BusinessMagazin

Tag: secret

  • GUVERNUL Ponta III a primit votul Parlamentului. 346 opţiuni au fost favorabile

     UPDATE 17:32 Parlamentarii votează secret cu bile asupra proiectului de hotărâre privind structura Guvernului

    Parlamentarii votează secret cu bile asupra proiectului de hotărâre privind modificarea structurii şi a compoziţiei politice a Guvernului României.

    La propunerea liderului deputaţilor PSD, Marian Neacşu, a fost introdus în proiect articolul potrivit căruia Guvernul şi-a asumat programul de guvernare cum a fost prezentat în şedinţa comună din 21 decembrie 2012, angajamentele USL fiind preluate şi asumate de formaţiunile politice care compun şi susţin actualul Guvern.

    Liderul deputaţilor PNL, George Scutaru, a anunţat că PNL nu poate fi de acord cu acest text.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pas spre eliminarea secretului bancar: Statele G-20 vor noi reguli globale în domeniul taxelor

     Acordul, încheiat duminică la Sydney, reprezintă un pas spre eliminarea secretului bancar aşa cum este cunoscut în prezent, a declarat Pascal Saint-Amans, directorul centrului de politică fiscală şi administrare fiscală din cadrul OCDE, potrivit Bloomberg.

    Miniştrii Finanţelor şi şefii băncilor centrale din statele G-20, cele mai mari economii dezvoltate şi emergente ale lumii, s-au întâlnit în acest weekend la Sydney.

    Deciziile privind tehnologiile necesare şi regulamentul detaliat al noului sistem de cooperare între autorităţile fiscale vor fi luate la summit-ul G-20 din septembrie, a precizat reprezentantul OCDE.

    Noul standard va presupune schimbul automat al informaţiilor colectate de către autorităţile fiscale de la instituţiile financiare din fiecare ţară.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Acordul germano-elveţian privind secretul bancar este “mort”. Germanii cer sancţionarea evaziunii

     “Cazurile recente de evaziune fiscală au generat în rândul germanilor percepţia că evaziunea fiscală reprezintă fraudă, şi nu este ceva banal. O revenire la acordul germano-elveţian, amânat în repetate rânduri, nu mai este în cărţi”, a afirmat Ingrid Arndt-Brauer, parlamentar al Social Democraţilor, parteneri în coaliţia care susţine guvernul condus de Angela Merkel. Arndt-Brauer este preşedintele Comisiei pentru Finanţe din camera inferioară a Parlamentului.

    Acordul se referă la reţinerea taxelor aferente veniturilor nedeclarate plasate de germani în conturi din Elveţia. Practica ar fi asigurat recuperare taxelor de către statul păgubit şi protejarea identităţii clienţilor băncilor elveţiene, garantând astfel că legea secretului bancar nu va fi încălcată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • JOCURILE OLIMPICE de la Soci: Detaliile ceremoniei de deschidere, învăluite în mister

    Ca la Londra în 2012, Comitetul de organizare a fost zgârcit în informaţii cu privire la cele două ore şi jumătate ale spectacolului ce va atinge punctul culminant în momentul în care Jocurile vor fi declarate oficial “deschise”, se arată într-un material AFP. La doi paşi de plajele Mării Negre, opt perioade istorice şi mândriile culturii ruse vor fi celebrate sub ochii lui Vladimir Putin. Dar în afară de aceste tablouri, nimic sau aproape nimic.

    Epopeea rusă a fost împărţită în trei acte: Rusia medievală, Imperiul, apoi secolul XX. Vor fi aduse omagii oraşelor Kostroma, vârf de lance al rezistenţei în faţa invaziilor mongole şi tătare, Sankt Petersburg şi Moscova, lui Petru cel Mare şi avangardei artistice de la debutul secoului XX, ce i-a avut în prim-plan pe Kazmir Malevici şi Serghei Eisenstein. Fără a fi uitate balurile imperiale şi Reconstrucţia.

    Aceste scene le vor fi prezentate celor 40.000 de spectatori cu impresionante efecte pirotehnice şi cu figuranţi în costume sclipitoare. Repetiţiile au lăsat să se audă un nivel sonor ridicat. Corurile Armatei Roşii şi-au făcut auzite vocile, iar mass-media rusă a anunţat prezenţa pianistului Denis Maţuev, violonistului Iuri Başmet şi grupului preferat al lui Putin, Lube.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oraşul din România unde norocoşii sunt milionari în euro

    La extragerea 6/49 de duminică seară, premiul de 3,4 milioane de lei a fost câştigat de un gălăţean, biletul fiind cumpărat de la agenţie 17-010. De-a lungul timpului, această agenţie a eliberat trei bilete cu care s-au câştigat mari premii şi zeci de bilete cu care s-au obţinut premii din categoria a II-a sau a III-a.

    Începând cu 2001, gălăţenii şi-au făcut un obicei din a câştiga premiile consistente oferite de Loteria Naţională. În decembrie 2001, un contabil de 33 de ani a obţinut un premiu care a făcut senzaţie la acea vreme: 500.000 de euro (160.000 lei), un apartament în Bucureşti şi un autoturism.

    Următoarea întâmplare a avut loc în 2008, când două persoane din Galaţi au împărţit un premiu de peste cinci milioane de euro. Unul dintre câştigători, un pensionar, a obţinut aproximativ două milioane şi jumătate de euro, cumpărând un bilet de la deja celebra agenţie Loto 17-010 din Galaţi.

    În septembrie 2009, cel mai mare premiu din istoria loteriei, respectiv peste 11 milioane de euro a ajuns în acelaşi judeţ de pe malul Dunării. Un angajat al Curţii de Apel Galaţi, care juca săptămânal de 20 de ani aceleaşi numere a intrat în posesia a 49 de milioane de lei.

    În vara anului 2013, biletul completat de un gălăţean cu variante simple care a costat mai puţin de zece lei s-a dovedit suficient pentru a încasa cel mai mare premiu din istoria Loteriei, mai exact peste 11 milioane de euro. La extragerea Loto din 30 decembrie 2013, premiul cel mare a ajuns, fără a mai surprinde pe nimeni, tot la Galaţi.

  • Secretul Mariei Tănase şi alte obiecte de colecţie – GALERIE FOTO

    Maria Tănase declara, printr-un text olograf, scris la 23 februarie 1957 – în contextul cazului cu privire la paternitatea compoziţiei, disputate între Richard Stein şi compozitorul american Cole Porter –, că melodia „Sanie cu zurgălăi” a fost compusă special pentru ea, de către românul-evreu Richard Stein.

    Expoziţia de la Palatul Cesianu-Racoviţă, numită “Cabinetul de Curiozităţi – Arta Fotografiei, Muzicii şi Scrisului”, aduce în atenţia colecţionarilor câteva piese cu valoare muzeală ce vor fi scoase la licitaţie miercuri, 29 ianuarie, după cum anunţă un comunicat al casei de licitaţii Artmark.  Casa de licitaţii a fost înfiinţată în urmă cu cinci ani şi deţine o cotă de piaţă de 75%, având vânzări de 14,6 milioane euro în 2012.

    Atracţia centrală a expoziţiei de la Palatul Cesianu-Racoviţă o reprezintă Orchestrionul fabricat într-un atelier austriac, la sfârşitul secolului al XIX-lea (estimat la 4.000 de euro), ce se mai găseşte într-un exemplar pe teritoriul României la Complexul Muzeal Naţional „Moldova” din Iaşi. Orchestrionul poartă marca distribuitorului Jacques Calmanovici, proprietar al magazinului de profil „La înger” din Iaşi.

    Melodiile înregistrate fac parte din repertoriul popular românesc, dar şi din cel monden al epocii: ”Hora pe bătae”, ”Chindia olteanului”, ”Bulgăraşul”, ”Susi Walser”, ”Hercules Vals”, ”Polca Serafina”.

    O altă piesă de colecţie este Jukeboxul marca Wurlitzer, fabricat în 1954 (estimat la 2.000 de euro), ce provine dintr-o fabrică ce a scris istorie în civilizaţia modernă a SUA. Germanul naturalizat american Franz Rudolph Wurlitzer aducea în 1853, la Cincinnati, în noua sa patrie, tradiţia confecţionării instrumentelor muzicale, asupra cărora inovează prin noi mijloace tehnice de expresie. Compania s-a dezvoltat, iar după cel de-al Doilea Război Mondial începea producţia de aparate automate de tip Jukebox, care vor deveni emblematice pentru evoluţia muzicii.

