BusinessMagazin

Tag: Ungaria

  • Pentru că guvernul a plafonat preţurile, Ungaria trăieşte cu teama că rămâne fără benzină şi motorină, deşi îl are pe unul dintre cei mai mari producători din regiune. Cât de departe trebuie să meargă un stat cu controlul pe piaţa carburanţilor?

    Ungaria a avut recent parte de un nou episod de panică. Un ziar local de business considerat pro-guver­na­mental a sugerat că ar putea să apară probleme pe piaţa carburanţilor. Aceasta pentru că, pe de-o parte, grupul austriac OMV ar urma să-şi închidă benzinăriile ungare şi principalul concurent, Mol, nu va putea acoperi golul astfel creat, iar pe de alta nimeni nu mai vrea să exporte benzină şi motorină acolo din cauza plafonării preţurilor impuse de guvern.

    OMV a negat rapid că va închide benzinăriile din Ungaria, dar episodul scoate în evidenţă mai multe chestiuni. Una ar fi cât de mult control ar trebui să aibă un guvern pe piaţa carburanţilor, care poate fi considerată strategică. Alta ar fi venirea unui nou jucător în sectorul de profil din Ungaria, gigantul polonez PKN Orlen, care a intrat în posesia câtorva zeci de benzinării Mol şi Lukoil în urma unui schimb cu Mol, acesta primind la schimb benzinării în Polonia. Ghinionul face ca în Ungaria preţurile plafonate să fie mult mai mici decât cele ale pieţei, iar în Polonia benzina şi motorina să se scumpească de la lună la lună. De asemenea, episodul de panică maghiar aduce în discuţie şi evoluţia cotaţiilor petrolului, de care depind preţurile benzinei şi motorinei. Cele mai recente prognoze arată traiectorii de urcuş abrupt. Ultima chestiune este de interes pentru toată lumea.

    Jeremy Weir, directorul executiv al Trafigura, unul dintre cei mai cunoscuţi traderi de materii prime, apreciază că din cauza războiului pornit de Rusia contra Ucrainei preţurile petrolului se vor îndrepta spre noi maxime istorice anul acesta, ceea ce va crea probleme în economia mondială, scrie Financial Times. El a explicat că pieţele de energie sunt într-o stare „critică“ deoarece sancţiunile impuse asupra petrolului rusesc au exacerbat dificultăţile de pe partea de ofertă şi aşa mari din cauza multor ani de investiţii insuficiente. „Situaţia este critică“, a spus Weir. Aprecierile traderilor de materii prime trebuie privite cu prudenţă deoarece aceste companii trăiesc din fluctuaţiile de preţuri şi de aceea este în interesul lor să influenţeze cotaţiile. Însă şi alţii văd preţurile petrolului crescând.

    Spre exemplu, banca americană Goldman Sachs estimează o cotaţie medie de 140 de dolari pe baril a Brentului, referinţa pieţei internaţionale, în perioada iulie-septembrie. Brentul este tranzacţionat în prezent la 120 de dolari barilul. „În această vară este posibil un salt destul de mare al cotaţiilor“, spun strategii de la Goldman Sachs. Preţul Brentului s-a apropiat în martie periculos de aproape de 140 de dolari, dar n-a rezistat mult timp atât de sus. Unii analişti spun că un nivel de 150 de dolari ar crea probleme grave economiei americane, cea mai mare din lume.

    Oilprice.com scrie că presiunile ascendente pe preţuri vor continua să crească. Relaxarea restricţiilor de călătorie din China, după săptămâni de carantină în oraşe mari, va crea mai multă cerere. De asemenea, ieşirea pe piaţa internaţională a producţiei iraniene ar putea întârzia.

    Experţi din sectorul de profil spun că vor mai trece câţiva ani, poate chiar şapte, pentru ca preţurile petrolului să revină la niveluri mai normale (60-70 de dolari pe baril). Agenţia pentru Informaţii în domeniul Energiei vede, însă un nivel mediu al Brentului de 107 dolari pe baril anul acesta şi unul mai mic, de sub 100 de dolari, în 2023. Aceste cote sunt, totuşi, ridicate în comparaţie cu ultimul deceniu.

    Revenind la Ungaria, cotidianul Vil·ggazdas·g (Vg) a scris, citând surse din piaţă, că OMV va întrerupe aprovizionarea benzinăriilor din cauza unor probleme, iar Mol nu va putea acoperi golul  astfel creat. De aceea, pompele OMV vor fi închise în masă. Grupul austriac are probleme deoarece rafinăria Schwechat nu poate fi repornită la timp după o închidere de mentenanţă în aprilie. OMV a negat că ar intenţiona să-şi închidă benzinăriile din Ungaria. Guvernul ungar a plafonat preţurile carburanţilor la 480 de forinţi (1,2 euro) pe litru, o fracţiune din preţul pieţei. La preţurile reduse pot alimenta doar maşinile cu numere maghiare de tonaj mic şi utilajele agricole. În Europa, benzina şi motorina sunt mult mai scumpe şi de aceea furnizorii străini nu sunt interesaţi de aprovizionarea piaţei maghiare, arată Vg. În aceste condiţii, importurile de carburanţi s-au diminuat dramatic, cota Mol pe piaţa motorinei urcând de la 70% la 80% în primăvară. OMV este singura companie străină care până acum a continuat să alimenteze piaţa maghiară. Dacă nu o va mai putea face, Mol nu va reuşi să acopere importurile dispărute. Guvernul a reacţionat la articol asigurând că piaţa ungară este aprovizionată suficient. OMV a asigurat, de asemenea, că are suficiente rezerve, atât din stocul propriu, cât şi al statului austriac. Totuşi, guvernul ungar abia recent a interzis străinilor să alimenteze la benzinăriile maghiare. Vg a revenit cu un alt articol în care arată că guvernul nu garantează nimic marilor consumatori de carburanţi, cum ar fi transportatorii, şi că probabil ar trebui accesate rezervele strategice de petrol ale ţării. Guvernul ungar a ales să influenţeze piaţa carburanţilor cu plafonări şi decrete. Guvernul fostului premier al Bulgariei Boiko Borisov a vrut să meargă mai departe. În urmă cu câţiva ani, acesta a lansat iniţiativa de a crea o companie de petrol de stat care să intervină pe piaţa carburanţilor şi să vândă benzinării. Planul nu a fost niciodată realizat, deşi în pregătirea lui au fost cheltuite mai multe milioane de euro şi a fost schimbată legea.

