BusinessMagazin

Tag: teren

  • Dedeman îi plăteşte lui Prigoană 7 milioane de euro pentru un teren de 5 hectare în oraşul Pantelimon

    La finele lunii decembrie, acţionarii Rosal Grup, unde Honorius Prigoană are o participaţie de 67%, au aprobat vânzarea către Dedeman a unui teren cu o suprafaţă de circa 50.000 de metri pătraţi, situat în localitatea Pantelimon, judeţul Ilfov. Tranzacţia urmează să fie semnată în luna februarie.

    Cele două companii au semnat şi un antecontract de vânzare-cumpărare a terenului cu preţul “global, ferm şi nemodificabil”, de 25 de milioane de lei, la care se adaugă TVA, rezultând un preţ de 140 de euro/metru pătrat.

    Terenul vândut de familia Prigoană este cel pe care construise în toamna lui 2012 complexul expoziţional Exporom, închis ulterior. Firma Exporom a fost dizolvată şi lichidată la sfârşitul anului trecut, la cererea acţionarilor.

    În preţul plătit de Dedeman intră şi cei 15.000 de metri pătraţi de hale construite de familia Prigoană pe terenul respectiv.

    Potrivit unor surse din piaţa de bricolaj, Dedeman ar urma să construiască pe terenul achiziţionat un centru logistic.

    Nici reprezentanţii Dedeman şi nici Honorius Prigoană nu au putut fi contactaţi până la ora transmiterii ştirii.

    Dedeman a mai cumpărat, la sfârşitul anului trecut, tot de la Rosal Grup, aproape trei hectare de teren situat în sectorul 3 din Bucureşti, valoarea tranzacţiei fiind de 5,9 milioane de euro, cu TVA (160 euro/metru pătrat).

    Cele cinci loturi de teren intravilan, în suprafaţă totală de 29.700 metri pătraţi, sunt situate pe Strada Dudeşti – Pantelimon, în sectorul 3 al Capitalei, unde funcţiona sediul central al companiei de salubritate Rosal.

    Dedeman, cea mai mare companie din domeniul retailului cu materiale de construcţii şi amenajărilor interioare din România, este deţinută de oamenii de afaceri Dragoş şi Adrian Pavăl şi a încheiat anul 2013 cu afaceri de 2,67 miliarde lei (606 milioane euro) şi un profit net de 288,3 milioane lei (65,2 milioane euro).

    Reţeaua Dedeman din România numără 40 de magazine, anul trecut fiind deschise patru unităţi, la Sibiu, Deva, Bucureşti (Colentina) şi Târgu-Jiu. În afară de magazinul din Colentina (sector 2), inaugurat la începutul lunii septembrie, retailerul mai deţine în Bucureşti alte două unităţi, în apropiere de Şoseaua Giurgiului (sector 4) şi pe Valea Cascadelor (sector 6).

    Compania a anunţat anterior că vrea să ajungă la o reţea de 50 de magazine în România până la finele acestui an.

     

  • Fostul ministru de Interne, Cristian David, urmărit penal pentru că a luat mită 500.000 de euro

     Fostul ministru al Internelor Cristian David a venit, miercuri dimineaţă, la Direcţia Naţională Anticorupţie, după ce pe numele lui a fost emis şi un mandat de aducere, în dosarul în care este acuzat de luare de mită.

    Potrivit unor documente ale procurorilor DNA, obţinute de MEDIAFAX, în 19 ianuarie s-a dispus începerea urmăririi penale în cazul lui Cristian David, pentru luare de mită, iar o zi mai târziu a fost pusă în mişcare acţiunea penală.

    Cristian David este acuzat că a primit 500.000 de euro pentru a interveni la prefectul judeţului Buzău, Cristinel Bîgiu, în vederea stabilirii dreputului de proprietate în cazul unui teren de 15 hectare din municipiu, de către Comisia Judeţeană Buzău pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Retailul a atras investiţii record pentru ultimii şase ani, de peste un miliard de euro

    Nu a fost deloc un an uşor pentru micii comercianţi independenţi, care se confruntă de ani buni cu scăderea apetitului de consum şi cu presiunea concurenţei. Numărul total de magazine alimentare din România îşi va continua scăderea de la 91.000 în 2008 la 72.000 în acest an şi la 64.000 în 2018, cei mai afectaţi fiind operatorii din comerţul tradiţional, conform unui raport realizat de PwC. „Estimăm că acest trend va continua“, spune Bogdan Belciu, partener la departamentul de consultanţă pentru management din
    cadrul PwC.