    Seria destinată soldaţilor americani angajaţi în Războiul din Coreea (1950-1953) a sporit prestigiul companiei, care se extinde şi în Europa. Exemplarul de faţă utilizează 52 de discuri pe vinil şi are încorporat propriul sistem de amplificare a sunetului.
     

  • Majorarea salariilor primarilor, aprobată în Senat. Care ar putea fi cele mai mari indemnizaţii ale aleşilor locali

     Propunerea liderului grupului parlamentar al PNL ca votul să fie secret a fost adoptată de plen cu 81 de voturi “pentru”, 27 de voturi “împotrivă” şi o abţinere.

    “Este corect să propun un vot secret. În privinţa votului grupului liberal, va fi la liber, câtă vreme este vot secret. Eu însumi nu ştiu cum voi vota. Voi reflecta asupra acestui lucru, pentru că văd aici nişte sume care, în opinia mea, nu sunt chiar în regulă. Nu este vorba de a avea o paralelă între salariul unui viceprimar sau unui primar de comună şi al unui director, ci al unui profesor debutant care are 800 de lei şi al unui primar care are 5.000 de lei”, a afirmat Haşotti la dezbaterile în plen.

    Reprezentantul Guvernului care a participat la lucrările Senatului a amintit de constrângerile pe care România le are în această perioadă în ceea ce priveşte angajamentele asumate în faţa organismelor internaţionale şi calculul bugetar: “Aseară s-au votat (…) plafoanele de indicatori macroeconomici, toate aceste sume nu sunt cuprinse în previziunile de buget pentru 2014, (…) prin urmare, orice astfel de majorare conduce la o afectare a indicatorilor macroeconomici aprobaţi deja de Parlament”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • WSJ: Secretul murdar al discounturilor de Black Friday – iluzii fabricate de retaileri

    Magazinele vor face tot ce le stă în putinţă în privinţa discounturilor pentru a atrage clienţii, însă veterani din retail admit că, în multe cazuri, chilipirurile sunt o iluzie bine pusă la cale.

    Presupunerea generală este că retailerii fac stocuri şi reduc preţurile la produsele care nu se vând, aceptând să le fie afectate profiturile, scre cotidianul american într-un articol cu titlul “Secretul murdar al discounturilor de Black Friday”.

    În realitate lucrurile nu statu deloc aşa. Marii retaileri seînţeleg cu furnizorii pentru ca aceştia să livreze produse la un preţ recomandat, mai mare decât în mod obişnuit, care să asigure o marjă de profit după operarea reducerii de preţ.

    Astfel, un pulover aflat magazin la un preţ redus cu 40%, la 39,99 dolari, nu a fost produs şi cumpărat de retailer pentru a fi vândut cu 68 de dolari.

    Cumpărătorii nu par, însă, să fie deranjaţi. Ceea ce caută cel mai mult, mai ales în contextul economic dificil, este sentimentul că au făcut o afacere bună. Retailerii care încercă să iasă din acest joc, precum J.C. Penney din SUA, sunt sancţionaţi de cumpărători.

    “Nici nu sunt interesată dacă nu are o reducere de 40%”, a declarat Lourdes Torress, în timp ce se afla la cumpărături în cel mai importnt magazin Macy’s din New York.

    Natura prefabricată a discounturilor ridică semne de întrebare despre statul la coadă pentru promoţiile care deschid sezonul vânzărilor de sărbători. Explică însă cum retailerii reuşesc să suplimenteze numărul de “chilipiruri” fără să dea faliment.

    Numărul de reduceri oferite de 31 de mari retaileri a crescut cu 63% între 2009 şi 2012, iar discountul mediu a urcat de la 25% la 36%, potrivit Savings.com, un site care urmăreşte cupoanele online.

    În aceeaşi perioadă, marja brută a aceloraşi retaileri – diferenţa dintre preţul pe care îl plătesc furnizorului şi cel la care vând – s-a menţinut la 27,9%, arată datele FactSet. Sărbătorile nu au afectat aproape deloc marjele anul trecut, când a fost înregistrat un declin extrem de redus, de la 28% în trimestrul al treilea la 27,8% în trimestrul al patrulea.

