BusinessMagazin

Tag: trecere

  • Patru noi exemplare Porsche 911 intră în galeria Ţiriac Collection

    Odata cu introducerea Porsche 911 GT2 RS, Tiriac Collection se poate mandri cu cel mai puternic model 911 construit vreodata de Porsche, avand nivelul de performanta al unei masini super sportive, cu design aerodinamic si costructie usoara, ce ii confera o alura atletica.

    Porsche 911 Carrera 4 GTS este un model ce imbina performanta pistei de curse cu o prezenta extrem de sportiva pe sosea. Exemplarul inclus in Tiriac Collection ii apartine Simonei Halep. Aceasta l-a primit din partea organizatorului Turneului Campioanelor de la Singapore, ca urmare a pozitionarii pe locul I in clasamentul WTA feminin Ia finalul anului 2017. Acest fapt explica personalizarea exemplarului cu terxtul „SH #1”, aplicata in zona pragurilor. Simona Halep a decis sa includa aceasta unitate Porsche 911 in galeria Tiriac Collection.

    Modelele Porsche 911 Exclusive Series si Porsche 911 R sunt, la randul lor, masini sport pur-sange, produse in editii limitate de 500, respectiv 991 unitati la nivel mondial. Exemplarele intrate astazi in colectie prezinta, de asemenea, elemente deosebite de personalizare, ce le confera un statut pe masura apartenentei la Tiriac Collection.

    Tiriac Collection este prima galerie auto personala din Romania deschisa publicului, care reuneste modele auto si moto emblematice, atat clasice, produse incepand cu anul 1899, cat si de ultima generaţie, apartinand celor mai importanti producatori auto din lume.
    Programul de vizitare pentru publicul larg este de vineri pana duminica, in intervalul orar 10:00-19:00.
     

  • Vila Minovici, conacul construit de părintele Salvării care a experimentat de 12 ori spânzurarea pe propria piele

    Numită şi „Vila neodihnei”, în actualul Muzeu de Artă Populară „Prof. Dr. Nicolae Minovici” sunt expuse costume, obiecte de ceramică, mobilier tradiţional, icoane pe sticlă şi pe lemn. Toate acestea au fost colecţionate de medicul legist Nicolae Minovici, iar unele au fost create chiar în atelierele regale.

    Construcţia a început în anul 1905 şi a fost realizată de arhitectul şi inginerul român de origine armeană Hristea „Cristofi” Cerchez, care a definitivat-o în anul următor. Anterior, Nicolae Minovici a mers împreună cu arhitectul în zona Olteniei, unde au găsit sursă de inspiraţie pentru viitoarea Vilă Minovici, ridicată pe trei nivele – parter, etaj şi mansardă.
     
    „Vila a fost construită într-un stil neoromânesc. Este un stil care îşi face apariţia la începutul secolului al XX-lea, în primele două decenii, şi îmbină elemente din arhitectura tradiţională, dar şi cea zonală. Casa are la bază declinarea temei culei. Cula era o clădire fortificată din Oltenia şi care ajuta cumva la apărarea şi protecţia celor din interiorul ei în perioadele de instabilitate”, a declarat într-un interviu acordat Descoperă Silvia Zamfir, muzeograf Muzeul de Artă Populară „Prof. Dr. Nicolae Minovici”.
     
    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • Concurenţă mare la una dintre cele mai râvnite facultaţi din România. Anul acesta au cea mai mare concurenţă, 7 oameni pe loc, 40% din candidaţi sunt fete

    Toate candidatele pentru Facultatea de Poliţie au de parcurs jumătate din cursa cu obstacole care se întinde pe 3 kilometri.

    Unele candidate şi-au făcut cu greu curaj să treacă de obstacole, dar niciuna nu se gândeşte să abandoneze. Din faţa sălii de sport, rudele le-au încurajat.

    Maria e una din cele 730 de tinere care vor să devină studente la Facultatea de Poliţie. Are 18 ani, visează să facă investigaţii criminale şi să dea un suflu nou Poliţiei.

    În acest an, este concurenţă mare la toate cele trei facultăţi ale Academiei de Poliţie: sunt câte 6 candidaţi pentru un loc. Toţi vor să ajungă poliţişti, pompieri sau să lucreze pe frontieră scrie stiriletvr.ro

     

  • A doua armata din NATO ameninta ca trece de partea RUSILOR. Gestul care i-a infuriat

    Preşedintele Turciei ameninţă deschis Statele Unite cu ruperea alianţei, în contextul în care Ankara a strâns relaţiile cu Moscova în ultima perioadă.

    Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a avertizat că Statele Unite vor pierde un aliat puternic şi sincer dacă nu îşi schimbă atitudinea faţă de ţara sa, a transmis televiziunea Haberturk, preluată de AFP şi Reuters.

    Turcia ar putea solicita un arbitraj internaţional dacă Statele Unite blochează vânzarea de avioane de luptă F-35 pentru forţele aeriene turce, a afirmat preşedintele.
     
    Erdogan a susţinut că nu va ceda ameninţărilor preşedintelui SUA, Donald Trump, cu sancţiuni împotriva Turciei în cazul în care autorităţile de la Ankara nu îl eliberează pe pastorul american Andrew Brunson. Pe de altă parte, Erdogan a dezvăluit că Turcia a cerut ajutorul Statelor Unite pentru repatrierea cetăţeanului turc Ebru Ozkan, închis în Israel.
     
    Brunson a fost mutat săptămâna aceasta din închisoare în arest la domiciliu, după un an şi nouă luni de detenţie. El a lucrat în Turcia 20 de ani înainte de a fi acuzat că a sprijinit grupul care a organizat puciul eşuat din 2016 şi că susţine Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK). Pastorul respinge aceste acuzaţii, în urma cărora ar putea fi condamnat la 35 de ani de închisoare. Situaţia sa a fost discutată sâmbătă de secretarul de stat american, Mike Pompeo, cu ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu, scrie stirileprotv.ro

  • Oraşul din România care a trecut pe PRIMUL loc în Europa în topul oraşelor cu cel mai aglomerat TRAFIC din lume. Acum câţiva ani nimeni nu se gândea că se va ajunge aici

    Bucureştiul este al cincilea oraş la nivel mondial în topul oraşelor mari cu cele mai mari probleme ale traficului rutier, iar în topul european capitala României conduce detaşat acest clasament. În medie, bucureştenii petrec în trafic un timp suplimentar de 50%, mai mult decât în Istan­bul sau Rio de Janeiro, arată stu­diul Tom Tom Traffic Index reali­zat de compania olan­deză de navigare şi cartografiere Tom Tom.

    „O soluţie pentru Bucureşti este o şosea de centură sănătoasă, în contextul în care vorbim de o pondere a traficului de tranzit de 20-30% din traficul din Bucureşti. Semaforizarea inteli­gentă care să optimizeze modul în care fluxurile de trafic trec prin intersecţii este a doua soluţie, iar a treia este optimizarea transportului în comun – o bandă unică, unde se poate, şi parcări de reşedinţă în care primăria să investească”, a declarat pentru ZF 
     

  • Doctoriţă în scaun cu rotile, abandonată pe pista aeroportului Iaşi, după ce i-au distrus scaunul cu rotile

    Andreea Nechita, medicul rezident în scaun cu rotile de la Secţia Dermato-Venerologie a Spitalului „Sfântul Spiridon“ din Iaşi, a trecut printr-o situaţie inacceptabilă zilele acestea, în aeroportul din Iaşi. Fata se întorcea de la tratament din Italia, pe ruta Fiumicino-Iaşi, iar odată ajunsă la destinaţie, a constatat că scaunul cu rotile, ţinut până atunci la cală, i-a fost stricat. Atunci când a cerut explicaţii în legătură cu situaţia, Andreea şi mama sa au fost grăbite să elibereze pista, chiar dacă scaunul doctoriţei nu putea fi folosit.

