Tag: salariu

  • Cine nu poate să plătească un salariu mediu va ieşi din piaţă

    Această lege, care a trecut cu 231 de voturi pentru şi 199 împotrivă, va scoate din sărăcie 1,3 milioane de americani şi va creşte salariile pentru 17 milioane de angajaţi. Dar în acelaşi timp, conform studiilor prezentate, 1,3 milioane de persoane îşi vor pierde joburile.
    Peste tot în lume creşterea salariului minim este controversată şi criticată, susţinându-se că aceste creşteri sunt socialiste, comuniste şi nu au la bază creşteri de productivitate sau de business.
    Americanii sunt nevoiţi să opereze aceste creşteri salariale din cauza presiunii care vine din stradă: pe de o parte lumea vede cum marile companii americane sunt avantajate şi protejate tot timpul, beneficiază de ajutoare sociale, de reduceri de taxe şi impozite, în timp ce marea masă a americanilor se confruntă cu probleme zilnice.
    Bernie Sanders, unul dintre candidaţii democraţi care se luptă pentru a câştiga nominalizarea partidului pentru alegerile de la Casa Albă de anul viitor, a criticat extrem de dur politica ipocrită a lui Donald Trump, care îi protejează prietenii, miliardarii şi companiile mari, în detrimentul americanilor de rând.
    În timp ce băncile sunt salvate de la faliment cu banii americanilor din taxe şi impozite, dacă un american obişnuit nu îşi plăteşte ratele pentru creditul ipotecar este evacuat imediat din casă.
    Confruntate cu protestele surde ale americanilor de rând, companiile tac din gură în privinţa creşterii salariului minim federal, sperând să poată acoperi această factură prin reorganizări ale businessului, automatizări şi digitalizări ale proceselor şi, de ce nu, chiar prin renunţarea la o parte din angajaţi. În România, dublarea salariului minim de la 650 de lei net la 1.250 de lei net în ultimii şapte ani a fost acoperită de companii fără probleme.
    Chiar dacă unele companii din textile, acolo unde salariul minim este baza, şi-au redus activitatea sau chiar s-au închis, economia nu a resimţit foarte mult această creştere, ci dimpotrivă, s-au angajat mai mulţi oameni şi chiar poziţiile deschise au fost mai multe.
    Dan Pavăl, proprietarul retailerului de încălţăminte Benvenuti, spune că 2019 este un an al deschiderilor dar şi al închiderilor de magazine: costurile salariale au o pondere tot mai mare, astfel că magazine anterior profitabile devin neprofitabile.
    Andrei Luca, manager al firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar Gi Group, spune că se vor mai închide fabrici în România, principalul motiv fiind deficitul de personal.
    În fabrici munca este destul de monotonă, în timp ce noile generaţii caută exact opusul: dinamism şi provocări zilnice”, a menţionat el într-o discuţie cu ZF.
    Adică noua generaţie vrea să migreze spre joburi mai bine plătite şi unde condiţiile de muncă sunt mai bune.
    Acestea sunt realităţi cu care se va confrunta România în următoarele decenii: presiune tot mai mare pe creşterea salariilor, condiţii mai bune şi joburi urbane, unde uleiul şi vaselina să fie cât mai puţin prezente.
    Cine vrea să aibă un business, mai mare sau mai mic, trebuie să-şi facă bugetul pe salariul mediu net pe economie, adică 3.101 de lei.
    Dacă poate plăti acest nivel salarial net, atunci nu va avea probleme cu forţa de muncă.
    Bineînţeles că vor fi businessuri unde tinerii nu vor să se ducă indiferent de salariul plătit şi unde companiile se vor închide atunci când pensionarii vor ieşi la pensie”.
    România are nevoie să plătească salarii mai mari pentru a ţine vie forţa de muncă, pentru a determina-o să obţină mai multe cunoştinţe ca să facă faţă digitalizării şi automatizării.
    Carmen Dumitrache, directorul de HR al Telekom, spunea într-un interviu pentru ZF, comentând restructurarea a 700 de oameni, adică peste 10% din angajaţi: Este un proces dificil, dar avem nevoie de automatizări. Cum ar fi fost să avem centrale telefonice manuale în 2019? Şi ea dă ca exemplu o operaţiune din departamentul ei de HR: Şi noi avem roboţi şi jumătate din timpul de lucru dintr-o lună al unei colege care verifica acurateţea zilelor de concediu introduse în sistem pentru 6.000 de oameni este făcută acum bine mersi de un program.
    Presiunea creşterii salariilor va fi din ce în ce mai mare, iar companiile va trebui să găsească soluţii în primul rând pentru a rămâne în piaţă şi a fi competitivi. 

  • Sondaj BestJobs: Românii ezită să îşi negocieze salariul la interviu

    Aproape un sfert dintre angajatori spun că sub 10% dintre candidaţii care se prezintă la interviu negociază salariul oferit, în timp ce aproape 40% afirmă că între 10 şi 50% dintre cei intervievaţi fac acest lucru. Doar unul din zece recrutori susţine că procentul candidaţilor care îşi negociază salariul este între 75 şi 100%, arată analiza.

    Cu toate astea, peste şase din zece angajatori spun că salariul oferit unui candidat este negociabil. În cea mai mare parte (56,6%), recrutorii declară că suma oferită poate fi negociată cu până la 25%. Pentru aproape unul din zece angajatori, candidatul poate negocia cu peste 25% suma oferită. În schimb, circa trei din zece recrutori susţin că nu există nicio marjă de negociere.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dragi IT-işti, sunteţi pregătiţi să vă scadă salariile dacă vine PNL la guvernare? La un salariu net de 8.000 de lei veţi primi doar 7.200 de lei

    În prezent, programatorii sunt cei mai bine plătiţi salariaţi din România, cu un salariu mediu net de aproape 7.500 de lei net pe lună, dar acest lucru se poate schimba după ultimele declaraţii ale preşedintelui PNL, Ludovic Orban, care doreşte ca cei care lucrează în IT să nu mai fie scutiţi de plata impozitului pe venit.

    Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a declarat, sâmbătă, la Mediaş, că nu i se pare normal ca cei care lucrează în IT să fie scutiţi de plata impozitului pe venit. „Orice venit trebuie impozitat. Nu poţi să creezi facilităţi fiscale care îmbracă forma unor privilegii”, a spus Orban.

    Astfel un IT-ist care are în prezent un salariu mediu net de 8.000 de lei va rămâne cu doar 7.200 de lei după reintroducerea impozitului pe venit pentru salariaţii din IT.

    Dragi IT-işti sunteţi pregătiţi să vă scadă salariile dacă vine PNL la guvernare? La un salariu net de 8.000 de lei veţi primi doar 7.200 de lei

  • Bogăţia din Westeros, transpusă în lumea reală

    Game of Thrones a fost o adevărată mină de aur pentru HBO şi compania care deţine postul, Time Warner (achiziţionată de AT&T în 2018 pentru 85 de miliarde de dolari). Acesta nu este doar cel mai urmărit serial din istoria HBO, cu aproape 30 de milioane de telespectatori la fiecare episod doar în Statele Unite, ci şi o franciză cu o valoare de peste 1 miliard de dolari, potrivit celor de la New York Times.
    Pentru ultimul sezon, HBO a pus la bătaie 90 de milioane de dolari, adică 15 milioane de dolari pentru fiecare episod, o sumă nemaiîntâlnită în istoria televiziunilor.
    De unde vin însă banii? HBO nu se bazează pe publicitate, aşa cum fac reţelele tradiţionale, mizând în schimb pe abonamentele lunare pe care oamenii le achită operatorilor de cablu. Pare a fi o formulă câştigătoare, profitul HBO situându-se în jurul valorii de 6 miliarde de dolari în perioada 2015-2018, iar o bună parte din bani sunt reinvestiţi în producţii originale.
    Avantajul unui astfel de sistem, fără publicitate, este că cei de la HBO nu sunt neapărat interesaţi de performanţele fiecărui episod în parte, ci mai degrabă de evoluţia pe parcursul unui întreg an.
    Cei de la Hollywood Reporter au calculat că numărul celor care s-au abonat la HBO pentru a urmări Game of Thrones este unul impresionant: 50 de milioane.
    Dacă punem la socoteală şi
    DVD-urile, jucăriile şi celelalte produse inspirate de Westeros, concluzia este că Game of Thrones a asigurat o bună parte din veniturile gigantului HBO.
    Nu toată lumea e însă dispusă să plătească pentru a-şi vedea personajele preferate: serialul a reprezentat 17% din tot conţinutul piratat infectat de pe internet în 2018, deşi anul trecut nu a fost programată apariţia unor episoade noi din Game of Thrones. Descoperirea a fost făcută în urma unei cercetări întreprinse de compania de securitate cibernetică Kaspersky.

