei abandonului şcolar la sub 9% până în 2030.

    Optsprezece membre al UE au atins deja ţinta la nivelul UE pentru 2030 pentru acest indicator: Belgia, Cehia, Irlanda, Grecia, Franţa, Croaţia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ţările de Jos, Austria, Polonia, Portugalia, Slovenia, Slovacia, Finlanda şi Suedia.

    Comparativ cu anul 2012, două treimi din toate membrele Uniunii Europene au raportat o pondere mai mică a abandonului şcolar în 2022, cu excepţia Cehiei, Danemarcei, Germaniei, Estoniei, Luxemburgului, Ungariei, Austriei, Slovaciei şi Suediei, care au raportat creşteri mici, cea mai mare fiind în jur de 2 puncte procentuale.

  • Meta (Facebook) a fost sancţionată de UE cu o amendă record de 1,2 miliarde de euro şi i s-a ordonat să suspende transferurile de date ale utilizatorilor către SUA, în cea mai mare sancţiune impusă unei mari companii din domeniul tehnologiei pentru încălcarea confidenţialităţii

    Meta a fost sancţionată de UE cu o amendă de 1,2 miliarde de euro şi i s-a ordonat să suspende transferurile de date ale utilizatorilor către SUA, în cea mai mare sancţiune impusă unei mari companii din domeniul tehnologiei în blocul comunitar pentru încălcarea confidenţialităţii, scrie FT. 

    Comisia pentru protecţia datelor din Irlanda, care supraveghează Regulamentul general privind protecţia datelor, a aplicat luni amenda pentru Meta, afirmând că Facebook a încălcat normele sale care impun platformelor să se asigure că transferurile de date din Europa către SUA dispun de garanţii adecvate.

    În schimb, DPC a constatat că fluxurile de date ale platformei între UE şi SUA s-au bazat pe clauze contractuale care “nu au abordat riscurile la adresa drepturilor şi libertăţilor fundamentale” ale utilizatorilor, în ciuda unei hotărâri anterioare a Curţii de Justiţie a UE care îi impunea să protejeze mai bine informaţiile persoanelor fizice împotriva programelor invazive de supraveghere din SUA.

    Amenda record aplicată de UE pentru încălcarea dreptului la viaţă privată vine după ce, în 2021, autoritatea de reglementare din Luxemburg a aplicat o sancţiune de 746 de milioane de euro companiei Amazon.

    Potrivit DPC, operaţiunile Facebook din UE au, de asemenea, cinci luni pentru a “suspenda orice transfer viitor de date cu caracter personal către SUA” şi şase luni pentru a înceta prelucrarea – inclusiv stocarea – a oricăror informaţii personale ale cetăţenilor europeni în SUA care au fost transferate anterior cu încălcarea GDPR.

    Nick Clegg, preşedintele pentru afaceri globale al Meta, a declarat: “Nu este vorba de o decizie de acest gen: “Suntem … dezamăgiţi că am fost selectaţi atunci când folosim acelaşi mecanism juridic ca mii de alte companii care doresc să furnizeze servicii în Europa”.

    El a adăugat: “Această decizie este greşită, nejustificată şi creează un precedent periculos pentru nenumăratele alte companii care transferă date între UE şi SUA.”

    Amenda vine în contextul în care Meta, care are o capitalizare bursieră de 630 de miliarde de dolari, se luptă cu o scădere a publicităţii pe fondul unei încetiniri economice mai ample, ceea ce l-a determinat pe directorul general Mark Zuckerberg să efectueze mai multe runde de concedieri şi să promită că va oferi un “an al eficienţei”.

    Aceasta este cea mai recentă dintr-o serie de amenzi la nivel global pentru gigantul social media din cauza protecţiilor laxe ale confidenţialităţii, inclusiv o sancţiune de 5 miliarde de dolari impusă de Comisia Federală pentru Comerţ în 2019 în urma scandalului Cambridge Analytica.