     

  • Ungaria vrea să iasă pe pieţele internaţionale de finanţare după ce UE îi taie fondurile lui Orban

    Ungaria intenţionează să lanseze obligaţiuni în euro şi dolari în condiţiile în care premierul Viktor Orban caută alternative la fondurile de miliarde de euro blocate de UE, relatează Bloomberg.

    Ungaria vrea să lanseze obligaţiuni în dolari pe 7 şi 12 ani şi obligaţiuni în euro pe nouă ani în viitorul apropiat.

     

  • Ungaria intră într-o perioadă de austeritate

    Premierul Ungariei Viktor Orban şi-a folosit puterile crescute după prelungirea stării de urgenţă pentru a suprataxa corporaţiile şi lansa reduceri de cheltuieli de 5,7 miliarde de euro pentru anul acesta şi următorul, scrie Bloomberg.

    Orban a motivat extinderea perioadei de urgenţă prin pericolele războiului din Ucraina.

    Suprataxarea unor sectoare precum cel bancar, telecom, retail şi cel al energiei şi reducerile de cheltuieli arată amploarea dezechilibrelor bugetare care au speriat investitorii atunci când Uniunea Europeană a blocat accesul guvernului lui Orban la miliarde de euro în bani europeni din cauza îngrijorărilor că Ungaria ocroteştecorupţia.

    Reducerile de cheltuieli – diminuări ale cheltuielilor guvernului central, suspendarea unor investiţii şi limitarea subvenţionării energiei doar la gospodării – şi banii economisiţi ar trebui să reprezinte 60% din consolidarea bugetară, în timp ce veniturile din suprataxări vor aduce 40%.

    De observat este că în cazul colosului energetic Mol, exceptat de la embargoul european asupra petrolului rusesc, supraimpozitarea reprezintă o taxă de 25% pe diferenţa de preţ dintre ţiţeiul rusesc şi petrolul Brent, referinţa internaţională. Taxa trebuie plătită până la 1 iulie.

     

     

  • UE este de acord cu un embargo gradual asupra petrolului rusesc şi acordă derogări Ungariei

    Interdicţia convenită după săptămâni de dispute are ca scop eliminarea a 90% din importurile de ţiţei rusesc în blocul celor 27 de ţări în aproximativ opt luni, au declarat oficialii, citaţi de Reuters.

    Este cea mai dură sancţiune aplicată până acum Rusiei după invazia în Ucraina şi una care va afecta însăşi UE.

    Rusia a furnizat puţin peste un sfert din importurile de petrol ale UE în 2020, în timp ce Europa este destinaţia pentru aproape jumătate din exporturile de ţiţei şi produse petroliere ale Rusiei.

    „Sancţiunile au un scop clar: să determine Rusia să pună capăt acestui război, să îşi retragă trupele şi să convină o pace rezonabilă şi echitabilă cu Ucraina”, a declarat cancelarul german Olaf Scholz.

    Ucraina a declarat că acestea vor priva „maşinăria militară rusă” de zeci de miliarde de dolari.

    Ţările UE vor avea la dispoziţie şase luni pentru a opri importurile de ţiţei rusesc transportat pe mare şi opt luni pentru produsele rafinate, a precizat Comisia Europeană.

    Acest termen va începe odată cu adoptarea oficială a sancţiunilor, pe care statele UE intenţionează să o facă săptămâna aceasta.

    Acordul a fost încheiat doar după ce ceilalţi lideri ai UE au fost de acord să acorde o derogare Ungariei, după ce nu au reuşit să o convingă în săptămâni de discuţii.

    Ungaria, Slovacia, Republica Cehă, ţări fără ieşire la mare, se aprovizionează cu petrol rusesc de la Druzhba şi reprezintă 10% din importurile exceptate temporar de la embargo.

    Premierul bulgar Kiril Petkov a declarat că ţara sa a obţinut, de asemenea, o derogare până la sfârşitul anului 2024, deoarece rafinăria sa este proiectată să primească numai ţiţei rusesc.

     

  • Germania critică atitudinea Ungariei,care nu a permis oprirea totală a importurilor de petrol rusesc

    Ministrul german al Economiei, Robert Habeck, a criticat, marţi, atitudinea premierului Ungariei, Viktor Orban, care a blocat planul iniţial al Uniunii Europene, forţând un embargou parţial asupra importurilor de petrol din Rusia.

