Peste 700.000 de refugiaţi au primit azil în 2016, faţă de doar 330.000 în 2015, arată datele oficiale. Germania a oferit azil pentru 445.000 de persoane în 2016, cifre de trei ori mai mari faţă de anul precedent.
În topul ţărilor care au acceptat azilanţi se mai află Suedia, Italia şi Franţa.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Simons oferă 15.000 de dolari în plus unor profesori norocoşi care predau matematică şi ştiinţe (chimie, fizică etc). “Le dăm bani în plus, 15.000 de dolari pe an. Avem 800 de profesori din New York înscrişi în acest program. Anul următor, numărul va creşte la 1.000, ceea ce înseamnă 10% dintre profesori de matematică şi ştiinţe din sistemul şcolar public din New York”, a spus Jim Simons.
Potrivit Centrului Naţional de Statistică arată că profesorii din Statele Unite sunt plătiţi în medie cu 56.383 de dolari anual, cu 1.3% mai puţin decât media de acum 13 ani.
Jim Simons, în vârstă de 77 de ani, are o avere estimată la 14 miliarde de dolari, potrivit Forbes.
Astfel, cei 49% care au votat împotriva transformării statului într-o republică prezidenţială, dorind păstrarea stării de fapt, au avut anul trecut o contribuţie egală cu 72% din economia Turciei. Restul de 51%, care au votat în favoarea schimbărilor cerute de Erdogan, au fost anul trecut “responsabili” de 28% din economia statului.
Similar, cei care au votat împotriva lui Erdogan au cumpărat 85% din volumul total de cărţi comercializate în 2016. Cei 51% care au votat “pentru” au cumpărat doar 15% din aceste cărţi.
Majoritatea cetăţenilor turci s-au pronunţat, la limită, în favoarea proiectului de instituire a sistemului prezidenţial, situaţie care îi va oferi prerogative sporite preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, conform rezultatelor finale ale referendumului constituţional desfăşurat duminică.
Potrivit rezultatelor anunţate după numărarea a 99,95% din voturi, 25 de milioane de cetăţeni turci (51,3%) s-au pronunţat în favoarea sistemului prezidenţial, iar 23,7 milioane (48,7%) împotrivă, relatează agenţia de ştiri Anadolu.
Preşedintele Recep Tayyip Erdogan, iniţiatorul referendumului, a transmis felicitări formaţiunilor care au susţinut proiectul de modificare a Constituţiei – Partidul Dreptăţii şi Dezvoltării (AKP), Mişcarea Naţionalistă (MHP) şi Partidul Marii Uniuni BBP).
“Potrivit rezultatelor, aproape 25 de milioane de cetăţeni turci au votat în favoarea modificării Constituţiei, diferenţa fiind de circa 1,3 milioane de voturi”, a afirmat Recep Erdogan, cerând marilor puteri să respecte rezultatul referendumului.
Graficul a fost realizat de designerul turc Yardimli Diren.
Sursa: hvg.hu
Un angajat din administraţia publică din România a încasat, în medie, un salariu net de 3.320 de lei net în luna ianuarie a acestui an, cu 7% mai mult decât un funcţionar public din Ungaria în aceeaşi lună. Situaţia este paradoxală în contextul în care nivelul de trai din Ungaria este mai bun decât cel din România.
„Slujbaşii de la stat din administraţia publică din orice ţară din lume câştigă mai puţin decât angajaţii din privat. Iar acest lucru nu se întâmplă ca urmare a unor legi, ci din cauza faptului că, automat, în administraţia publică se duc oamenii care nu rezistă la presiunea din mediul privat. Acesta este mecanismul din orice ţară normală prin care se alege cine merge la stat şi cine merge la privat. În privat e presiunea mai mare, educaţia oamenilor e mai bună, iar cei care se angajează acolo fac mai multe sacrificii. De aceea, salariul mai mare la privat faţă de stat e firesc. Ce se întâmplă în România e revoltător”, a spus Radu Furnică, preşedintele firmei de executive search Leadership Development Solutions.
De altfel, în mod paradoxal, funcţionarii publici din România câştigă mai bine decât funcţionarii din alte state care au economii mai dezvoltate şi un nivel de trai mai ridicat.
Autoritatea de Supraveghere Financiară a dat publicităţii o analiză privind frecvenţa daunei şi valoarea medie a daunelor la poliţele RCA în funcţie de vârsta asiguratului, puterea motorului a vehiculului, cât şi locul înmatriculării.
Aşadar, cei mai periculoşi şoferi din România sunt bucureştenii, constănţenii şi ieşenii. Potrivit studiului ASF frecvenţa daunei este de 6,78% în cazul persoanelor fizice cu vehiculele înmatriculate în Bucureşti, 6,40% în cazul înmatriculărilor în Constanţa şi 6,27% pentru Iaşi în perioada 2013-2015.
În cazul Bucureştiului una dintre explicaţii pentru frecvenţa daunei ar putea fi traficul mai aglomerat din Capitală. Frecvenţele minime ale daunelor s-au întâlnit în cazul înmatriculate în Harghita cu 2,84%, Covasna cu 3,15%, Sălaj cu 3,42%.
În cazul persoanelor juridice cele mai multe daune au fost întâlnite în cazul vehiculelor înmatricultae în Cluj, Ilfov, Iaşi, Galaţi, Dolj (peste 11%) iar cele mai puţine la cele din Călăraşi, Caraş Severin, Botoşani, Harghita, Hunedoara Covasna, Sălaj (între 6% şi 7%).
Clasamentul pe judeţe de inmatriculare nu coincide cu dauna medie în funcţie de judeţ. Valoarea acesteia, pentru persoane fizice, a variat între 4.000-5.000 de lei (Argeş, Bucureşti, Cluj, Sibiu) şi 9.000-10.000 lei (judeţele Sălaj şi Suceava).