    Sōnar Māzis
    (Winter is coming)
    Game of Thrones şi lumea din Westeros au astfel o componentă economică puternică, atât în lumea reală cât şi în cea imaginată de George R.R. Martin în cartea sa – Cântec de gheaţă şi foc. În lumea reală, serialul înseamnă nu numai audienţă, ci şi turism. Filmat în Croaţia, Irlanda de Nord şi Islanda, a dus la o creştere importantă a încasărilor din turism. Este cazul Dubrovnikului, care, după apariţia sa începând cu sezonul 2, a înregistrat 244.000 de turişti, care au cheltuit 126 de milioane de euro. În 2017 numărul turiştilor a crescut la circa 2 milioane, într-un oraş cu 42.000 de locuitori.
    Serialul a beneficiat şi de sprijinul financiar al guvernului Irlandei de Nord, care estima că beneficiile aduse economiei locale depăşesc 200 de milioane de dolari. Câştigurile au fost şi de altă natură: expresia „Winter is coming” a intrat nu numai în vorbirea populară, ci şi în discursurile de la Casa Albă sau negocierile pentru Brexit. Arya a devenit unul dintre cele mai populare nume în Marea Britanie, la colegiul Berkeley se studiază limba dothraki şi se înregistrează o creştere a interesului tinerilor pentru studiile medievale. Chiar şi aplicaţia DuoLingo oferă cursuri de High Valyrian.
    Economic vorbind, dragonul este cea mai importantă valoare a lumii din Game of Thrones, pentru că reprezintă nu numai cele mai puternice creaturi, ci şi cea mai importantă monedă. Daenerys a dat o valoare, la un moment dat, unui pui de dragon, oferindu-l unui negustor pentru 8.000 de sclavi şi 5.000 de nepătaţi. Sub forma monezii de aur, un dragon valorează 30 – 210 monezi de argint şi între 1.470 şi 23.520 de monezi comune.
    Dimensunea financiară a Westerosului este dată de Banca de Fier, cea care a finanţat tronul de fier cu 3 milioane de monede, alături de Lannisteri, cu 2 milioane şi Credinţa celor Şapte cu 1 milion de monede. Economiştii au calculat că după venirea pe tron a lui Robert Baratheon cheltuielile coroanei au explodat, iar veniturile din taxe au scăzut.
    Cu toate că serialul produs de HBO a devenit unul dintre cele mai de succes producţii TV din toate timpurile, actorii din Game of Thrones încă nu au ajuns la nivelul de salarizare a unor vedete precum Charlie Sheen (Two and a Half Men) sau actorii din Friends, care primeau pe episod peste 1 milion de dolari (în sezonul 10 în cazul Friends).
    Publicaţia Hollywood Reporter a dezvăluit că o parte din actori a obţinut măriri de salariu. Astfel Peter Dinklage (Tyrion Lannister), Lena Headey (Cersei Lannister), Kit Harington (Jon Snow), Nikolaj Coster-Waldau (Jaime Lannister) şi Emilia Clarke (Daenerys Targaryen) au câştigat fiecare câte 500.000 de dolari de pe episod în ultimele două sezoane ale serialului (7 şi 8).
    Cu toate acestea, nu sunt cei mai bine plătiţi actori de la TV. Jim Parsons, Johnny Galecki sau Kaley Cuoco, vedetele din Big Bang Theory, câştigă 1 milion de dolari pe episod, iar Sofia Vergara (Modern Family) a avut venituri anul trecut de 28,5 milioane de dolari; o mare parte din acestă sumă a provenit din apariţiile în serialul Modern Family, potrivit Forbes.
    Chiar dacă finalul lui Game of Thrones nu a fost pe placul tuturor, un lucru este sigur: va trece mult timp până când un alt serial va putea fi numit, pe bună dreptate, un fenomen.