    „Le-am spus că scaunul este rupt şi nu pot să merg cu el aşa. M-au pus înapoi pe scaunul de transfer, cel pe care l-au folosit în avion, şi ne-am uitat să vedem ce s-a întâmplat. Nu ştiu exact din ce material e scaunul, dar e destul de uşor, şi ca să ajungă în stadiul în care e acum trebuie să fi fost trântit, căci nu putea fi rupt de mâna unui om.

    Cineva s-a dus la cală şi mi-a zis că nu a mai găsit nimic acolo din el. Însoţitorii de zbor au dat din umeri şi au zis că le pare rău, iar angajaţii că trebuie să eliberez pista“, povesteşte Andreea. În cele din urmă, medicului i-a fost adus un scaun cu rotile din aeroport, dar a fost lăsată să se descurce cu două bagaje şi scaunul stricat până la ieşire, având doar ajutorul mamei. „Le-am zis că nu am cu ce să merg. Mi-au adus un scaun de-al lor, m-au pus pe el şi mama cerea explicaţii, le cerea să caute bucata cealaltă. Am rugat pe cineva de la asistenţă să meargă cu noi până afară. Eram cu două bagaje, cu scaunul meu şi cu mama, era evident că aveam nevoie de ajutor şi nu a venit nimeni. De pe pistă a stat puţin un domn, dar după vamă a dispărut, şi după a venit o femeie care şi-a cerut scuze, dar după ce am rugat-o să ne ajute până la taxi s-a făcut nevăzută. Am coborât rampa şi ne-am dus acasă. M-am mutat în căruţul meu defect, cu şezutul pe bare, căci nu mai aveam husa“, a mai menţionat aceasta.

    Fata a făcut reclamaţie încă din aeroport şi a încercat să îi mai contacteze şi ulterior pe cei implicaţi, dar spune că este trimisă dintr-o parte în alta. Cei de la compania aeriană Blue Air i-au spus că nu ei se fac vinovaţi de situaţie şi că trebuie să apeleze la AeroKraft, iar cei din urmă susţin că Blue Air trebuie să plătească pagubele. Mai mult, medicul susţine că în aeroport nimeni nu a lămurit-o exact de paşii pe care ar trebui să-i urmeze pentru a reclama situaţia. „Am făcut o reclamaţie. A venit o fată şi a zis că ea nu ştie sau nu are ce să facă. A doua persoană mi-a dat ceva scris şi mi-a spus că trebuie să depun anumite documente“, a menţionat Andreea Nechita, scrie ziaruldeiasi.ro

     

  • Mădălin Ionescu, grav bolnav după ce a mâncat un fruct de sezon. „Autorităţile trebuie să investigheze urgent…”

    ”Sunt praf !!! De cinci ore zac ! Vărsături non stop ! Asta după ce am mâncat dintr-un pepene achiziţionat din piaţa ! Este incredibil ! Am ajuns sa mâncam pepeni cu aroma de pepene ! Ce bagă producătorii in ei ? Este a doua oară când păţesc aşa ceva ! Prima data am crezut ca este o întâmplare …Culmea, vânzătorii au fost diferiţi , dar simptomele sunt aceleaşi ! Acum îmi este, insa, mult mai rău !…Nu am mâncat nici măcar o felie întreaga ! Autorităţile trebuie sa investigheze urgent “compoziţia” acestor pepeni mari , dar foarte periculoşi pentru sănătatea noastră ! Producatorii acestor lubenite sunt inconştienţi ! Îşi risca libertatea pentru o bruma de bani ! P.S. Şi soţiei mele i s-a făcut rău … Pepenii erau uriasi şi provin din Ialomiţa …Asta mi-a spus vânzătoarea ( pe care o voi cauta după ce îmi voi reveni ) . Încă ceva … Pentru ca nu vreau sa greşesc , va rog sa-mi spuneti unde găsesc un laborator de analiza a produselor agro-alimentare in zona Baneasa – Otopeni ? Vreau sa ma duc cu acest pepene la “control” ! Astăzi am mâncat doar pepene şi doua bucăţi de brânza – tot din piaţa . O voi analiza şi pe aceea, deşi persoana de la care am cumpărat brânza e de încredere … Achiziţionez de ani de zile brânza de la ea!” , a scris Mădălin Ionescu pe contul lui de Instagram.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • „De la grajd, la vedetă, şi înapoi în grajd” sau care este istoricul celor mai bogate familii din lume care au construit imperii de mii de miliarde de dolari

    Dar într-o eră în care averile depăşeşc orice imaginaţie, iar diferenţele între clasele sociale devin din ce in ce mai mari şi clare, pare puţin probabil ca acest lucru să se întâmple cu una dintre cele mai bogate 25 familii ale planetei. Conform datelor strânse de Bloomberg, aceste 25 de familii deţin averi de peste 1,1 trilioane de dolari.

    De la batoanele de ciocolată Mars şi eşarfele Hermes, de la lanţurile de supermarketuri în care intraţi zilnic sau hotelurile în care aţi stat în vacanţă şi până la companiile care vă ţin datele şi producătorii care v-au vândut medicamentele, sursele acestor averi variază, iar mărimile acestora sunt şi mai impresionante – mai mari ca valoarea de piaţă a Apple (194.21 miliarde de dolari), sau chiar cât PIB-ul Indoneziei (932 miliarde de dolari).

    Orice calcul ar fi, însă, unul estimativ, averile familiilor Rothschild sau Rockefeller nefiind publice. Sursele acestor averi, ce au la bază decenii sau chiar secole de acţiuni sau dividente, variază în funcţie de businessurile pe care le deţin. Clanuri sau familii ale căror averi provin în mare parte datorită statului, cum ar fi numeroasele familii de şeici din orientul apropiat, nu sunt incluse în aceste statistici.

    Poveştile tragice ale familiilor Pulitzer, Vanderbilt sau Woolworth ne arată cam cât de uşor este, chiar şi pentru cele mai mari şi influente familii ale lumii, să-şi piardă averile. ”Sunt nenumărate obstacole pe care familiile trebuie să le întreacă pentru a se asigura că averile lor se află în siguranţă odată cu trecerea generaţiilor”, spune purtătorul de cuvânt al Campden Wealth, Rebecca Gooch. ”Comunicarea, educaţia si o plănuire potrivită sunt cheia păstrării acestora”.

    Unii miliardari, precum Mark Zuckerberg sau Bill Gates, au ales o abordare diferită, alegând să-şi ofere o parte din avere acţiunilor caritabile. Această abordare are la bază încă o teorie a americanului Andrew Carnegie ”Să-ţi petreci prima treime a vieţii educându-te pe cât de mult poţi. Să-ţi petreci următoarea treime muncind şi strângând toţi banii pe care-i poţi strânge. Să-ţi petreci ultima treime oferind aceşti bani unor cauze ce merită”.

    Prima familie din clasamentul Bloomberg al familiilor bogate este familia Walton, deţinătorii celui mai mare hypermarket din lume, Walmart. Walmart are aproape 12.000 de magazine pe întreg mapamondul, cu vânzări de peste 500 de miliarde de dolari. Companiile familiei – Walton Enterprises şi Walton Family Holdings Trust, deţin jumătate din participaţiile Walmart, acţiuni ce stau la baza celei mai mari averi familiale din lume.

    În anul 1945, Sam Walton cumpără primul său magazin pe care îl tranformă în Walmart. De aici, ajunge să clădească cel mai mare lanţ de hypermarketuri din Statele Unite, Walmart ajungând şi în ţări precum Canada, Mexic sau Chile. Sam Walton moare în anul 1992, iar la conducerea Walmart trece fiul său cel mare, Rob. Fiecare dintre copii lui Sam deţine o parte din Walton Enterprises şi Walton Family Holdings Trusts, astfel averile fiecăruia diferă în funcţie de acţiunile pe care le deţine.

    Cel mai bogat membru al familiei este Jim, cu o valoare estimată de cei de la Bloomberg de 42.8 miliarde de dolari. Sub el se afla Rob si Alice, ce deţin averi de 42.6, respectiv 41.1 miliarde de dolari. Conform publicaţiei americane The Motley Fool, Walmart a făcut echipă cu Microsoft pentru a înfrunta Amazon, cel mai mare magazin din domeniul online.

    A doua familie din clasamentul americanilor este familia Koch, familie ce deţine Koch Industries, companie ce activează în nenumărate ramuri ale industriei.În 1940, Fred Koch co-finanţează Wood River Oil and Refining Company, business pe care-l va pasa fiilor săi, Frederick, Charles, Davis şi William. O ceară între fraţi pe seama controlului companiei de la începutul anilor 80 îi face pe Frederick şi William să părăsească businessul.

    Charles si David rămân şi ajung să dezvolte firma în Koch Industries, un conglomerat de mai multe companii cu un profit anual de aproape 100 de miliarde de dolari. Firmele deţinute de Koch Industries activează în domenii precum prelucrarea, rafinarea si distribuirea petrolului sau chiar finanţe şi investiţii la bursă. Familia Koch a fost una dintre principalele surse de bani pentru campania din 2016 a actualului preşesdinte al Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, deşi acum se află într-un plin război contra resticţiilor impuse de republican asupra schimburilor de mărfuri.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ţara din Europa unde elevii primesc SALARIU să înveţe meserie. În timp ce românii fug de asta, în Vest se plătesc bani grei dacă ştii să faci asta

    În Germania, ţară cu o tradiţie de peste 150 de ani în ceea ce priveşte sistemul de învăţământ dual, 70% dintre reprezentanţii unei generaţii urmează o formă de învăţământ dual, potrivit informaţiilor reprezentanţilor AHK România. Valoarea cheltuielilor firmelor din Germania pentru asigurarea generaţiei viitoare de angajaţi ajunge, în fiecare an, la aproximativ 15,2 miliarde de euro. Cheltuielile nete ajung însă, potrivit datelor AHK România, la 3,6 miliarde de euro, dacă se scade aportul productiv al elevului din timpul şcolarizării. 

    Finanţarea părţii practice se realizează exclusiv de către companie, iar 62% intră în costurile cu forţa de muncă – pentru că elevii primesc un salariu pe parcursul şcolarizării şi acesta, în funcţie de meserie, nu este chiar de neglijat (în medie 550 de euro pe lună). Aproximativ 23% (în cifre absolute 2,1 milioane) din numărul total al companiilor de pe piaţa germană sunt implicate în astfel de proiecte. În acest moment, peste 400 de meserii se şcolarizează în acest sistem. Pe lângă cele tehnice, există mai multe meserii în domeniul serviciilor: în sistemul bancar, administrativ sau chiar în al vânzărilor şi achiziţiilor.

    Din punctul de vedere al lui Mihai Boldijar, director general al companiei Robert Bosch pe piaţa locală şi reprezentantul grupului Bosch în România, în Germania există o corelaţie directă între gradul de dezvoltare a companiilor şi economiei germane şi tradiţia îndelungată a acestui tip de pregătire. „Vorbim în primul rând de un sistem educaţional bine organizat, îndreptat către sprijinirea mediului economic. Şi, foarte important, acolo nu sunt sincope. Sistemul funcţionează fluent şi orientat către îmbunătăţire.”

    Soluţii germane pentru probleme româneşti. Confruntate cu lipsa forţei de muncă, companiile au făcut presiuni pentru reînfiinţarea şcolilor profesionale duale şi pe piaţa locală sau au găsit alte forme prin care să se implice în pregătirea viitorilor angajaţi. Directorul general al Bosch este de părere că sistemul de învăţământ dual, după modelul german, reprezintă în mod sigur o opţiune care conduce către formarea de personal pregătit să lucreze cu tehnologiile actuale şi de viitor,

    într-un mediu de producţie modern sau într-o fabrică ce este conectată, ce foloseşte soluţii de Industrie 4.0.
    „Lumea noastră se schimbă într-un ritm foarte alert şi trebuie să ne adaptăm cât mai repede pentru a supravieţui sau pentru a excela. Şi ştim cu toţii că un factor esenţial în evoluţia şi dinamica unei companii este factorul uman”, spune el.
    Grupul deţine un centru de cercetare-dezvoltare în Cluj şi unităţi de producţie pentru soluţii de mobilitate în Cluj şi  Blaj, o unitate de producţie de tehnică liniară, localizată de asemenea în Blaj, precum şi un centru de servicii de externalizare a proceselor de afaceri (BPO) în Timişoara.

    În Bucureşti, Bosch operează un birou de vânzări pentru produsele diviziilor soluţii de mobilitate, Bunuri de larg consum şi Tehnologie pentru construcţii şi energie. În plus, o filială a BSH Hausgeräte GmbH, activă pe piaţa electrocasnicelor, are sediul, de asemenea, în capitala ţării. 

    Peste 6.500 de angajaţi numără grupul Bosch în cele cinci entităţi pe piaţa locală. Una dintre modalităţile prin care compania îşi pregăteşte viitorii potenţiali angajaţi este implicarea în proiectul de sistem educaţional dual din 2013. În prezent, peste 130 de elevi se pregătesc pentru meserii de tehnicieni în electromecanică şi electronică în fabricile Bosch din Blaj şi Cluj. Mihai Boldijar spune că în industria în care activează – un lucru important şi nu întotdeauna uşor de realizat – este găsirea de oameni motivaţi şi talentaţi, interesaţi de domeniul electronicii auto.

    „Având un cadru reglementat, putem să discutăm şi de o predictibilitate importantă pentru agenţii economici, dar şi pentru instituţiile de învăţământ”, descrie el beneficiile acestui sistem. Programul de învăţământ dual Bosch din Cluj şi Blaj oferă posibilitatea elevilor să pună în aplicare cunoştinţele teoretice acumulate în cadrul şcolii – activitatea lor fiind bazată pe planul de învăţământ.
    „Pe lângă practică, tinerii îşi dezvoltă abilităţi organizaţionale, de lucru în echipă. Elevii au ocazia să acumuleze informaţii şi experienţă practice despre producţia de serie în domeniul electronicii aplicate în industria automotive.”

    Spre exemplu, în centrul de training din fabrica de componente auto de la Cluj, elevii au spaţiul lor special dedicat pentru practică, pe aproximativ 770 metri pătraţi, constând în atelier mecanic, electric şi electronic, de tehnologii avansate şi săli de curs. Fiecare elev are trusa lui de scule şi învaţă aici bazele mecanicii, ale electricii şi electronicii. „Încep de la operaţii simple, de pilire şi găurire, până la frezare şi strunjire. De asemenea, ei învaţă să cositorească şi să realizeze circuite electronice. Iar în atelierul de tehnologii avansate, lucrează în domeniul electropneumaticii, senzorilor şi motoarelor”, detaliază programul Boldijar.

    Anul acesta, Bosch a început colaborarea cu al treilea liceu partener, Colegiul Tehnic Energetic din Cluj-Napoca, unde, începând din 15 iunie, erau 14 locuri disponibile pentru anul şcolar 2018-2019; prin această colaborare, Bosch a extins programul şi pentru profesia de electrician pentru aparate electrice şi energetice.
    În ceea ce priveşte investiţiile direcţionate de companie înspre pregătirea elevilor, compania a cumpărat echipament tehnic în valoare de 296.000 de lei (circa 66.000 de euro), pentru a asigura standarde ridicate de învăţare. „În plus, investim constant în resursa umană implicată în acest proces. Avem traineri seniori implicaţi, cu o bogată experienţă şi dedicare”, spune Boldijar.

    Până în prezent, au 40 de elevi absolvenţi, majoritatea preluând după finalizarea şcolii un loc de muncă în departamentele tehnice din fabricile Bosch din Cluj şi Blaj; o parte dintre aceşti elevi îşi continuă studiile.


    Bosch este una dintre cele aproximativ 30 de companii cu capital german care implementează astfel de proiecte pe piaţa locală, potrivit datelor AHK România. Majoritatea acestora sunt active în domenii tehnice precum capacităţi de producţie, companii din Cluj, Satu Mare, Arad, Timişoara, Hunedoara, Sebeş, Sibiu şi Braşov.

     

  • Povestea fabuloasă a românului care a reuşit să ajungă de la muncitor în fabrică, doar cu şcoală profesională, la directorul unuia dintre cele mai mari business-uri din România

    Zicala românească „Meseria, brăţară de aur” primeşte o conotaţie cât se poate de actuală în contextul crizei prin care trece piaţa locală a muncii. Investiţiile în învăţământul profesional dual reprezintă una dintre soluţiile angajatorilor locali, iar alternativa unei astfel de forme de studiu câştigă treptat şi interesul elevilor, care până nu demult aspirau la diplome de licenţă şi master,  insuficiente în dobândirea carierei visate.

    „De curând am împlinit 30 de ani, dar mă simt ca la 20”, spunea Ghiţă Nistor, într-un interviu acordat Business MAGAZIN pentru realizarea profilului său din catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP, ediţia din 2014. Absolvent al unei şcoli profesionale din Cugir, specializarea prelucrător prin aşchiere, s-a angajat în fabrica Star Transmission din Sebeş, una dintre principalele investiţii ale grupului german Daimler din România, ca operator care regla şi programa maşini, în 2001. În aproximativ 12 ani, a devenit director de producţie şi asamblare cutii de viteză cu dublu ambreiaj în şapte trepte, iar apoi a preluat şi coordonarea montajului cutiilor de viteză automate în cinci trepte.

    El a apărut la inaugurarea de la Sebeş a investiţiei de 300 de milioane de euro a grupului Daimler, producătorul Mercedes-Benz, în postura de director de fabrică. A absolvit între timp facultatea de inginerie economică din cadrul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca. Deşi a întârziat cu studiile universitare, ardeleanul a făcut timp de doi ani cursuri de instruire în Elveţia, Austria şi Germania în domeniul asamblării cutiilor de viteză.

    „Mă mândresc cel mai mult cu faptul că am reuşit să producem cutii de viteză la acelaşi nivel calitativ precum colegii noştri din Hedelfingen. Presiunea a fost extrem de mare deoarece a fost pentru prima dată când s-au montat cutii de viteză altundeva decât în Germania, iar noi am dovedit că putem face faţă acestei provocări”, spunea el în interviul acordat Business MAGAZIN.

    Exemplul lui a fost preluat de presă, ca urmare a excepţiei de la regula modelului tradiţional de succes în management: absolvent de ASE, poate, apoi un traseu ascendent în cadrul unei multinaţionale. În ţara de origine a companiei în care şi-a construit cariera, acesta reprezintă de fapt parcursul clasic de carieră pentru un tânăr.

    „Mulţi tineri aleg un astfel de tip de formare pentru a avea o meserie, dar şi ca un prim contact cu mediul privat. După o astfel de formare, unii se specializează să devină maiştri în domeniul lor, iar alţii se îndreaptă către o facultate. Cei mai mulţi directori de companii din Germania au trecut printr-o astfel de formare”, descrie Anca Hociotă, manager membership services and vocational training în cadrul Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane (AHK România), perspectivele de dezvoltare ale unui tânăr care trece printr-un sistem de pregătire duală pe această piaţă.