  • Conflictul din UE pe tema energiei nucleare se amplifică, deoarece un vot cheie este amânat

    O lege cheie a Uniunii Europene privind creşterea energiei regenerabile a fost amânată pe fondul unor dispute de ultim moment cu privire la rolul energiei nucleare, conform Bloomberg.

    Oficialii statelor membre ar fi trebuit să îşi exprime sprijinul pentru directiva privind energia regenerabilă în cadrul unei reuniuni, deschizând astfel calea pentru un vot oficial chiar săptămâna viitoare. Cu toate acestea, argumentele privind modul în care energia nucleară poate ajuta industriile să îndeplinească obiectivele climatice, în special în Franţa, au făcut ca legea să fie eliminată de pe ordinea de zi.

    Întârzierea este o nouă lovitură pentru UE, cu diverse elemente puse sub semnul întrebării de preocupările politice interne ale ţărilor. Franţa, care se bazează pe energia nucleară pentru cea mai mare parte a aprovizionării sale cu energie electrică, a făcut presiuni pentru a acorda un rol mai important acestei tehnologii în tranziţia energetică.

    Directiva privind energia regenerabilă (RED) vizează extinderea tehnologiilor precum cea eoliană şi cea solară la 42,5% din mixul energetic până la sfârşitul deceniului. Potrivit unor persoane familiarizate cu această chestiune, Suedia, care deţine preşedinţia prin rotaţie a UE, nu a stabilit încă o nouă dată pentru abordarea directivei.

    Întârzierea seamănă cu un obstacol de ultim moment care a împiedicat legislaţia privind reducerea emisiilor de la autovehicule la începutul acestui an, deoarece Germania a făcut presiuni pentru a include în regulament aşa-numiţii combustibili ecologici.

    În martie, negociatorii UE au ajuns la un acord privind extinderea energiei regenerabile până în 2030, oferind un mic rol pentru energia nucleară. Acordul permitea ţărilor să îşi reducă obiectivele privind hidrogenul verde pentru industrie dacă foloseau în principal energia nucleară şi nu combustibilii fosili pentru a produce restul hidrogenului şi dacă îşi menţineau obiectivele în materie de energie regenerabilă.

    Dar Franţa, Slovacia, Ungaria, Polonia, Republica Cehă, Bulgaria şi România au semnalat că nu vor susţine acest acord, potrivit unei persoane care cunoaşte acest lucru, iar Markus Pieper, deputatul de centru-dreapta din Parlamentul European responsabil cu negocierea acordului, a recunoscut anterior că doar Suedia ar putea beneficia de această exceptare.

    Iniţiativa ReFuelEU Aviation, care vizează creşterea utilizării combustibililor sustenabili în transportul aerian a fost, de asemenea, retrasă de pe ordinea de zi, au precizat persoanele respective.

     

  • Peste 100 mld. euro fonduri UE sunt pe masă în următorii 7 ani. Cât va reuşi România să absoarbă?

    ♦ Cea mai mare parte a fondurilor europene este din „fondurile clasice”, de coeziune, şi aproape jumătate din banii europeni care ar trebui să intre în România în următorii ani ar trebui să vină de aici.

    Din fondurile europene de coeziune, fondurile agricole, fondul de modernizare şi Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă sunt peste 100 mld. euro pe care România îi poate accesa în următorii 5-7 ani.

    Cea mai mare parte a fondurilor, aproape jumătate, vin de la fondurile de coeziune. Dintre aceştia, pentru infrastructura de transport sunt pe masă 9,5 mld. euro numai prin programul dedicat, la care se adaugă şi unii bani din programele regionale.

    Aşa cum se vede, bani există şi este nevoie de ei ca de aer, pentru că bugetul României este mult prea înghesuit ca să îşi permită investiţii. De altfel, aproape toată miza pentru creşterea economică de anul acesta este la fondurile europene.

    Programele regionale ar putea fi primele care produc plăţi din sesiunea 2021-2027, care a debutat practic anul acesta şi se încheie la finalul lui 2029, după doi ani de graţie în care fondurile pot fi cheltuite. De exemplu, în 2023, ultimul an pentru exerciţiul financiar multianual 2014-2020, care a avut o perioadă de graţie de trei ani, rata de absorbţie a ajuns la 70% şi este imposibil să mai fie luaţi toţi banii europeni.

    Din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), România are o alocare de 29 mld. euro, dintre care circa jumătate granturi şi jumătate împrumuturi la dobânzi mici, negociate de Comisia Europeană. Guvernul însă trebuie acum să renegocieze aceste fonduri şi să renunţe la investiţii în valoare de 2 mld. euro, pentru că economia a crescut  peste aşteptări, acesta fiind deal-ul cu Comisia Europeană pentru toate statele membre.

    Banii europeni care sunt pe masă din politica agricolă comună (PAC) ajung la 16 mld. euro, până în 2027. Dintre aceştia, 10 mld. euro sunt plăţi direct către fermieri şi 6 mld. euro bani pentru investiţii din sectorul agricol. Fondurile agricole au, conform istoriei lor, o absorbţie care se apropie de 100%.

    Fondul de Modernizare, un mecanism european despre care s-a vorbit mai puţin, are lansate două  apeluri de peste 1 mld. euro pentru mediul de business

    Fondul de Modernizare este un mecanism european orientat în mai mare măsură către decarbonizarea industriei energetice şi, într-o mai mică măsură, către decarbonizare în general. În total, sunt cirac 14 mld. euro, bani care pot fi atraşi până în 2030. Dintre aceştia, aproape 10 mld. euro sunt orientaţi către energie regenerabilă, eficienţă energetică, stocarea energiei sau reţeaua energetică. Circa 4 mld. euro merg şi spre alte investiţii, dar cu condiţia ca acestea să ducă la scăderea gazelor cu efect de seră.

    Oana Bâra, coordonatoarea programelor de finanţare de la BCR, a transmis către ZF cele informaţii despre cele două apeluri de proiecte care au fost lansate din Fondul de Modernizare pentru investiţii ale mediului de business.

    Primul, pentru producţia de energie regenerabilă, cu o alocare de 550 mil. euro, prevede ca proiectele aprobate pot beneficia de ajutor de stat în valoare de până la 20 mil. euro pe fiecare proiect pentru producerea prin noi instalaţii de energie solara, eoliana, hidro, geotermală, biomasă sau biogaz, cu o intensitate a ajutorului de stat care poate ajunge până la 100% din costurile eligibile.

    „Fiecare tip de energie are o alocare distinctă, energia solară primind cea mai mare alocare (200 mil. euro). IMM-urile (inclusiv cele noi) şi companiile mari sunt eligibile pentru finanţare în cadrul acestui apel. Principalul criteriu de acordare în acest caz este costul ajutorului de stat pe MW capacitate propus în cadrul cererii (cel mai mic cost al ajutorului de stat va primi punctajul maxim)”, a transmis Oana Bâra.

    Al doilea apel este pentru energie regenerabilă pentru consum propriu, cu o alocare de 525 mil. euro. Alocarea este împărţită pentru fiecare tip de energie regenerabilă – aceleaşi şase tipuri de energie sunt eligibile – cu cea mai mare alocare pentru solar, de 360 mil. euro.

    „Se aplică aceeaşi limită de ajutor de stat per proiect, de 20 mil. euro/proiect, iar criteriile de atribuire pentru proiectele care urmează să fie finanţate în cadrul acestor apeluri sunt aceleaşi cu cele menţionate mai sus. Pentru a fi eligibil în cadrul acestor apeluri, cel puţin 70% din producţia instalată prin aceste proiecte trebuie să fie utilizată pentru consumul propriu al entităţii care a propus şi implementat proiectul”, a mai transmis Oana Bâra.