    În cazul reţelelor moderne tendinţa este însă inversă: la finalul primelor trei trimestre, numărul magazinelor din retailul alimentar crescuse cu 130 de spaţii faţă de sfârşitul anului trecut, ajungând la 1.379. Cele mai dinamice au fost anul acesta reţelele Mega Image şi Profi, care au împreună aproape jumătate din numărul total de supermarketuri de pe piaţa locală. Mega Image a preluat anul acesta 19 magazine Angst, aceasta fiind cea mai importantă tranzacţie din segmentul supermarketurilor.

    Anul acesta, vânzările magazinelor moderne de proximitate au crescut cu aproape 102%, faţă de aproape 22% în Bulgaria, 8,8% în Polonia sau 1,8% în Cehia, conform datelor companiei de cercetare de piaţă PMR. Evoluţia de pe piaţa locală s-a datorat pe de o parte creşterii consumului, iar pe de altă parte extinderii lanţurilor de magazine, în total fiind inaugurate peste o sută de spaţii în retailul alimentar modern pe parcursul acestui an. Investiţiile au fost destinate şi extinderii formatelor mari: cele mai mari reţele de hipermarketuri, în funcţie de cifra de afaceri, Kaufland, Auchan şi Carrefour, care au venituri anuale de circa 15 miliarde de lei, au deschis anul acesta nu mai puţin de şase spaţii în Capitală. Cele şase noi spaţii au fost deschise în urma unor investiţii cumulate care ajung la jumătate de miliard de euro. Acest lucru aminteşte mai degrabă de euforia care a precedat criza financiară. La nivelul întregii ţări reţelele de hipermarketuri au ajuns în 2014 la 177 de spaţii.

    Plusuri au bifat şi operatorii din electro-IT pe parcursul acestui an. De pildă, aproximativ 51% dintre locuitorii din mediul urban au făcut cumpărături de Black Friday, un număr record, arată un studiu realizat de compania iSense Solutions. Evenimentul s-a extins în diverse categorii de produse, chiar dacă iniţial, în urmă cu 3-4 ani, ofertele erau axate pe produsele electronice, electrocasnice şi IT. Anul acesta, valoarea pieţei de electro-IT se plasează la circa 2 miliarde de euro, în creştere faţă de anii anteriori (1,7 mld. în 2013), dar mai puţin faţă de 2008 (2,5 mld. euro), conform datelor TEMAX.

    Un domeniu efervescent a fost cel al bricolajului în 2014. În februarie a avut loc vânzarea pe plan local a reţelei Praktiker, care a fost preluată de firma Search Chemicals, deţinută de Omer Susli. Cele 27 de magazine ale reţelei, care şi-a început activitatea pe plan local în 2002, au avut în 2012 vânzări de 142 de milioane de euro. Reţeaua de magazine de bricolaj Obi s-a desfiinţat anul acesta; nemţii de la Tengelmann s-au retras şi au închis pur şi simplu cele şapte magazine deschise de la intrarea pe piaţă, în 2008. Tot anul acesta, în vară, Leroy Merlin a preluat cele 15 spaţii ale BauMax, reţeaua ajungând astfel la 17 magazine.

    În prima jumătate a anului, vânzările cumulate realizate de Dedeman, Ambient, Brico Depot (care a cumpărat anul trecut reţeaua Bricostore), Praktiker, Leroy Merlin şi Hornbach au crescut cu 12%, conform unei analize realizate de ZF. Liderul pieţei de bricolaj, Dedeman, care este şi cel mai mare retailer român, a deschis anul acesta trei noi magazine, iar cifra de afaceri ar putea depăşi anul acesta 700 de milioane de euro.

  • Cel mai scump gem din lume este produs în Transilvania

    La 365 de euro pentru 800 de grame, gemul mamei Gherda este, probabil, cel mai scump din lume. Îl prepară la foc de lemne din fructe culese chiar de ea, de pe dealurile din jurul satului Viscri, notează ştirileprotv.ro.

    Mama Gherda nu ştie de conservanţi, deci nu îi foloseşte. Adaugă foarte puţin zahăr şi are grijă să fiarbă cantităţi mici, astfel încât gemul să păstreze intactă aroma fructelor.

    Gemul ajunge într-un recipient unicat creat de un sticlar vestit din Sibiu. Este aşezat apoi într-o ramă de stejar, opera unui tâmplar priceput. Aşa se naşte un cadou sofisticat, pe cât de scump, pe atât de căutat, notează sursa citată.

    Tăiat din pădurile Transilvaniei, stejarul folosit la ambalajul cadoului trebuie înlocuit iar soluţia e simplă. Fiecare cumpărător primeşte 5 stejari pe acest teren de pe Valea Bărcăului. Deja aici au fost plantaţi cu ajutorul comunităţii peste 2.500 de puieţi, iar printre cei care deţin o bucăţică din pădure se află numeroase persoane publice, dar şi oameni de afaceri atât din ţară, cât şi din străinătate.

    Faima gemului din Transilvania a ajuns până la Casa Regală a Marii Britanii, iar Prinţul Charles este fan declarat al bunătăţilor româneşti.

  • Cel mai scump gem din lume este produs în Transilvania

    La 365 de euro pentru 800 de grame, gemul mamei Gherda este, probabil, cel mai scump din lume. Îl prepară la foc de lemne din fructe culese chiar de ea, de pe dealurile din jurul satului Viscri, notează ştirileprotv.ro.

    Mama Gherda nu ştie de conservanţi, deci nu îi foloseşte. Adaugă foarte puţin zahăr şi are grijă să fiarbă cantităţi mici, astfel încât gemul să păstreze intactă aroma fructelor.

    Gemul ajunge într-un recipient unicat creat de un sticlar vestit din Sibiu. Este aşezat apoi într-o ramă de stejar, opera unui tâmplar priceput. Aşa se naşte un cadou sofisticat, pe cât de scump, pe atât de căutat, notează sursa citată.

    Tăiat din pădurile Transilvaniei, stejarul folosit la ambalajul cadoului trebuie înlocuit iar soluţia e simplă. Fiecare cumpărător primeşte 5 stejari pe acest teren de pe Valea Bărcăului. Deja aici au fost plantaţi cu ajutorul comunităţii peste 2.500 de puieţi, iar printre cei care deţin o bucăţică din pădure se află numeroase persoane publice, dar şi oameni de afaceri atât din ţară, cât şi din străinătate.

    Faima gemului din Transilvania a ajuns până la Casa Regală a Marii Britanii, iar Prinţul Charles este fan declarat al bunătăţilor româneşti.

  • Dragoş Bîlteanu a vândut un teren de 10 milioane euro pe care va fi extins mallul Promenada

     Grupul Romenergo, controlat de omul de afaceri Dragoş Bîlteanu, a vândut fondului sud-african NEPI terenul de 1,2 hectare de sub fostul sediu al companiei din Calea Floreasca, tranzacţie evaluată de ZF la circa 10 milioane de euro şi care va permite extinderea mallului Promenada cumpărat recent de NEPI.

    Romenergo a început demolarea clădirii fostului sediu pentru a curăţa terenul şi a închiriat un spaţiu în Floreasca Tower în care şi-a stabilit biroul.

    “NEPI a finalizat achiziţia unui teren de 1.2 hectare adiacent Promenada Mall. Pe acest teren există o clădire de birouri în curs de demolare. Terenul este reglementat din punct de vedere urbanistic pentru dezvoltarea unei noi clădiri de birouri de aproximativ 50.000 de metri pătraţi. NEPI intenţionează să solicite modificarea reglementărilor urbanistice în vederea dezvoltării unei extensii a Promenada Mall integrată cu o nouă dezvoltare de birouri de clasă A pe acest teren”, au anunţat reprezentanţii NEPI.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Alina Bica ar fi primit un teren în Snagov pe care l-a vândut, bani ajungând şi la Dorin Cocoş – surse

    Alina Bica a fost reţinută de DNA, joi noapte, pentru abuz în serviciu, după ce Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP din care actualul procuror-şef al DIICOT a făcut parte, a acordat, în 2011, o despăgubire pentru un teren supraevaluat din Capitală.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că Alina Bica, în mod indirect şi voalat, ar fi sugerat celorlalţi membri ai comisiei să aprobe dosarul de despăgubire al omului de afaceri Gheorghe Stelian, un apropiat al lui Dorin Cocoş. Concret, explică sursele citate, Alina Bica nu le-ar fi solicitat direct membrilor comisiei acest lucru, dar a lăsat de înţeles că documentaţia din dosar era corectă, astfel că puteau semna fără grijă.

    La un timp după aprobarea acestui dosar, Alina Bica ar fi primit, prin interpuşi, un teren în comuna Snagov. Sursele citate arată că nu este clar dacă interpuşii sunt cunoştinţe sau rude ale omului de afaceri Gheorghe Stelian, dar menţionează că, imediat ce terenul a intrat în posesia Alinei Bica, aceasta l-a vândut, iar o parte din banii obţinuţi astfel ar fi ajuns la Dorin Cocoş.

    Secţia de procurori a CSM s-a reunit, joi seară, pentru a discuta solicitarea DNA de reţinere şi arestare a Alinei Bica şi au încuviinţat reţinerea şi arestarea la domiciliu. Bica va fi prezentată la instanţa supremă pentru luarea măsurii preventive.

    În acelaşi dosar, procurorii anticorupţie au pus în mişcare acţiunea penală şi i-au reţinut pentru 24 de ore pe Lăcrămioara Alexandru şi pe Dragoş Bogdan, care, alături de Bica, au făcut parte din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP.

    Pe 15 octombrie 2014, Direcţia Naţională Anticorupţie s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, în legătură cu reconstituirea unui drept de proprietate asupra unui teren agricol, în suprafaţă de 13,0535 ha, situat în Bucureşti, zona Plumbuita, sector 2.

    Potrivit procurorilor, la data de 15 martie 2011, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP, din care făceau parte Alina Bica, Lăcărmioara Alexandru şi Dragoş Bogdan, a aprobat raportul de evaluare a terenului de 13 ha din Capitală cu încălcarea prevederilor art. 16 alin. 7 din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei.

    Astfel, membrii comisiei, luând la cunoştinţă de concluziile raportului de evaluare a terenului, nu au constatat că expertul evaluator a supraevaluat terenul respectiv, de la 113.954.741 lei (valoare reală) la 377.282.300 lei (valoarea unui teren asemănător situat într-o zonă centrală a Capitalei).

    Aceştia ar fi fost conştienţi însă că terenul era supraevaluat, aspect ce reiese şi din faptul că, anterior, în şedinţa din 24 februarie 2011, când dosarul respectiv mai fusese analizat, s-a dispus amânarea luării unei decizii pentru următoarea şedinţă, fiind solicitată participarea evaluatorului şi întocmirea unui scurt istoric al dosarului, mai notează anchetatorii.

    După emiterea deciziei de despăgubire, la data de 15 martie 2011, oamenii de afaceri, beneficiari ai drepturilor litigioase asupra terenului din anul 2010, au obţinut titluri de conversie în acţiuni la Fondul Proprietatea, listat la bursă din data 25 ianuarie 2010, în cuantum de 377.282.300 lei, echivalentul a 89.426.189 euro (755/metru pătrat).

    Prin îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu, de către membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, a fost produs statului român un prejudiciu în valoare de 263.327.559 lei (echivalentul a 62.548.113 euro), reprezentând supraevaluarea, concomitent cu obţinerea unor foloase necuvenite pentru beneficiarii drepturilor litigioase, mai spun procurorii.

    Bica a fost recent în atenţia publică, înainte de primul tur al alegerilor prezidenţiale, după ce a apărut într-o serie de fotografii alături de Elena Udrea, la Paris. Fotografiile respective au apărut, timp de câteva ore, pe un site, unde nu au mai putut fi apoi accesate.

    Alina Bica este şefa DIICOT din mai 2013, fiind numită la propunerea ministrului interimar al Justiţiei de atunci, premierul Victor Ponta.

    În septembrie 2012, numele ei era vehiculat pentru funcţia de procuror general. Tot atunci, în presă a fost publicată o convorbire telefonică interceptată pe care aceasta ar fi avut-o cu fostul şef al ANAF Sorin Blejnar, discuţie în care Bica se interesa de funcţia pe care urma să o ocupe la ANAF o cunoştinţă a ei.

  • Deputatul PNL Mircea Roşca, vizat de DNA într-un dosar privind vânzarea unui teren la Azuga

    Potrivit unor surse judiciare, procurorii DNA – Serviciul Teritorial Ploieşti fac cercetări într-un dosar în care apar numele preşedintelui PNL Prahova, deputatul Mircea Roşca, şi cel al preşedintelui filialei locale Azuga a PNL, Gabriel Popescu, ancheta vizând vânzarea către un om de afaceri a unui teren din intravilanul staţiunii Azuga, care aparţinea domeniului public.

    În acest dosar, deputatul Mircea Roşca, care este suspectat că ar fi luat mită de la omul de afaceri, a fost citat să se prezinte, marţi, la sediul DNA Ploieşti, pentru audieri, în timp ce Gabriel Popescu a fost audiat deja în acest dosar, a mai spun sursele judiciare citate.

    Primarul staţiunii Azuga, Constantin Samson, a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX că în urmă cu câteva săptămâni procurorii DNA au cerut de la Primăria Azuga mai multe documente privind vânzarea unui teren intravilan cu o suprafaţă de aproximativ 2.000 de metri pătraţi, situat la intrarea în Azuga dinspre Ploieşti, teren vândut în urmă cu aproximativ trei ani unui om afaceri care ar fi reclamat că a dat mită pentru încheierea tranzacţiei. 

    ”Ştiu că este vorba despre vânzarea unui teren care era al Primăriei şi a hotărât Consiliul Local să-l vândă. Tranzacţia s-a făcut pe vremea când nu eram eu primar, ori la sfârşitul anului 2011, ori la începutul anului 2012. Gabi Popescu a mai fost audiat o dată la DNA şi apoi au venit procurorii la noi şi a cerut nişte documente”, a declarat primarul staţiunii Azuga, Constantin Samson.

  • Prigoană ia 6 milioane de euro de la Dedeman pentru un teren de trei hectare în sectorul 3 din Bucureşti

    Cele cinci loturi de teren intravilan, în suprafaţă totală de 29.700 metri pătraţi, sunt situate pe Strada Dudeşti – Pantelimon, în sectorul 3 al Capitalei, unde funcţionează sediul central al companiei de salubritate Rosal.

    Preţul convenit între părţi este de 160 euro/metru pătrat plus TVA.

    Honorius Prigoană, fiul omului de afaceri Silviu Prigoană, deţine 67% din capitalul Rosal Grup, diferenţa fiind în posesia altor doi acţionari.

    Nici reprezentanţii Dedeman şi nici Silviu Prigoană sau fiul său nu au putut fi contactaţi până la ora transmiterii ştirii.

    Dedeman, cea mai mare companie din domeniul retailului cu materiale de construcţii şi amenajărilor interioare din România, este deţinută de oamenii de afaceri Dragoş şi Adrian Pavăl şi a încheiat anul trecut cu afaceri de 2,67 miliarde lei (606 milioane euro) şi un profit net de 288,3 milioane lei (65,2 milioane euro).

    Reţeaua Dedeman din România numără 40 de magazine, în acest an fiind deschise patru unităţi, la Sibiu, Deva, Bucureşti (Colentina) şi Târgu-Jiu. În afară de magazinul din Colentina (sector 2), inaugurat la începutul lunii septembrie, retailerul mai deţine în Bucureşti alte două unităţi, în apropiere de Şoseaua Giurgiului (sector 4) şi pe Valea Cascadelor (sector 6).

    “Strategia noastră de a construi cel puţin câte un magazin în fiecare sector din Bucureşti se concretizează astăzi cu un nou pas. Până în 2015 dorim să acoperim complet cel mai important oraş al ţării, să reducem distanţele, să fim mai accesibili, mai apropiaţi de clienţii noştri”, declara în septembrie Dragoş Pavăl, preşedintele Dedeman.

    Compania a anunţat anterior că vrea să ajungă la o reţea de 50 de magazine în România până la finele anului viitor.

  • Fondatorul Facebook a cumpărat o insulă din Hawaii. Zuckerberg a plătit 100 de milioane de dolari

    Zuckerberg nu este primul miliardar care să investească în Hawaii; Larry Ellison, fostul CEO al Oracle, a cumpărat insula Lanaii pentru 300 de milioane de dolari.

    Conform celor de la Private Islands Inc., preţul unei insule poate varia între câteva sute de mii de dolari şi câteva sute de milioane. Dezvoltarea unor facilităţi pe terenul respectiv poate însemna însă o investiţie mult mai mare.

    Reţeaua socială Facebook are 1,3 miliarde de utilizatori în întreaga lume, 300 de milioane dintre aceştia folosind, de asemenea, şi aplicaţia Facebook Messenger. WhatsApp, care oferă o soluţie ieftină pentru înlocuirea mesajelor trimise pe telefon, are 600 de milioane de utilizatori la nivel mondial.

    Preluarea WhatsApp de către Facebook pentru 21,6 miliarde de dolari, anunţată în februarie, este cea mai mare achiziţie a unui start-up în ultimii ani, cu mult peste tranzacţia de un miliard de dolari prin care Facebook a preluat Instagram în 2012 sau achiziţia pentru 8,5 miliarde de dolari a Skype de către Microsoft.