    “O mare parte a discountului este deja inclus în preţul produsului. Din cauza asta vedem marje mult mai stabile”, a declarat Liz Dunn, analist la Macquarie Equities Research.

    Marii retaileri americani, inclusiv BestBuy, Wal-Mart şi Macy’s, susţin că perioada sărbătorilor din acest an va fi marcată de o competiţie neobişnuit de ridicată şi că reducerile ar putea afecta marjele. Aşa ceva se poate întâmpla atunci când lanţurile de magazine se luptă pentru a atrage clienţi sau când rămân cu stocuri foarte mari şi trebuie să ofere reduceri mai mari decât preconizau, scrie WSJ.

    Magazinele scot la vânzare produse cu reduceri reale, care le generează pierderi, însă acestea au doar rolul de a aduce clienţii în magazine. În cea mai mare parte vânzările sunt gândite pentru a fi profitabile, prin stabilirea unor preţuri iniţiale mult mai ridicate decât cele la care bunurile ar trebui să fie vândute.

    Retailerii pot avea probleme cu legea doar dacă nu au încercat niciodată să vândă produsele la preţul iniţial. Altfel, nu există nimic în neregulă cu această practică.

    J.C. Penney a revenit la vânzarea cu discount sub conducerea directorului general Myron Ullman, după ce predecesoul acestuia, Ron Johnson, a încercat să renunţe la practică.

    “Trebuie să o facem şi vom concura pentru a câştiga. Asta înseamnă să urcăm iniţial preţurile la niveluri suficiente pentru a ne proteja marjele când se aplică discountul”, a spus Ulman săptămâna trecută, în timpul unei conferinţe cu analiştii.

    Un consultant din industrie a descris acest procedeu folosind pe post de exemplu un pulover vândut de un mare lanţ de retail. Un furnizor vinde puloverul retailerului la preţul de 14,5 dolari şi cu un preţ final recomandat de 50 de dolari, ceea ce dă retailerului o diferenţă de 70%. Câteva pulovere sunt vândute la 50 de dolari, mai multe sunt vândute după prima reducere la 44,99 dolari, în timp ce grosul vânzărilor sunt operate la preţul final de discount de 21,99 dolari. Preţul mediu de retail este 28 de dolari şi asigură magazinului o marjă brută de circa 45% pentru produs.

    Marile lanţuri de retail au început să folosească practica preţ mare-preţ mic începând din anii ’70 şi ’80, când un val de deschideri de magazine a forţat adoptarea de noi strategii. În perioada respectivă, majoritatea produselor erau însă vândute la preţul iniţial, iar reducerile reprezentau un procentaj mai mic.

    Într-o prezentare din 2012, şeful J.C. Penney afirma că retailerul vinde mai puţin de unul din 500 de produse la preţul iniţial. Clienţii primeau un doscount mediu de 60%, faţă de 38% cu un deceniu în urmă. Cumpărătorii nu economisesc, însă, mai mult, scrie WSJ. Preţul mediu plătit de client a rămas aproape neschimbat în această perioadă. S-a schimbat doar preţul iniţial, care a devenit cu 33% mai mare.

    Dezvoltarea comerţului online a făcut posibilă urmărirea preţurilor pe internet pentru a vedea cât timp rămân produsele la preţul de listă. Amazon oferă la vânzare într-un catalog pentru cadouri de sărbători un televizor HD Samsung de 60 de inci. Televizorul are un discount de 45% faţă de preţul iniţial de 1.799,99 dolari. Potrivit Decide.com, firmă specializată în urmărirea preţurilor şi deţinută de eBay, televizorul nu s-a vândut nici măcar aproape de preţul de 1.799,99 dolari în ultimele luni. Cel mai mare preţ din ultimele opt luni a fost de 1.297,85 dolari, iar în octombrie era disponibil la 997,99 dolari, aproximativ acelaşi preţ ca cel din catalogul pentru sărbători al Amazon.

    Un purtător de cuvânt al retailerului online a declarat că “prezentarea celui mai recent preţ poate fi oarecum arbitrară şi poate crea confuzie clienţilor”, întrucât Amazon schimbă preţurile frecvent pentru a asigura cele mai bune condiţii pentru cumpărători.

    O altă practică implică creşterea preţurilor înaintea perioadei de discounturi. Într-o analiză pentru Wall Street Journal, firma Market Track a urmărit fluctuaţiile de preţ pentru 1.743 de produse în noiembrie 2012. Preţurile au urcat în medie cu 8% în săptămânile de dinaintea Zilei Recunoştinţei pentru 366 dintre acestea. Preţurile au fost ulterior reduse de Black Friday.

    Retailerii trebuie să ofere produsele la preţurile obişnuite “pentru o perioadă rezonabilă de timp”, înainte de a le reduce, potrivit Comisiei Federale pentru Comerţ.

    Mai multe lanţuri de magazine se confruntă cu procese în SUA din partea clienţilor nemulţumiţi de aceste practici.

    Retailerii, după ce şi-au obşnuit clienţii să caute chilipiruri, au rămas blocaţi cu practica discounturilor false.
     

  • Dragnea spune că s-a referit la Marcel Opriş, şeful STS, în declaraţia de zilele trecute

     “Acel domn a spus că există anumite nereguli în acordarea unor ajutoare sociale de încălzire către anumiţi cetăţeni din România, că are aceste informaţii, că sunt undeva într-un studiu. De asemenea, a spus că prin procesul de descentralizare se urmăreşte ca acele nereguli să fie acoperite şi eu vreau să pun câteva întrebări: dacă ştie, a ştiut sau ştie în continuare că există nereguli sau ilegalităţi în porcesul de alocare a ajutoarelor sociale, cum poate să explice că un proces de descentralizare ar putea acoperi aceste ilegalităţi, în condiţiile în care s-a spus public că tot ce însemnaă inpsecţie şi control rămân la nivelul ministerelor, cum ar putea fi acoperite aceste ilegalităţi? Doi: de ce nu le face publice? Şi trei: nu cumva dacă tot deţine de foarte mult timp aceste informaţii despre presupuse ilegalităţi, nu cumva este tăinuitor? Este vorba de domnul Opriş de la STS”, a spus Dragnea.

    Marţi, preşedintele executiv al PSD, Liviu Dragnea, declara că un şef de “aşa-zis” serviciu secret “umblă prin târg” şi spune că descentralizarea făcută de vicepremier vizează acoperirea unor greşeli în plata de ajutoare sociale, ministrul precizând că îl roagă pe respectivul să spună public “aceste lucruri”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un aeroport din Moscova depozitează în secret o sumă colosală de bani trimisă în urmă cu 6 ani de un iranian – presa rusă

    Un tabloid rus susţine că aeroportul Sheremetyevo din Moscova ascunde un secret bizar, scrie Business Insider.

    Moskovsky Komsomolets (MK) scrie că din 2007 în aeroport se află 20 de miliarde de euro pe care nimeni nu a venit să-i revendice. Tabloidul relatează că un om pe nume Farzin Koroorian Motlagh a trimis banii din Frankfurt însă nu a venit până acum să îi colecteze.

    Situaţia este neobişnuită pentru că banii au rămas în custodia aeroportului, suma neputând fi revendicată de către autorităţile ruseşti, nici înmânată altei persoane decât lui Motlagh, potrivit legislaţiei.

    Banii sunt depozitaţi în 200 de paleţi a câte 100 de milioane de euro, fiecare cântărind în jur de o tonă. Greutatea totală a celor 20 de miliarde de euro este de 200 de tone.

    Misterul provenienţei banilor este legat de identitatea lui Motlagh. Un paşaport scanat publicat de MK arată că Farzin Koroorian Motlagh este cetăţean iranian. El ar fi angajat al Băncii Centrale din Emiratele Arabe Unite. Pe pagina personală de Facebook scrie că iranianul locuieşte în Teheran. Un articol al unui site de ştiri iranian menţionează numele lui Motlagh în legătură cu o fraudă de milioane de euro în Emiratele Arabe Unite iar tabloidul rus sugerează că banii ar putea proveni din averea ascunsă a lui Saddam Hussein.

    Un ofiţer de relaţii cu presa al aeroportului a declarat pentru agenţia de presă Ria Novosti că povestea este „o aiureală”. Totuşi, 20 de miliarde de euro este o sumă foarte mare, comparabilă cu PIB-ul unor ţări precum Estonia, Cipru, Afganistan sau Nepal sau aproape cât fondurile europene structurale şi de coeziune alocate României pentru perioada 2007-2013.