    1. Sansa Stark (Lady de Winterfell) / Sophie Turner
    Salariu: 150.000 de dolari/episod
    Avere netă: 6 milioane de dolari


    2. Arya Stark / Maisie Williams
    Salariu: 150.000 de dolari/episod
    Avere netă: 6 milioane de dolari


    3. Daenerys Targaryen / Emilia Clarke
    Salariu: 500.000 de dolari/episod
    Avere netă: 13 milioane de dolari


    4. Jaime Lannister / Nikola Coster-Waldau
    Salariu: 500.000 de dolari/episod
    Avere netă: 16 milioane de dolari


    5. Tyrion Lannister / Peter Dinklage
    Salariu: 500.000 de dolari/episod
    Avere netă: 15 milioane de dolari


    6. Jon Snow / Kit Harington
    Salariu: 500.000 de dolari/episod
    Avere estimată: 12 milioane de dolari


    7. Cersei Lannister / Lena Headey
    Salariu net: 500.000 de dolari/episod
    Avere estimată: 9 milioane de dolari

    Sursa: stylecaster.com

  • Mario Draghi a încasat 401.400 euro în 2018 ca preşedinte al Băncii Centrale Europene, echivalentul unui salariu lunar de 33.450 euro

    Spre comparaţie, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR şi echivalentul lui Draghi la nivel local, are un salariu net de peste 14.000 de euro, potrivit declaraţiei de avere aferentă anului 2017. Draghi este şeful lui Isărescu în Consiliul General de la Frankfurt.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cazul elevului din Botoşani bătut în timpul orei de religie: Preotul, sancţionat cu 10% din salariu şi mutat la altă şcoală

    Conform purtătorului de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Judeţean Botoşani, Ciprian Manolache, profesorul de religie a fost sancţionat cu reducerea pe trei luni a salariului cu 10% şi interdicţia de a preda la şcoală.
     
    „Consiliul de administraţie a stabilit în acest caz sancţionarea profesorului cu 10% din salariu pe o perioadă de trei luni şi s-a dispus, de asemenea, reîncadrarea profesorului în alte două structuri la şcoala din Cristineşti şi la şcoala din Dragalina pentru că într-o singură şcoală nu avea o normă întreagă”, a declarat, pentru corespondentul MEDIAFAX, Ciprian Manolache.
     
    Conducerea şcolii a început o anchetă administrativă după ce un elev de 11 ani de la şcoala din Baranca fost agresat de profesorul de religie, care este şi preot.
     
  • Cât câştigă preşedintele rus Vladimir Putin

    În anul 2017, Vladimir Putin a câştigat 291.000 de dolari (18.7 milioane de ruble), conform unui comunicat emis de Kremlin.

    În anul 2018, salariul preşedintelui rus s-a ridicat la 134.000 de dolari (8.6 milioane de ruble).

    Salariul prim-ministrului rus Dimitri Medvedev a crescut faţă de anul 2017, când a câştigat 134.000 de dolari (8.6 milioane de ruble), ajungând la 154.000 de dolari (9.9 milioane de ruble).

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Câţi asiatici lucrează în România şi cum se calculează salariile lor? – Zoe Dobre, director de resurse umane, City Grill Group – VIDEO

    “Modificarea de la salariul mediu la salariul minim este o măsură pentru care noi am militat, am fost printre antreprenorii care au făcut inclusiv partea de text a legii, ne-am dus cu toate avantajele şi dezavantajele, ce e de păstrat, ce ar fi de schimbat. Mă bucur că am reuşit, mi se pare absolut normal, este vorba de egalitate şi este vorba că nu poţi să constitui într-o ţară o nouă categorie a forţei de muncă; imigranţii vor deveni o categorie foarte importantă, chiar pe un picior de inegalitate faţă de cetăţenii propriei ţări.

    Iniţial cred că au vrut să facă acest salariu mai mare tocmai pentru a descuraja. Au înţeles totuşi că noi nu avem cu cine să muncim, şi a ajuns atât de tare cuţitul la os încât s-a reglementat şi această treabă. Mi se pare normal şi cred că ăsta este viitorul, este o nouă categorie care va intra în România.

    Contingentul pe anul acesta este de 20.000; din câte ştiu, avem vreo 14.000 care lucrează în România. Va fi din ce în ce mai mare. Se va întâmpla exact ce s-a întâmplat şi în alte state dezvoltate. Va fi principala sursă pentru blue collar pe piaţă, vor începe şi ei să migreze de la un angajator la altul, dar important este că e infuzie, sunt câteva mii de oameni care muncesc.”