Un element interesant este faptul că maşinile cu motoare puternice au fost cele care au provocat cele mai multe daune de tip RCA. Astfel, dacă frecvenţa daunelor în cazul vehiculelor motorizate sub 1.200 de centimetri cubi a fost de 3.78%, la cele cu motoare de peste 2.500 centimetri cubi frecvenţa daunei a fost mai mult decât dublă, adică 7.91%. Şi valoarea daunei a evoluat corespunzător, respectiv 5.283 lei (sub 1.200 de centimetri cubi) şi 8.511 lei la cele de peste 2500 centimetri cubi.
In cazul grupelor de vârstă, tinerii provoacă cele mai multe accidente (sub 25 de ani) unde frecvenţa daunei a fost de 6,15% şi de 4,59% la cei de peste 40 de ani. Trebuie însă remarcat că tinerii sub 25 de ani şi cu maşini cu motorizări mici, de până în 1.200 centimetri cubi, au avut şi ei frecvenţe mici ale daunelor, comparabile cu celelate grupe de vârstă, adică 3,77%.
Brexitul, căderea lirei, inflaţia şi nu numai şi-au pus amprenta pe costurile alimentelor în Marea Britanie. Potrivit datelor de la Statistica britanică, preţul unei salate a urcat cu 67.2% între ianuarie şi februarie. Iar trendul va fi tot pe creştere a preţurilor.
Citiţi mai multe despre acest subiect pe gustarte.ro
“În luna februarie 2017, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mic faţă de luna ianuarie 2017, ca urmare a acordării în lunile precedente a primelor ocazionale (inclusiv prime trimestriale, anuale, pentru performanţe sau sărbători, al 13-lea salariu), drepturilor în natură şi ajutoarelor băneşti, plăţii sumelor din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou). De asemenea, câştigurile salariale medii nete din luna februarie au fost mai mici comparativ cu luna precedentă ca urmare a nerealizărilor de producţii ori încasărilor mai mici (funcţie de contracte) sau a angajărilor de personal cu câştiguri salariale mici”, se arată în comunicatul emis de INS.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Având în vedere numărul de turişti cazaţi pe teritoriul german, România a avut una dintre cele mai mari creşteri faţă de ţările din regiune. Cu o cotă de piaţă de 12%, Germania este pe locul al doilea ca destinaţie din Europa, pentru turiştii români. Regiunea Bavariei (26,7%), Baden-Wruttemberg (19,4%) şi Hessen (14,7) se numără printre zonele preferate.
Turiştii români preferă sejururile lungi, de peste 4 zile şi au un buget zilnic de aproximativ 64 euro. 69% dintre turiştii români în Germania aleg să călătorească cu maşina, însă este în creştere numărul celor ce preferă avionul (19% din totalul turiştilor români în Germania) şi autocarul (10%). Conform statisticilor, turiştii îşi planifică din timp vacanţele (57%) şi aleg în continuare să îşi rezerve vacanţele prin intermediul agenţiilor de turism (31% din total).
În ceea ce priveşte scopul călătoriei, 44% dintre turiştii români îşi petrec vacanţa în Germania în timp ce 29% vin în interes de serviciu. Majoritatea turiştilor care aleg Germania ca destinaţie turistică fac parte din generaţia tânără, cu vârste cuprinse între 15-34 de ani (49%). Numărul turiştilor de peste 55 de ani reprezintă 27% din total celor care vizitează Germania.
Germania şi-a menţinut poziţia puternică în competiţia cu alte destinaţii europene în anul 2016. Conform celor mai recente analize realizate de IPK International World Travel Monitor, Germania este a doua opţiune de călătorie în topul celor mai populare destinaţii turistice pentru europeni, cu 53,7 milioane de excursii organizate din Europa.
În fruntea clasamentului se află Spania care a înregistrat o creştere de 10%, Franţa rămâne pe locul al treilea, în ciuda scăderii cu 4% a călătoriilor organizate în ţară, iar următoarele în topul destinaţiilor preferate de turiştii europeni sunt Italia şi Austria. Cea mai mare parte a turismului european de incoming pentru Germania o reprezintă vacanţele, acoperind peste 55% din acest segment de piaţă.
Europenii preferă în continuare vacanţele mai lungi, de minim 4 nopţi (17,5 milioane de înnoptări şi o creştere de 5%). Cu toate acestea, numărul de înnoptări pe termen scurt, pentru city break-uri, a înregistrat o creştere mult mai dinamică, de 25%, ajungându-se la 12,1 milioane de înnoptări. Aşadar, Germania este în continuare pe locul întâi în Europa ca destinaţie de city-break. Europenii au cheltuit în 2016 în jur de 31.4 milioane în timpul şederii în Germania, la acest total fiind inclus transportul, cazarea, masa şi cumpărăturile.
“Prin intermediul celor 19 milioane de conexiuni de internet fix şi mobil în bandă largă din România, utilizatorii au generat în primele şase luni ale anului trecut un trafic de aproape 2,7 milioane de TB. Deşi tot mai multe persoane utilizează mobilul sau tableta pentru a accesa internetul, traficul pe aceste echipamente reprezintă doar 3% din total. În viitor, este de aşteptat ca România să urmeze trendul previzionat la nivel european, şi anume traficul de date mobile să crească vertiginos (de 8 ori până în 2020), iar acesta să se realizeze cu precădere pe smartphone-uri şi tablete, în detrimentul laptopurilor”, a declarat marţi Eduard Lovin, director executiv Reglementare ANCOM, în cadrul unui eveniment de specialitate.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro