Un studiu recent publicat în “Proceedings of the Royal Society B” şi efectuat într-o zonă din Noua Zeelandă, ţară afectată de scăderea alarmantă a numărului de specii de animale care asigură polenizarea plantelor, arată că noi specii ar putea îndeplini rolul celor dispărute.
Spre surprinderea cercetătorilor, s-a constatat că şobolanul de casă, specie invadatoare venită din Europa la bordul navelor, contribuie la polenizare, fiind atras de nectarul florilor.
Fizicianul, care va explora unele dintre cele mai remarcabile evoluţii ale tehnologiei şi sănătăţii într-un serial intitulat “Brave New World With Stephen Hawking”, a declarat în cadrul unui interviu că explorarea spaţiului este cea mai urgentă misiune a omenirii, scrie huffingtonpost.com.
“Intrăm într-o perioadă din ce în ce mai periculoasă. Populaţia şi utilizarea resurselor finite ale Pământului cresc exponenţial, odată cu abilitatea noastră tehnică de a schimba mediul în bine sau rău. Dar codul nostru genetic încă poartă instinctele agresive şi egoiste care au fost în avantajul supravieţuirii în trecut. Va fi dificil de evitat un dezastru în următorii 100 de ani, ca să nu vorbim despre următorii 1.000 sau un milion”, spune Hawking.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Grupul de cercetători condus de programatorul John Graham-Cumming şi de Doron Swade, fost custode al Muzeului de Ştiinţă din Londra, va utiliza schiţele incomplete ale maşinii lui Babbage, care se află la această instituţie, în încercarea de a afla dacă matematicianul chiar ar fi reuşit să creeeze, cu materialele şi ştiinţa epocii lui, un computer programabil viabil în deceniul al patrulea al secolului al XIX-lea.
Proiectul de construire a maşinii analitice vine după construirea în urmă cu douăzeci de ani a unei alte invenţii a lui Babbage, maşina diferenţială nr. 2, un calculator cu circa 8.000 de componente a căror asamblare a necesitat o migală de ceasornicar. Tot Dorin Swade a coordonat şi construcţia maşinii diferenţiale, care actualmente există în lume în două exemplare: primul, la Muzeul de Ştiinţă din Londra, al doilea la Muzeul de Istorie a Computerelor din Mountain View, California.
Maşina analitică, la care Babbage a început să lucreze în 1837, a avut şi un prim programator, în persoana fiicei Lordului Byron, Ada Lovelace. În ciuda eforturilor lui Babbage şi ale Adei Lovelace, proiectul lor nu s-a materializat însă.
Lovelace a murit la 37 de ani de cancer, iar Babbage n-a putut găsi niciodată finanţarea de care ar fi avut nevoie ca să desăvârşească un model funcţional al maşinii analitice. După ani de schiţe şi proiecte şi încercări infructuoase de a obţine finanţare, matematicianul a murit în 1871, fără ca maşina să fi fost construită.
Maşina analitică (model):
Maşina diferenţială nr. 1 (model):
Maşina diferenţială nr. 2:
Foto: Muzeul de Ştiinţă din Londra
Rezultatele studiului efectuat pe exemplare de ciocănitoare pestritiţă mare întâlnită în Europa şi Asia, studiu apărut recent în publicaţia online dedicată ştiinţei PLoS ONE, arată că aceste păsări au în craniu un sistem de amortizare a şocurilor.
Informaţiile au fost obţinute cu ajutorul unor camere video de mare viteză şi cu ajutorul unor scanări ale creierului, punându-se în evidenţă faptul că oasele craniului au pe alocuri o consistenţă spongioasă, iar partea de sus şi cea de jos ale ciocului sunt inegale ca lungime; ambele caracteristici au un rol esenţial în prevenirea traumatismelor de impact.
Cercetătorii speră ca descifrarea secretelor sistemului ce protejează de şocuri creierul ciocănitorilor să se dovedească utilă în crearea unor echipamente de protecţie adecvate pentru oameni, prevenind astfel traumatismele cranio-cerebrale.
Aceşti peşti, Parupeneus cyclostomus, trăiesc în grupuri organizate în funcţie de dimensiunea indivizilor şi acţionează în echipă atunci când vânează. Când un individ urmăreşte prada în zona de corali, ceilalţi din grup se poziţionează astfel încât să-i blocheze acesteia orice cale de scăpare, pentru a asigura reuşita acţiunii.
Exemple de lucru în echipă s-au mai observat anterior, dar de regulă la primate superioare (cimpanzei) sau la balene ucigaşe.
Autorii studiului, cercetătorii de la Colegiul Universitar din Londra, au descoperit că fluctuaţiile IQ-ului corespund cu unele mici schimbări fizice ale unor arii din creier, asociate cu o serie de activităţi intelectuale. Ei au studiat 33 de adolescenţi britanici al căror IQ a variat de la 80 la 140 de puncte. Subiecţii au fost examinaţi odată în 2004, cu ajutorul unor teste standardizate de măsurare a inteligenţei şi apoi în 2008, folosind tehnici de imagistică prin rezonanţa magnetică.
Analizând separat nivelul de inteligenţă verbală şi nonverbală, specialiştii au constatat că aspectele fundamentale ale inteligenţei se pot schimba semnificativ chiar şi atunci când, în ansamblu, scorul IQ rămâne relativ constant. O cincime dintre subiecţii studiului au înregistrat fluctuaţii. IQ-ul verbal al unui adolescent a crescut de la 120, la vârsta de 13 ani, la 138, când a împlinit 17 ani, în timp ce IQ-ul nonverbal a scăzut sub medie, de la 103 la 85.
Mai mult pe www.descopera.ro.
Unul dintre cele mai mari succese înregistrate prin intermediul acestui site este proiectul TikTok, care permite purtarea unui iPod Nano de ultimă generaţie ca un ceas de mână şi care a reuşit să adune aproape un milion de dolari de la susţinători.
Încurajaţi de reuşita proiectului, alţi designeri au apelat şi ei la Kickstarter, atraşi şi de faptul că după obţinerea finanţării nu trebuie să cedeze controlul asupra produsului. Studio Neat, creator al unui condei pentru iPad numit Cosmonaut, a obţinut şi el finanţare de aproape 150.000 de dolari. Un deţinător al unei firme de consultanţă în design, Dario Antonioni, a propus spre finanţare publicului o bancă de lemn proiectată de el şi a reuşit să adune banii necesari comandării un lot de bănci unui fabricant asiatic.
Nu toţi designerii care doresc să obţină bani prin crowdfunding ajung să propună însă proiectele prin Kickstarter.com; angajaţii site-ului le trec în revistă şi le acceptă doar pe acelea pentru care există deja un prototip funcţional.
“Aceasta este prima demonstraţie a unei interfeţe creier-maşină-creier care stabileşte o legătură directă între creierul unei primate şi un corp virtual”, afirmă conducătorul studiului, Miguel Nicolelis, profesor de neurobiologie la Universitatea Duke. Celor două maimuţe le-au fost introduse electrozi în creier şi au fost antrenate să controleze prin activitatea cerebrală mâinile virtuale ale unui avatar, folosite pentru a diferenţia şi manipula două obiecte virtuale.
Acest lucru înseamnă că este posibilă conceperea unui exoschelet robotic cu senzori, care să permită pacienţilor ce suferă de paralizii complexe să meargă şi totodată să recepteze feedback tactil. Oamenii de ştiinţă şi-au propus să conceapă un astfel de exoschelet în următorii ani, intenţionând să organizeze o demonstraţie publică în deschiderea CM de Fotbal din 2014, din Brazilia.
Mai mult pe www.descopera.ro.
Studiul publicat în “Proceedings of the Royal Society B” arată că Istmul Panama, apărut acum circa trei milioane de ani, nu s-a dovedit o barieră de netrecut pentru o specie de melci marini care au reuşit să ajungă dintr-o parte în cealaltă a sa acum 750.000 de ani, parcurgând drumul în sens invers acum 72.000 de ani.
Cercetătorii au reuşit să determine acest lucru pe baza unor teste ADN, ajungând la concluzia că după ridicarea Istmului Panama au avut loc două traversări ale acestuia, realizate de melci în zbor, agăţaţi de burta sau de picioarele unor păsări care i-au transporat de la un ocean la altul.
Rezultatele cercetărilor îi îndreptăţesc pe oamenii de ştiinţă să creadă că şi alte mici specii de nevertebrate au utilizat aceeaşi modalitate de transport pentru răspândire.
Dar conferinţele au cunoscut o glorie deosebită mai ales în ultimii ani, când explozia conexiunilor la internet şi lăţimea de bandă au putut face posibilă rularea înregistrărilor – din 2006 acestea sunt publice, pe www.ted.com. În timp, la TED au vorbit Bill Clinton, Malcolm Gladwell, Al Gore, Gordon Brown, Bill Gates, Larry Page, Sergey Brin, iar audienţa globală a siteului aduna, în iunie 2011, peste 500 de milioane de presoane. Unii i-au acuzat pe cei de la TED de elitism – un bilet costă 6.000 de dolari şi numai oaspeţii de rang înalt sunt trataţi cu atenţie şi consideraţie. Pe de altă parte, trebuie spus că misiune a TED şi modul în care îşi face treaba merită toată stima. Pentru că trăim într-o lume unde înţelepciunea, ideile şi creativitatea ar trebui răsplătite cu grămezi de aur, iar oamenii promovaţi de TED sunt înţelepţi, au idei şi sunt creativi.
Vă prezentăm căteva din cele mai tari prezentări de la TED:
1.Ken Robinson – Şcolile distrug creativitatea
Este, poate, cea mai vizionată înregistrare TED. Sir Ken Robinson propune modificarea fundamentală a sistemului educaţional.