BusinessMagazin

Tag: Somaj

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 27 ianuarie – 2 februarie

    28.01
    INSSE publică tendinţele în evoluţia activităţii economice pentru lunile ianuarie-martie

    28.01
    Summitul Rusia-UE (Bruxelles)

    28.01
    Reuniunea Ecofin (Bruxelles)

    28.01
    Concert Iced Earth (The Silver Church, Bucureşti)

    30.01
    Reuniunea internaţională “Dezvoltarea durabilă a economiei albastre a Mării Negre” (Hotel Marriott, Bucureşti)

    30.01
    DG-ECFIN difuzează sondajul privind încrederea consumatorilor şi climatul de afaceri din zona euro şi UE în luna ianuarie

    31.01
    INSSE publică datele privind şomajul BIM în dec. 2013

    31.01
    Eurostat anunţă estimarea de inflaţie pentru zona euro în luna ianuarie

    31.01
    Clubbing: Simian Mobile Disco (Palatul Ghika, Bucureşti)

    1-2.02
    ShortsUP – Weekendul Comediei Scurte (Cinema Patria, Bucureşti)

  • Oficial OCDE: Şomajul în rândul tinerilor, o problemă explozivă care ar putea destabiliza Europa

     “Problema este: joburi, joburi, joburi. Din punct de vedere politic, nu există vreo problemă mai explozivă, mai periculoasă şi mai destabilizatoare decât să ai o întreagă generaţie de tineri foarte frustraţi”, a afirmat Gurria într-un interviu acordat Bloomberg la Davos.

    El a adăugat că problema inegalităţii sociale se numără printre printre temele majore de discuţie ale liderilor politici şi din mediul de afaceri prezenţi la reuniunea de la Davos.

    “Aceste diviziuni provin de pe piaţa muncii. Trebuie să analizăm cu foarte mare atenţie piaţa muncii”, a afirmat Gurria.

    Referitor la avertismentele unor economişti privind riscul de deflaţie în zona euro, reprezentantul OCDE a afirmat că fenomenul nu reprezintă o ameninţare imediată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Locul din România unde e un coşmar să-ţi găseşti un serviciu

    În condiţiile în care, la nivel naţional, rata şomajului a fost calculată la 5,6%, situaţia judeţului Teleorman este cel putin îngrijorătoare. Daca în noiembrie 2013 doar Teleorman şi Mehedinţi aveau o rata a şomajului mai mare de 10%, în decembrie patru judeţe au depăşit acest prag.

    În momentul de faţă, în Teleorman sunt disponibile doar 40 de locuri de muncă, conform ANOFM, adica 466 de candidaţi pe un singur post. Comparativ, în judeţul Cluj există 1.290 locuri de muncă la un număr de aproximativ 12.000 de şomeri, adică zece candidaţi pe post.

    Următoarele judeţe cu o rată a şomajului ridicată sunt, în ordine, Vaslui (10,5%), Alba (10,4%) şi Mehedinţi (10,2%).

    La polul opus se situează judeţul Ilfov, cu o rată a şomajului de doar 1,8%. Aici se află şi oraşul cu cea mai mică pondere a şomerilor (procentul somerilor din populatia stabila cu varsta intre 18-62 ani), Otopeni (sub 1%).

    Alte judeţe cu o rată a şomajului extrem de redusă sunt Timiş (1,9%), Arad (3,2%) şi Cluj (3,7%). În municipiul Bucureşti, rata şomajului a fost de 2,1% (date conform Institutului Naţional de Statistică pentru luna noiembrie 2013).

  • Mai e posibilă refacerea tandemului franco-german la cârma UE?

    Liderul de la Paris a anunţat un plan de măsuri destinat să revigoreze economia ţării, grevată în mod cronic de stagnare (trim. III 2013 s-a încheiat cu o scădere de 0,1%, iar pentru tot anul 2013 era aşteptată o creştere simbolică de 0,2%) şi de o rată a şomajului de aproape 11%.

    Hollande a iniţiat un “pact de responsabilitate” împreună cu patronatele, prin care guvernul se angajează să scadă cheltuielile companiilor cu forţa de muncă dacă acestea vor înfiinţa locuri de muncă. Taxele pe forţa de muncă plătite de angajatori ar urma să fie reduse treptat cu 30 mld. euro până în 2017, birocraţia pentru firme va fi simplificată, iar cheltuielile publice în ansamblu, inclusiv cele ale autorităţilor locale, vor fi reduse cu 50 mld. euro în perioada 2015- 2017, în timp ce pentru anul în curs sunt prevăzute tăieri de 15 mld. euro.

    Va fi creat un consiliu de supraveghere a cheltuielilor publice, în vederea reducerii deficitului bugetar la 3,6% din PIB în acest an şi sub 3% la anul. Ajutoarele sociale pentru familii, care sunt în prezent finanţate din taxele plătite de companii, nu vor fi însă reduse, urmând să fie finanţate din economiile bugetare proiectate, a explicat preşedintele, dorind să preîntâmpine astfel criticile că din om de stânga a devenit brusc politician de dreapta fiindcă altfel vede că nu poate urni economia.

    În acelaşi timp, Hollande a încercat şi să relanseze tandemul franco-german la cârma UE, după ce partenerul preferat de discuţii strategice al Angelei Merkel a părut să devină în ultimul an premierul britanic David Cameron, mult mai apropiat de vederile de centru-dreapta ale cancelarului german. Propunerea lui Hollande este ca Franţa şi Germania să creeze o companie energetică comună, după modelul Airbus, care să sprijine politicile celor două ţări de reducere a dependenţei de energia nucleară în favoarea energiilor regenerabile.

    Imediat, planul lui Hollande a fost salutat de ministrul german de externe, Frank-Walter Steinmeier, care l-a numit “curajos” şi a conchis că anunţă o “nouă direcţie” în politica franceză, dar şi că “astfel de paşi pot ajuta Europa în ansamblu să iasă mai puternică din criză”.

  • Anul financiar 2014 a început într-un ceas bun

    Randamentele obligaţiunilor de stat spaniole pe 10 ani au scăzut la nivelul cel mai redus din 2009 încoace, iar cele ale obligaţiunilor irlandeze similare au scăzut la cel mai mic nivel din 2006, exprimând încrederea sporită a pieţelor în redresarea economică a zonei. Şomajul din Germania s-a redus în luna decembrie pentru prima dată în cinci luni, iar în noiembrie vânzările din retail au crescut cu 1,5%. Comenzile din industrie pe ansamblul zonei euro au relevat în decembrie cea mai solidă ascensiune din ultimele 31 de luni.

    În acelaşi timp, prima ieşire a Irlandei pe piaţa de capital, după încheierea programului de salvare cu FMI şi UE, a fost foarte bine primită: statul a reuşit să vândă obligaţiuni pe 10 ani în valoare de 3,75 mld. euro, peste planul de 3 mld. euro, în condiţiile unei cereri totale de peste 14 mld. euro.

    Succesul emisiunii irlandeze denotă, conform analiştilor, revenirea încrederii faţă de ţările de la periferia zonei euro, susţinută de plasa de siguranţă financiară a BCE şi de garanţiile date de Mario Draghi că va face orice pentru menţinerea unităţii zonei euro. Scăderea randamentelor în cazul Irlandei s-a reflectat într-o scădere generală a randamentelor pentru Spania, Italia şi Portugalia. Lisabona a profitat şi ea de tendinţă, cu o emisiune de obligaţiuni planificată să atragă 2 mld. euro care era deja suprasubscrisă de două ori înainte de lansare.

    La rândul său, Grecia, care a preluat preşedinţia UE de la 1 ianuarie, a făcut cunoscut că vrea să iasă pe piaţa de capital în a doua jumătate a anului, în loc să solicite un nou pachet de salvare de la UE şi FMI.La preluarea preşedinţiei, premierul grec Antonis Samaras a declarat că anul 2014 va fi un an de creştere pentru UE şi pentru Grecia în particular, amintind că realizarea de către ţara sa a unui prim excedent bugetar i-a contrazis pe criticii ţării, care ani la rând au prezis că ţara va ieşi din zona euro pentru că nu va reuşi să-şi redreseze finanţele publice.

  • Rata şomajului a stagnat în noiembrie faţă de luna anterioară. Câţi şomeri sunt în România

    Numărul şomerilor, în vârstă de 15-74 ani, este în creştere atât faţă de luna precedentă (736.000 persoane) cât şi faţă de aceeaşi lună din 2012 (669.000 persoane).

    “Pe sexe, rata şomajului pentru bărbaţi o depăşeşte cu 1,4 puncte procentuale pe cea a femeilor (valorile respective fiind 7,9% în cazul persoanelor de sex masculin şi 6,5% în cazul celor de sex feminin)”, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata şomajului a fost estimată la 5,9% pentru luna noiembrie 2013 (6,4% în cazul bărbaţilor şi 5,2% în cel al femeilor). Numărul şomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezintă 73,8% din numărul total al şomerilor.

    Datele se referă la şomajul definit de Biroul Internaţional al Muncii (BIM). Potrivit acestuia, şomerii sunt persoanele în vârstă de 15-74 ani care îndeplinesc simultan trei condiţii: nu au un loc de muncă, sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele două săptămâni, respectiv au căutat activ un loc de muncă în decursul ultimelor patru săptămâni.

  • Lipsa de calificare a forţei de muncă în noile tehnologii, o problemă serioasă pentru Europa

     După cinci ani de criză economică, această neconcordanţă între pregătirea forţei de muncă şi tipul de calificare necesară reprezintă una dintre cele mai spinoase probleme cu care se confruntă ţările europene, relatează New York Times.

    Sutele de mii de oameni care şi-au pierdut locurile de muncă şi mulţi tineri care intră pe piaţa muncii descoperă că pregătirea lor nu se potriveşte cu posturile bazate pe inovaţie care apar pe continent.

    “În toate ţările se anticipează că multe dintre noile locuri de muncă vor fi în domeniul economiei cunoaşterii. Dar asistăm la o nepotrivire îngrijorătoare a competenţelor, ceea ce înseamnă că un mare număr de şomeri nu sunt pregătiţi pentru posturile care se oferă”, a arătat Glenda Quintini, economist la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • EXCLUSIV: Cea mai mare indemnizaţie de ŞOMAJ în 2013 – 5.755 lei

     Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) informează că, pe lângă indemnizaţia de aproape 6.000 de lei, în 2013 au mai fost în plată alte 14 indemnizaţii de peste 3.000 de lei, nouă dintre acestea în Bucureşti.

    Trei dintre cele 14 indemnizaţii de peste 3.000 de lei sunt mai mari de 4.000 de lei, două dintre acestea fiind plătite în Capitală, iar una, în Braşov.

    Astfel, pe locul al doilea în topul celor mai mari indemnizaţii de şomaj este un fost director economic din Capitală, care primeşte lunar 4.833 de lei, urmat de un fost director tehnic, tot din Bucureşti, care are o indemnizaţie de 4.356 de lei, şi de un fost director de program din Braşov, pentru care se plătesc lunar 4.239 de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un program de guvernare pentru SUA

    Industria auto şi piaţa imobiliară îşi revin, însă şomajul s-a majorat (de la 7,2% în septembrie la 7,3% în octombrie), iar numărul americanilor care muncesc sau caută de lucru a scăzut la minimul ultimilor 35 de ani. Economia a crescut în al treilea trimestru cu 2,8% faţă de acelaşi interval din 2012, după 2,5% în al doilea trimestru.

    Jent Yellen a promis că Fed va impune standarde de capital şi lichiditate mai înalte pentru băncile mari, spre a combate percepţia publică, foarte răspândită, că autorităţile se feresc să impună reglementări mai dure în sectorul financiar pentru că în SUA există într-adevăr bănci “too big to fail” care au interesul să nu fie deranjate.

    Yellen urmează să-şi preia noua funcţie în februarie 2013.

  • Cum au ajuns ţările cu mari bogăţii naturale mai sărace decât statele care le cumpără resursele

    Paradoxul se explică prin lipsa, deliberată în unele cazuri, a unei strategii de creştere sustenabilă care nu permite guvernelor să investească veniturile din exploatarea materiilor prime în mijloace de dezvoltare economică mai durabilă, cum ar fi educaţia sau transportul. Astfel, pe măsură ce-şi epuizează resursele, statele devin mai sărace.

    Deşi ţări precum Nigeria, Liberia, Venezuela şi chiar Rusia sunt bogate în resurse, o mare parte din populaţia acestora trăieşte sub pragul sărăciei, nu are acces la apă curentă şi canalizare, la electricitate, spitale, şcoli sau transport adecvat. Paradoxul are şi un nume, „blestemul bogăţiei în resurse naturale“, iar ingredientele acestuia sunt bine cunoscute. Ţările bogate în resurse tind să aibă monede puternice, ceea ce face alte exporturi necompetitive, explică Joseph Stiglitz, laureat al premiului Nobel pentru economie, într-un articol publicat în august anul trecut în Project Syndicate sub titlul de „Bogate în resurse, sărace în bani“.

    Apoi, deoarece exploatarea resurselor de obicei nu asigură multe locuri de muncă, şomajul creşte. De asemenea, din cauza preţurilor volatile ale resurselor, creşterea economică este instabilă. Volatilitatea este exacerbată adesea de băncile internaţionale, care se grăbesc să intre şi să investească atunci când preţurile sunt mari şi se retrag fără să ezite în perioadele dificile, totul în concordanţă cu principiul că bancherii îi împrumută doar pe cei care nu au nevoie de banii lor.

    Mai mult pe www.zf.ro.