    Premierul Viktor Orban a insistat “permanent” pentru protejarea propriilor interese, în detrimentul intereselor Uniunii Europene, a declarat Robert Habeck, citat de publicaţia Der Spiegel.

    “Poate că trăim într-o perioadă în care compromisurile prea multe nu doar că afectează claritatea, ci o şi distrug”, a argumentat Robert Habeck, pledând pentru modificarea procesului decizional în Uniunea Europeană, astfel încât să nu mai fie obligatorie unanimitatea.

    Ministrul german al Economiei a subliniat că preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, nu va opri invazia militară în Ucraina până nu va fi supus presiunilor intense.

    Ungaria a blocat planul iniţial al Uniunii Europene, care prevedea oprirea totală, în mod etapizat, a importurilor de petrol din Rusia. Uniunea Europeană a fost nevoită să aprobe doar un embargou parţial asupra importurilor de petrol din Rusia.

    În cursul dezbaterilor tensionate de la summitul Consiliului European, premierul Viktor Orban a criticat-o deschis pe Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, acuzând-o că periclitează interesele energetice ale ţărilor europene. “Energia este prea importantă. Mai întâi, trebuie găsite soluţii cu statele membre, iar abia ulterior se aplică sancţiuni, nu invers, cum s-a procedat până acum”, a afirmat Viktor Orban.

    După acordul de la summitul UE privind embargoul parţial asupra importurilor de petrol din Rusia, Viktor Orban a declarat, conform publicaţiei Bild: “Familiile pot dormi liniştite în această noapte, am respins cea mai revoltătoare idee. Am ajuns la un acord prin care ţările care primesc petrol prin oleoducte să poată fi aprovizionate în continuare la fel ca până acum”.

  • Cine este preşedintele european care este considerat micul Putin. El este obsedat de controlul economiei şi societăţii şi pune piedici deciziilor Bruxelles-ului

    Premierul Ungariei, Viktor Orban, este considerat ultimul prieten pe care Vladimir Putin îl mai are printre liderii din Uniunea Europeană. Deşi a păşit pe scena politică şi a impresionat, ca tânăr reformist anti-comunist, despre el se spune acum că este într-o derivă iliberală, autoritară, că este însetat de putere şi că acest lucru l-a izolat complet în UE.

    Viktor Orban pune piedici deciziilor Bruxelles-ului în cele mai dificile momente, iar Comisia Europeană încearcă să-l potolească lovindu-l acolo unde se pare că îl doare cel mai tare, adică la portofel. Ameninţă că îi va bloca accesul la banii europeni. Iar dacă aşa nu merge, îi oferă bani cu ţinte anume în speranţa că se va ocupa de el când vremurile o vor permite.

    Într-un fel, Orban, un lider politic mărunt, dar abil, este un Putin în miniatură al Europei. Este obsedat de control în societate şi în economie. Statul deţine controlul doar în sectoare care pot aduce câştiguri electorale, cum ar fi serviciile pentru populaţie. Ungaria este prea mică şi lipsită de resurse pentru a produce oligarhi, aşa cum are Rusia lui Putin. Însă o mare parte dintre jucătorii economici şi sociali importanţi aparţin oamenilor de afaceri apropiaţi partidului de guvernare, Fidesz sau chiar prietenilor de-o viaţă ai premierului. Companii întregi, din industrie sau din sectorul financiar, au ajuns în mâinile cui trebuie cu ajutorul guvernului lui Orban şi au crescut mari hrănindu-se cu contracte oferite de stat. Presă independentă aproape că nu mai există şi de aceea, aşa cum se întâmplă de obicei în astfel de cazuri, media este puternic polarizată. Iar o mare parte din presă, cea mai puternică, aparţine oamenilor partidului. Aceştia şi-au extins  afacerile jurnalistice şi în ţările vecine Ungariei, cu comunităţi mari de maghiari. Şi aceştia contează la alegeri în Ungaria. Orban şi partidul său au câştigat recentele alegeri fără niciun drept de apel din partea opoziţiei. Deşi mai unită ca oricând, aceasta a fost zdrobită. Un rezultat este mai mult curaj pentru Orban – de exemplu, încăpăţânarea cu care s-a opus embargoului impus de UE şi SUA petrolului rusesc în timp ce Ucraina era bombardată zi şi noapte de armata rusă. La un moment dat, un important politician apropiat premierului a pus şi un preţ pentru care Ungaria s-ar alătura blocadei – 15-18 miliarde de euro, bani cu care ar fi modernizat sistemul energetic ungar. Politicianul maghiar nu ar fi putut ajunge atât de puternic fără ajutorul Germaniei şi al banilor acesteia, după cum remarcă revista Der Spiegel. Un alt exemplu celebru în acest sens este chiar Putin.

    Premierul Ungariei a ales o ocazie istorică pentru a-şi exprima neîncrederea faţă de aliaţii săi occidentali când războiul din Ucraina punea pe jar o jumătate de continent. Nici Statele Unite şi nici Uniunea Europeană „nu gândesc cu cap maghiar şi nu simt cu o inimă maghiară”, a spus Orban. Rusia, a continuat el, are grijă de interesele sale, iar Ucraina face la fel. Ungaria trebuie să facă acelaşi lucru – pentru că, a explicat politicianul, „nu are nimic de câştigat” din acest război.  Pentru Orban, războiul înseamnă doar atât şi nimic mai mult, apreciază Der Spiegel. Interese şi câştig.

    În discursul său susţinut pe 15 martie, aniversarea Revoluţiei maghiare din 1848, care a fost înăbuşită cu ajutor rus, Orban i-a făcut efectiv un cadou preşedintelui Rusiei Vladimir Putin. Ungaria, a cărei securitate şi bunăstare economică sunt garantate de NATO şi UE, îşi urmăreşte doar propriile interese, chiar dacă Ucraina vecină este invadată brutal. „Dumnezeu mai presus de noi toţi”, au fost cuvintele de încheiere ale lui Orban. Şi Ungaria mai presus de orice!

    Ungaria, a cărei securitate şi bunăstare economică sunt garantate de NATO şi UE, îşi urmăreşte doar propriile interese, chiar dacă Ucraina vecină este invadată brutal. „Dumnezeu mai presus de noi toţi”, au fost cuvintele de încheiere ale lui Orban. Şi Ungaria mai presus de orice!

    Cu aceste cuvinte, Orban s-a înstrăinat de ultimii aliaţi din Europa. Germania şi UE, între timp, se confruntă cu efectele toxice pentru comunitatea europeană ale politicilor lor faţă de Ungaria. Ele au stat în mare parte nepăsătoare când Orban îşi construia o autocraţie în sânul Europei. De asemenea, puterea economică şi politică a premierului maghiar izvorăşte şi din miliardele de euro investite de marile companii germane în industria Ungariei, în special în cea auto. Au fost atrase acolo de cadourile oferite de Budapesta, precum subvenţii pentru salarii, terenuri şi alte facilităţi. Investiţiile se încadrează în politica lui Orban de a crea cât mai multe locuri de muncă cu orice preţ, câştigând astfel voturi.  Industria auto germană a ajuns într-un fel de relaţie de interdependenţă cu industria ungară, aşa cum economia germană a ajuns dependentă de gazele şi petrolul, acum toxice, din Rusia. La nivel european, Partidul Popular European, care includea Fidesz-ul lui Orban, alături de conservatorul german Uniunea Creştin Democrată (CDU) şi partidul soră bavarez Uniunea Socială Creştină (CSU), a ezitat ani de zile să excludă partidul maghiar din blocul pe care-l reprezintă în Parlamentul European. Liderul maghiar şi-a retras formaţiunea pe cont propriu în martie anul trecut. CSU chiar l-a curtat pe autoproclamatul democrat iliberal de la Budapesta, în timp ce cancelarul cu experienţă, Angela Merkel, a încercat să-l potolească pe Orban făcându-i pe plac. Totul s-a dovedit a fi un eşec spectaculos. Rusia a invadat Ucraina, UE se confruntă cu o criză energetică – şi, în acelaşi timp, s-a împiedicat de autocratul imprevizibil din propriile sale rânduri.

    În această primăvară,  Comisia Europeană a activat pentru prima dată noul său mecanism de retragere a finanţării. Într-o scrisoare de 43 de pagini, văzută de Der Spiegel, executivul UE a acuzat Ungaria de „nereguli sistematice”, în special în domeniul achiziţiilor publice. Acolo se arată că Ungaria deraiază constant în lupta împotriva corupţiei. Abuzurile continuă de mulţi ani, în ciuda atenţionărilor repetate, spune Comisia, care nu a mai avut altă opţiune decât să declanşeze mecanismul de restricţionare a fluxului de bani europeni pentru a preveni abuzurile ulterioare.

    Ungaria a ajuns astfel ameninţată cu pierderea de miliarde de euro de la Bruxelles, subvenţii care reprezintă unele dintre cele mai importante mijloace pe care le are Orban pentru a-şi unge sistemul. Câţi bani ar pierde Ungaria în acest caz este încă o întrebare deschisă, deoarece retragerea fondurilor trebuie să se bazeze pe prejudiciul cauzat bugetului UE. Iar tăierile de fonduri trebuie să treacă prin filtrul liderilor europeni.

    Spre deosebire de guvernul polonez, o altă oaie neagră a Europei, împotriva căreia UE a implementat  proceduri de sancţionare pentru protejarea statului de drept, Orban nu poate soluţiona în timp scurt disputa cu Bruxelles-ul prin reformă judiciară sau prin câteva modificări legislative. Corupţia şi nepotismul sunt prea răspândite în Ungaria. Administraţiile locale, până şi cele ale celor mai mici sate, tribunalele, universităţile, teatrele, spitalele şi multe companii sunt aliniate partidului de susţinători ai lui Orban. „Pentru a scăpa de sistemul Orban, Orban ar trebui să se elimine singur”, spune unul dintre puţinii jurnalişti independenţi din Budapesta.

    Orban a fost reales la începutul lunii aprilie, iar partidul său, Fidesz, are o majoritate de două treimi în parlament, ceea ce îi permite să facă amendamente constituţionale.

    Dar este puţin probabil ca acest lucru să se întâmple. Orban a fost reales la începutul lunii aprilie, iar partidul său, Fidesz are o majoritate de două treimi în parlament, ceea ce îi permite să facă amendamente constituţionale.

    „Copilul a căzut în sfârşit în fântână”, spune Moritz Körner, un membru al Parlamentului European prin Partidul Liber Democrat (FDP), pro-business. Acum, Orban îşi va consolida şi mai mult puterea. „Va fi aproape imposibil de înlăturat democratic”.

    Dar la nivelul UE, Orban rămâne singur. În Republica Cehă, populistul Andrej Babis a fost demis din funcţie. Prietenul apropiat şi de încredere al lui Orban, Janez Jansa din Slovenia, a fost de asemenea exclus de la putere. Liderul corupt al Bulgariei, Boiko Borisov, şi partidul de guvernământ nu mai puţin corupt din Bulgaria au fost, de asemenea, deposedaţi de puterea lor.

    În Polonia, partidul naţionalist-conservator PiS este încă  la conducere. Dar Orban şi-a înstrăinat ceea ce fusese până de curând aliatul său cel mai apropiat cu politica sa pro-Rusia şi anti-Ucraina. Pentru Polonia, Rusia este un pericol mortal, iar Ucraina este pământul făgăduinţei.

     „Dacă cineva astăzi se face că nu observă crimele din Ucraina, nu le numeşte aşa cum sunt, atunci face o greşeală gigantică”, a declarat premierul polonez Mateusz Morawiecki la începutul lunii aprilie. O întâlnire recentă a Grupului Visegrad, care include Slovacia, Polonia, Republica Cehă şi Ungaria, a fost anulată din cauza poziţiei calde a Budapestei faţă de Moscova. „Alianţa de la Visegrad este efectiv ruptă”, spune Michael Roth, care prezidează Comisia pentru Afaceri Externe din parlamentul german. El spune că polonezii, în special, nu-l vor „ierta pe Orban pentru modul în care se poartă în criza ucraineană”.

    În această primăvară,  Comisia Europeană a activat pentru prima dată noul său mecanism de retragere a finanţării. Într-o scrisoare de 43 de pagini, văzută de Der Spiegel, executivul UE a acuzat Ungaria de „nereguli sistematice”, în special în domeniul achiziţiilor publice. Acolo se arată că Ungaria deraiază constant în lupta împotriva corupţiei.

    Apropierea lui Orban de Vladimir Putin provoacă suspiciuni tot mai mari în UE. La sfârşitul lunii martie, au apărut rapoarte conform cărora hackerii ruşi s-au infiltrat în întregul Minister de Externe al Ungariei – împreună cu acuzaţii că oamenii lui Orban ştiau despre asta de mult timp, dar au ales să nu facă nimic şi au ascuns pericolul de aliaţii lor.

    Acest lucru a stârnit îngrijorare în NATO. Surse de la sediul Alianţei din Bruxelles spun că există păreri că rapoartele despre spargerea rusă sunt autentice. Există rapoarte din alte capitale că serviciile de informaţii sunt din ce în ce mai sceptice cu privire la cooperarea cu Ungaria de teamă că informaţiile sensibile ar putea circula direct către Moscova prin Budapesta.

    Pentru Orban, scandalul vine într-un moment nepotrivit pentru că se mulează pe imaginea sa de prieten cu Putin. Maghiarul a susţinut pachetele de sancţiuni ale UE împotriva Rusiei, dar nicio altă ţară din UE nu s-a opus boicotului aprovizionării cu petrol şi gaze ruseşti la fel de feroce ca Ungaria, iar Orban a interzis livrarea de arme către Ucraina cu tranzitarea teritoriului maghiar. De asemenea, este puţin probabil ca modul în care Orban se ocupă de problema refugiaţilor din Ucraina să-i liniştească pe foştii săi prieteni. În martie, el a cerut mai mulţi bani preşedintei Comisiei, Von der Leyen, argumentând că Ungaria a primit peste 450.000 de refugiaţi. Puţin mai târziu, într-un interviu radio, Orban a vorbit despre 500.000 de refugiaţi. El a susţinut că în raport cu populaţia sa, Ungaria a purtat „cea mai mare povară”, chiar mai mare decât Polonia.

    Ceea ce nu a menţionat el a fost faptul că majoritatea refugiaţilor se pare că  părăsiseră ţara cu mult timp în urmă. Între începutul invaziei pe 24 februarie şi 22 aprilie, biroul maghiar de imigrare a înregistrat un total de 17.690 de cereri de azil. În Polonia, în schimb, aproximativ 846.000 de persoane au depus cereri de protecţie temporară începând cu 13 aprilie.

    În vremurile de boom economic, ameninţarea cu întreruperea fondurilor europene nu părea să-l sperie pe Orban. Prin interpuşi sugera chiar că nu ar un dezastru nici ieşirea Ungariei din UE. Dar vremurile s-au schimbat. A venit o nouă criză, inflaţia a explodat, iar partidul a ars banii statului în campania electorală, Sistemul de putere al lui Orban simte cât de dependent este subvenţiile de la bugetul UE. Se va cuminţi premierul maghiar? Va recurge la şantaj? Situaţia este „extrem de periculoasă” pentru UE, avertizează politicianul FDP Körner. El observă că UE este angajată în „bătălia geopolitică a democraţiilor împotriva autocraţiilor”, trebuie să-l înfrunte pe Putin, pe şeful statului chinez, Xi Jinping, şi ar putea eventual să se confrunte cu o altă preşedinţie a lui Donald Trump în SUA. „Orban”, spune Körner, „este calul troian al lui Putin, Xi şi Trump”.

  • Ce spun statisticile din spatele cozilor pe care le făceau slovacii, dar şi românii, la benzinăriile din Ungaria: maghiarii sunt mai bogaţi la preţuri mai mici, iar euro devine o povară în vremuri de încetinire economică

    Ce spun statisticile din spatele cozilor pe care le făceau slovacii, dar şi românii, la benzinăriile din Ungaria: maghiarii sunt mai bogaţi la preţuri mai mici, iar euro devine o povară în vremuri de încetinire economică

    Ungaria are, aşa cum se laudă guvernul lui Viktor Orban, cea mai ieftină benzină şi motorină din Uniunea Europeană mulţumită unor plafonări de preţuri introduse pentru a proteja populaţia de un val de inflaţie fără precedent. Însă acest lucru a creat câteva probleme. Una este falimentul benzinăriilor mici. Alta este, din punctul de vedere al guvernului, turismul la benzinărie. Şoferi din ţările vecine veneau în număr prea mare şi îşi umpleau rezervoarele cu benzina ieftină ungurească.

    Când executivul de la Budapesta a anunţat săptămâna trecută că va lupta cu acest gen de turism interzicând maşinilor cu numere străine să alimenteze în Ungaria la preţurile plafonate, au putut fi observate la pompe cozi lungi de maşini din Slovacia. Iar acest lucru ridică unele semne de întrebare. Să fie puterea de cumpărare din Slovacia atât de mică încât şoferii slovaci să se înghesuie la cozi în Ungaria pentru un ultim rezervor plin cu benzină? Unde stă Ungaria pe harta avuţiei în Europa? Unde stau celelalte state est-europene? Cât de mult contează benzina în coşul de cumpărături?

    După un criteriu de evaluare a avuţiei economice, GDP per capita ajustat la puterea de cumpărare (PPS – standardele puterii de cumpărare), mult timp Slovacia a stat mai bine decât Ungaria. Spre exemplu, în 2012, indi­catorul pentru Slovacia era de 77% din media UE, în timp ce cel al Ungariei era de doar 67% din media Uniunii, arată datele Eurostat, biroul de statistică al Comisiei Europene.

    În 2021, datele provizorii arată pentru prima ţară un procent de 68%, iar pentru a doua unul de 76%, deci o rocadă între aceste ţări. Ungaria a depăşit Slovacia în 2018-2019, când se vorbea de marea încetinire sincronizată a economiei mondiale, iar Slovacia se pregătea să aniverseze 10 ani de la adoptarea euro. Economia ungară pur şi simplu a crescut cu viteză mai mare.

    Ungaria nu are euro, iar în vremuri de încetinire economică a avea o monedă proprie permite crearea unor avantaje competitive precum deprecierea monedei pentru a face exporturile mai ieftine. România a pornit în perioada analizată cu un GDP per capita ajustat la paritatea puterii de cumpărare de 54% din media UE şi a ajuns la 73%. Polonia a plecat de la 67% şi a ajuns la 77%. De remarcat este că Portugalia, stat membru al zonei euro, este după un declin care durează de mai bine de un deceniu la 74%, iar acest lucru a zgândărit spiritul competiţional din Polonia şi Ungaria. 

    Presa poloneză a remarcat că ţara a întrecut în 2021 pentru prima dată Portugalia la acest capitol, mulţumită uneia dintre cele mai rapide creşteri economice din UE în ultimele decenii. Portugalia este, astfel, al doilea stat „veteran“ al UE depăşit de Polonia, după ce Grecia (65% din media UE în 2021) a fost întrecută în 2015.

    Revista The Economist a calculat că economia poloneză a fost una dintre cele mai solide din lumea industrializată în timpul pandemiei. Slovacia, puternic dependentă de sectorul auto, este mult prea vulnerabilă la capriciile pieţei de profil. Ungaria, în schimb, se laudă cu cea mai mare creştere a indicatorului din Grupul Vişegrad (din care face parte alături de Polonia, Cehia şi Slovacia) în 2021, iar acest salt i-a permis să depăşească Portugalia, membru al UE din 1986, după cum notează Hungary Today.

    Parcursul a dat frâu liber laudelor analiştilor pro-Fidesz, partidul de guvernământ, care spun că rezultatul reflectă forţa interioară a economiei ungare dată de politici guvernamentale precum majorări salariale, care pot produce creştere în pofida inflaţiei (acum record), aducerea proprietăţii din diferite sectoare economice în mâinile ungurilor şi tranziţia la profesii cu valoare adăugată mai mare. Mai recent, când era candidat la poziţia de ministru al dezvoltării economice, Marton Nagy, acum titular, a asigurat că Ungaria poate ajunge la media de dezvoltare din UE până în 2030. El a explicat că pentru a realiza o convergenţă sustenabilă, economia trebuie să devină autosuficientă. Nagy a mai atras atenţia că doar 51% din economie este în mâini maghiare, iar cea mai mare parte din sectoarele materialelor de construcţii, retailul alimentar, asigurări şi telecomunicaţii este în proprietatea străinilor.

    Ministrul s-a arătat încrezător că Ungaria se apropie, la GDP per capita exprimat în PPS, de Polonia, cea mai mare economie din regiune. După calculele sale, dacă rata de creştere economică anuală o depăşeşte pe cea a UE cu 3 puncte procentuale, Ungaria poate ajunge la 90% din media Uniunii în 2030. Un ritm puţin mai accelerat, de 3,5 puncte, poate aduce ţara la 100% din medie. Pentru a apăra prosperitatea ungurilor, guvernul a interzis acum şoferilor cu maşini cu numere străine să cumpere carburanţi la preţuri plafonate, o decizie care ar putea contraveni regulilor UE. Acestea interzic discriminarea.

    La preţ plafonat, un litru de benzină în Ungaria costă echivalentul a 1,2 euro. În Slovacia, preţul este de aproape 1,8 euro. În Polonia, costul este de 1,5 euro, chiar dacă guvernul a redus TVA la carburanţi. Polonezii se plâng, ajutaţi de datele CE, că la ei carburanţi  s-au scumpit cel mai mult din UE de când a început războiul rosu-ucrainean.

     

  • Borna în culorile Ungariei, unde s-a pozat preşedintele Ungariei, vopsită în culorile drapelului românesc

    Borna în culorile Ungariei de la Piatra Secuiului din Munţii Apuseni, unde s-a fotografiat preşedintele Ungariei, Katalin Novak, a fost vopsită în culorile tricolorului românesc.

    La data de 21 mai, în timpul unei vizite în România, preşedintele Ungariei, Katalin Novak, s-a fotografiat lângă o bornă în culorile naţionale ale maghiarilor.

    Atunci liderul AUR, George Simion, a vorbit atunci despre existenţa „unui şir de întâmplări” care duc la ideea unui „plan de dezmembrare a României” ce ar putea să creeze tensiuni etnice.

    Astăzi, George Simion, a scris pe Facebook: “Problemă rezolvată” la descrierea pozei cu borna vopsită în culorile drapelului românesc.

     

  • Acţiunile maghiare şi forintul scad din cauza noilor taxe anunţate de premierul Viktor Orban. MOL, minus 10%, OTP, cea mai mare bancă din Ungaria, minus 5%

    Activele maghiare, precum acţiunile listate la Bursa de la Budapesta şi moneda naţională forintul, sunt în scădere după ce premierul Viktor Orban a dezvăluit planurile pentru un set extins de noi taxe pentru a susţine economia.

    Propunerea este cea mai recentă dintr-o serie de măsuri care au alarmat investitorii, în timp ce Ungaria se îndepărtează tot mai mult de Uniunea Europeană şi de aliaţii săi din NATO, scrie publicaţia Bloomberg.

    Orban şi-a început săptămâna aceasta cel de-al patrulea mandat consecutiv prin declararea stării de urgenţă, imediat după ce a impus un amendament constituţional care permite guvernului să guverneze prin decret în situaţii precum războiul din Ucraina vecină.

    Compania din energie Mol Nyrt, care şi-a văzut profitul crescând din vânzarea ţiţeiului rusesc, a scăzut cu până la 15% la debutul şedinţei de tranzacţionare, în timp ce OTP Bank Nyrt, cea mai mare bancă din Ungaria, a scăzut la un moment dat cu 13%. Forintul s-a apropiat de un minim record faţă de euro. La ora redactării acestei ştiri acţiunile MOL au minus 10% iar cele ale OTP minus 5%. Indicele BUX scade cu 4,2%.

    Într-un mesaj video transmis miercuri seară, Orban a afirmat că în acest an şi anul viitor urmăreşte să suplimenteze la buget “cea mai mare parte” din ceea ce a numit “profituri suplimentare” în sectoare precum cel bancar, al asigurărilor, al energiei, al telecomunicaţiilor, al marilor magazine şi al companiilor aeriene. Această sumă ar urma să finanţeze reducerea preţurilor la utilităţi şi să ajute la modernizarea forţelor armate.

    “Aceasta este o veste foarte proastă pentru investitori nu doar pentru Ungaria, ci şi pentru întreaga regiune”, spune Michal Konarski, analist la MBank SA din Varşovia. “Nu se pot evalua în mod corespunzător acţiunile în acest mediu operaţional, câştigurile pe acţiune fiind aproape imprevizibile”.

    Ungaria ar putea, de asemenea, să plănuiască să lovească MOL cu o taxă pe importurile de ţiţei rusesc, potrivit lui Tamas Pletser, analist de acţiuni la Erste Group Bank AG din Viena. O astfel de mişcare l-ar putea ajuta politic pe Orban, care este izolat în UE pentru că nu a susţinut interdicţia blocului de a cumpăra petrol rusesc.

    Forintul a scăzut cu până la 1% în raport cu euro înainte de a recupera majoritatea pierderilor şi de a se tranzacţiona cu 0,1% mai slab, la 393,08 la ora 11:05 la Budapesta. Randamentul obligaţiunilor guvernamentale în monedă locală pe 10 ani ale Ungariei a crescut cu 21 de puncte de bază, ajungând la 7,05%, cel mai ridicat nivel din ultima săptămână.

    Orban, cel mai longeviv şef de guvern din UE, a intrat în conflict cu blocul comunitar pe teme care variază de la Rusia la imigraţie şi statul de drept.​

  • De ce vrea Viktor Orban mai multă putere: Ungaria rămâne rapid fără bani. În doar trei luni deficitul bugetar este la două treimi din ţinta pentru întregul an

    Premierul Ungariei, Viktor Orban a declarat stare de urgenţă ca pentru vremuri de război imediat după instalarea noului său guvern. Şi-a justificat pasul făcut, care-i permite să ia decizii vitale pentru popor şi economie rapid şi fără acordul parlamentului, prin nevoia de a „apăra familiile ungare“ când războiul ruso-ucrainean pare fără de sfârşit. El îşi întăreşte astfel ideea unei Ungarii sub asediu şi imaginea sa de protector şi părinte al naţiunii pe care le construieşte pe măsură ce partidul de guvernământ îşi întăreşte controlul asupra societăţii şi economiei şi izolează ţara. Însă pasul făcut ar putea avea şi o justificare economică: statul, puternic îndatorat, are mare nevoie de bani şi cum economia nu-l ajută va fi nevoie de măsuri cel puţin controversate.

    Pentru că guvernul a cheltuit generos pe proiecte sociale cu un puternic caracter electoral, Ungaria se confruntă cu un deficit bugetar record, care creşte. Inflaţia pare de neoprit, iar traiul se scumpeşte cu toate că guvernul a plafonat anumite preţuri şi controlează servicii pentru populaţie cum ar fi electricitatea şi furnizarea de gaze naturale.

    Când suflul crizei financiare globale a lovit Ungaria, aducând ţara în pragul unei crize valutare, guvernul lui Orban a recurs la măsuri considerate demne de regimuri autoritare precum suprataxarea băncilor şi corporaţiilor, în special a retailerilor străini. Impozitele suplimentare au fost aplicate cu promisiunea că sunt doar pe timp de criză, dar apoi au fost făcute permanente.

    Arhitectul acestui plan anticriză este actualul guvernator al băncii centrale Gyorgy Matolcsy, fost ministru al economiei. Atunci, guvernul avea sprijinul băncii centrale. Acum, Orban şi Matolcsy nu mai sunt prieteni. Matolcsy a fost adus de la guvern, unde era considerat mâna dreaptă a lui Orban, la şefia băncii centrale în 2013, chiar înainte ca forintul să intre într-o periodă de colaps.

    În noua criză, banca centrală a reacţionat cel mai rapid din UE pentru a stăvili inflaţia majorând dobânzile şi atacând astfel politica guvernului de a stimula creşterea economică prin credit ieftin. Un risc al acestei strategii este ca avansul economic să fie frânat de scumpirea creditării, iar banca centrală a semnalizat că încetineşte ritmul cu care înăspreşte politica monetară, adică ritmul în care majorează dobânzile.

    În lume se vorbeşte de riscul unei recesiuni globale. Orban, când şi-a anunţat noile puteri, a amintit şi el că „lumea este pe marginea unei crize economice“. 2022 a fost an electoral, iar guvernul Orban a cheltuit necumpătat. În primele trei luni ale anului, deficitul bugetar ajunsese deja la două treimi din ţinta pentru întregul an. În aprilie, deficitul s-a umflat la echivalentul a aproape şapte miliarde de euro, un nivel fără precedent pentru un astfel de interval de timp, a calculat Portfoliu.hu.

    În mai, Mih·ly Varga, ministrul de finanţe şi candidat pentru aceeaşi poziţie în noul guvern, anunţa că bugetul trebuie modificat pentru ca ţinta de deficit bugetar pentru acest an, de 4,9% din PIB, să poată fi atinsă. Analiştii cred că rezultatul final va fi mult mai mare. Varga a amintit că guvernul a luat deja măsuri pentru îmbunătăţirea echilibrului bugetar prin reducerea cheltuielilor şi amânarea unor investiţii. Dar banca centrală nu pare convinsă.

    Săptămâna trecută a recomandat un control mai strict al cheltuielilor de stat şi chiar anularea unor investiţii. Recomandările prevăd şi impunerea unor taxe sectoriale temporare. Unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri ai ţării, CEO-ul colosului bancar OTP S·ndor Cs·nyi, care are o relaţie complicată cu Orban, a criticat în aprilie politicile guvernului de a reglementa preţurile utilităţilor publice pentru că acestea nu fac decât să mărească deficitul bugetar. Preţurile mari vor persista şi de aceea „nu există altă cale decât adaptarea“, a spus bancherul.

    El crede că ţinta de deficit nu va putea fi atinsă decât dacă Comisia Europeană se înduplecă să dea drumul la fondurile europene destinate Ungariei pe care le-a blocat din cauza eforturilor lui Orban de a controla cât mai multe din instituţiile statului. O monedă de schimb pe care o are guvernul de la Budapesta este refuzul acestuia de a accepta un embargo total al UE asupra petrolului şi gazelor ruse. Circa 85% din gazele naturale ale Ungariei şi 60% din petrol vin de la ruşi şi pe acestea îşi bazează Orban politica de preţuri mici la utilităţi. Însă de aceste preţuri plafonate nu beneficiază şi firmele, care simt din plin impactul inflaţiei şi transmit preţurile mari mai departe la cumpărător.

    Analiştii amintesc că inflaţia ridicată nu este prea deranjantă pentru guvern doarece preţurile mai mari înseamnă venituri din TVA  mai mari. De remarcat este că după ce Orban şi-a anunţat puterile mărite, cotaţiile acţiunilor de pe bursă au scăzut, iar forintul s-a depreciat, semn că investitorii se aşteaptă ca sectorul corporate să fie stors din nou de bani. Spre comparaţie cu ce se întâmplă în Ungaria, Polonia are surplus bugetar la patru luni, cu toate că are implementate de mai multe luni două scuturi anti-inflaţie axate pe reduceri de TVA.

    În perioada ianuarie-aprilie, veniturile s-au situat la 168 miliarde zloţi (36,3 miliarde euro), considerabil mai mari decât în anul anterior, iar cheltuielile au fost de 159 miliarde zloţi (34,4 miliarde euro), de asemenea în creştere.

    Spre comparaţie cu ce se întâmplă în Ungaria, Polonia are surplus bugetar la patru luni, cu toate că are implementate două scuturi antiinflaţie axate pe reduceri de TVA. În perioada ianuarie-aprilie, veniturile s-au situat la 168 mld zloţi (36,3 mld euro), în creştere, iar cheltuielile au fost de 159 mld zloţi (34,4 mld euro).