  • Salariu de director în România: 100.000 de euro pe LUNĂ

    Alro Slatina a derulat un plasament privat accelerat în decembrie 2018, iar din martie 2019 acţiunile sale sunt incluse în prima ligă bursieră.

    Gheorghe Dobra, 60 de ani, exe­cu­tivul care conduce din 1993 Alro Sla­tina (ALR), singurul producător de alu­mi­niu primar şi de aliaje din aluminiu şi una dintre cele mai profitabile companii din România, a avut în 2018 venituri brute lunare de 454.000 de lei, echi­va­lentul a circa 98.000 de euro lunar, po­tri­vit calculelor realizate de ZF din rapor­tul companiei aferent rezultatelor pe 2018.
     
    În raport se menţionează că remu­ne­raţia brută a executivului din Slatina a fost de 1,6 milioane de lei (350.000 de euro) în 2018, la care se adaugă un bonus de 3,83 milioane de lei (823.000 de euro).
     
  • Meseriile care aduc MII DE EURO LUNAR celor care nu au nici bacalaureatul

    Salarii de peste 1000 euro pe luna se gasesc in Romania, chiar daca studiile nu sunt necesare pentru meseriile prestate pentru aceste salarii. Spre exemplu, in urma unui curs de calificare si a unei etape de training specializat, puteti deveni fara exceptie controlor de trafic aerian. Pentru aceasta meserie nu va fi nevoie sa aveti bacalaureatul. Insa, totusi, liceul va trebui sa fie absolvit.

    Va merita insa efortul fara nicio discutie, deoarece salariul unui astfel de controlor poate ajunge la 5.000 euro pe luna. Si discutam despre salariul net. De asemenea, nu trebuie sa zburati zilnic si sa lucrati in conditii de risc pentru a castiga un salariu de 800 – 1000 euro net lunar. Un sudor specializat in argon poate castiga fara mari probleme acest salariu.

    Un medic rezident, cu 6 ani de facultate + anii petrecuti in rezidentiat poate lua lunar un salariu de 2000 de lei. Insa la intrarea in rezidentiat, mai ales intr-un oras mic, salariul medicului va fi de cele mai multe ori cel minim pe economie. In acelasi oras, in urma unui simplu curs de calificare ca manichiurist pedichiurist, o manichiurista poate castiga chiar si pana la 2500, 3000 de lei. Iar intr-un oras mare acest salariu poate creste. Pe langa salariul net insa, manichiurista poate beneficia de tot felul de bonificatii care se adauga la suma totala.

    Intr-un salon de renume din capitala, astfel, salariul unui manichiurist sau al unui pedichiurist cu experienta poate ajunge cu usurinta la 1000 euro lunar.

    Un frizer dintr-un salon mare, intr-un oras precum Bucurestiul sau Clujul, poate ajunge la 3500 lei pe luna, un salariu comparabil cu al unui grefier, spre exemplu. Singura diferenta e ca primul ar urma un simplu curs de frizerie / coafor, iar cel de-al doilea are nevoie de cel putin o
    facultate in domeniul legal.

    Aceeasi tendinta predomina si in UE. Un simplu muncitor la salubrizare poate castiga intr-o tara ca Germania un salariu de 2000 euro (la care se aduna si sporurile). Acest salariu poate reprezenta un punct de competitie cu oricare alt salariu din randul celor care au studii superioare. Un instuctor HR de exemplu poate castiga 2000 – 2500 euro, insa acesta ar avea nevoie de studii superioare pentru a
    profesa la un nivel inalt, in timp ce muncitorul in salubritate nu are nevoie nici macar de ciclul liceal.

    In acest caz, este bine sa va ganditi de doua ori ce cariera doriti sa urmati si ce nivel de studii doriti sa absolviti. Inainte de a intra pe piata muncii puteti cerceta si ofertele existente la AJOFM in fiecare oras si veti descoperi cu stupoare ca multe meserii disponibile nu necesita neaparat absolvirea unei facultati, insa salariile adiacente vor fi extrem de multumitoare.

    Sursa: calificare-evaluare.ro/frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist/