BusinessMagazin

Tag: romania

  • ​Şase hoteluri din România au fost incluse în Michelin Keys, ghidul Michelin dedicat unităţilor de cazare. Două hoteluri din Bucureşti şi Transilvania au primit două chei Michelin

    Ghidul Michelin, recunoscut la nivel internaţional ca un standard al calităţii în industria osptalităţii, fiind cel mai vechi şi mai cunoscut ghid al hotelurilor şi restaurantelor din toată lumea, a selectat şase hoteluri din România care au primit una şi două chei Michelin. Cheia Michelin este echivalentul, în domeniul ospitalităţii, a stelelor Michelin acordate restaurantelor.

    Singureni Manor, Marmorosch Bucharest Autograph Collection, InterContinental Athenee Palace, Epoque Hotel – Relais & Chateaux au fost incluse în ghid, primind câte o cheie Michelin. Totuşi, două hoteluri din Bucureşti şi Transilvanica au primit două chei Michelin, anume Bethlen Estates Transylvania şi Corinthia Grand Hotel du Boulevard.

    Anterior, în Ghidul Michelin erau deja incluse la capitolul recomandări, fără să fi primit şi cheile Michelin, 12 hoteluri din România, mai exact Marmorosch Bucharest, Atra Doftana şi Singureni Manor, Moxy Bucharest Old Town, Electrico Villa, Rosetti Hotel, Epoque Hotel Relais & Chateaux, Radisson Blu Hotel Bucharest, InterContinental Athenee Palace Bucharest, Corinthia Grand Hotel du Boulevard Bucharest, Bethlen Estates Transylvania şi JW Marriott Bucharest Grand Hotel.

    Hotelurile sunt incluse în ghidul ospitalităţii, care nu este similar cu cel gastronomic, având o acoperire şi o selecţie a localurilor diferite.

    Pe lângă cele şase hoteluri care au primit distincţia de cheie Michelin, alte 11 unităţi de cazare din România au intrat în ghidul Michelin la categoria recomandări, fără a fi primit o cheie.

    Ghidul Michelin este cunoscut, în special, pentru recomandările din zona restaurantelor, unde sunt oferite stele, de la una până la trei, pentru experienţe gastronomice aparte. Totuşi, în platforma Michelin există un număr de peste 5.000 de hoteluri recomandate din toată lumea, alese după câteva criterii. Mai exact, hotelurile incluse în ghid trebuie să respecte şapte criterii, cum ar fi componenta locală pronunţată, arhitectura deosebită şi un design interior aparte, servicii de un nivel înalt şi coerente de-a lungul timpului, un raport corect între calitate şi preţ şi autenticitate.

    Ghidul gastronomic include atât recomandări, cât şi restaurante din reţeaua Michelin, care au primit una, două sau trei stele Michelin. România nu are niciun restaurant care să facă parte din reţeaua Michelin.

    Ghidul a fost conceput în urmă cu mai bine de 100 de ani de către producătorul de anvelope Michelin.

    Andre şi Edouard Michelin au pornit în 1889, într-un mic orăşel francez, Clermont-Ferrand, compania producătoare de anvelope, într-o perioadă în care în toată Franţa nu erau mai mult de 3.000 de maşini.

    Prima invenţie a celor doi fraţi a fost un brevet pentru o anvelopă testată în cursa de biciclete Paris-Brest-Paris din 1891. Au urmat prima anvelopă de automobil, prima an­velopă capabilă să suporte viteze de peste 100 km pe oră şi prima jantă detaşabilă. Din 1929, au trecut la transportul feroviar: locomotivele Micheline cu anvelope de cauciuc au circulat pentru prima dată pe şine în 1931.

    Însă, era nevoie de mai mult, mai exact, de a-i convinge pe oameni să facă mai multe călătorii cu maşina, pentru a stimula vânzările de anvelope. Soluţia a fost un mic ghid plin de informaţii utile pentru călători, inclusiv hărţi, procedura de schimbare a unei anvelope, unde pot să facă plinul de benzină, dar şi o listă cu locuri unde să mănânce sau să se cazeze peste noapte. De la un ghid pornit din dorinţa de a-i face pe oameni să călătorească mai mult cu maşina, ghidul Michelin a devenit astăzi un reper al industriei ospitalităţii.

    ​​​

  • Tot ce trebuie să ştie contribuabilii: ANAF a publicat o broşură privind principalele modificări ale cotelor de TVA

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat recent pe site-ul instituţiei “Broşură privind principalele modificări ale cotelor de TVA, reglementate prin Legea nr. 141/2025” care se adresează contribuabililor din România.

    Prezentul material cuprinde principalele modificări ale cotelor de TVA ca urmare a publicării în Monitorul Oficial al României a Legii nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal bugetare, act normativ prin care s-au modificat şi completat prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

    Pentru informaţii complete contribuabilii sunt invitaţi să consulte prevederile legale disponibile şi pe site-ul ANAF, www.anaf.ro – secţiunea Asistenţă contribuabili.

    Puteţi consulta materialul informativ integral al ANAF AICI

     

     

     

  • Cheia împotriva inflaţiei? Investiţiile în companii care transferă creşterea preţurilor către consumatori. Ce emitenţi de la Bursa de Valori Bucureşti intră în această categorie?

    Într-o perioadă în care inflaţia din România depăşeşte 9%, investitorii caută active care să le protejeze randamentele reale. Ovidiu Şerdean, broker la IFB Finwest, subliniază că firmele capabile să transfere rapid creşterile de costuri către consumatori – în sectoare precum energie, utilităţi, infrastructură sau bunuri de primă necesitate – oferă o protecţie mai solidă a randamentelor şi stabilitate pe termen lung. În această cheie, oferta actuală de la Bursa de Valori Bucureşti include mai multe astfel de companii, care au înregistrat randamente semnificativ peste evoluţia generală a preţurilor în 2025.

    „Dacă în zona euro avem o inflaţie de circa 2% şi în Statele Unite 2,9%, în România suntem la 9,9%. Privind politica monetară, în zona euro suntem la 2,15%, Fed-ul este la 4,25%; în SUA abia am asistat la o reducere a dobânzii, deşi era solicitată de mult de administraţia prezidenţială. În România este 6,5% dobânda de referinţă”, spune brokerul.

    În paralel, salariile românilor nu reuşesc să ţină pasul cu inflaţia: în iulie 2025, salariul mediu net a ajuns la 5.517 lei, ceea ce marchează prima scădere a câştigului salarial real în ultimele 12 luni. Angajatorii rămân precauţi, concentrându-se pe menţinerea locurilor de muncă, iar majorările salariale nu acoperă creşterea preţurilor. Această pierdere a puterii de cumpărare subliniază şi mai mult importanţa investiţiilor în companii capabile să transfere rapid costurile către consumatori, protejând astfel randamentele reale.

    „Privind sectoarele care ar trebui urmărite în perioade de inflaţie ridicată, ar trebui să ne gândim companiile care transferă rapid creşterea costurilor către consumatori. Trebuie să ne uităm la firme care beneficiază de creşterea valorii în termeni nominali, de exemplu energie, imobiliare, infrastructură”, continuă Ovidiu Şerdean.

    Datele INS arată că inflaţia a urcat în august la 9,9%, faţă de 7,8% în iulie, iar preţurile de consum au crescut în medie cu 2,1% lunar, influenţate de majorarea TVA şi eliminarea plafonării la energie. Alimentele, serviciile şi bunurile nealimentare s-au scumpit semnificativ, în timp ce ritmul de creştere al consumului a încetinit, semnalând o temperare a cererii interne.

    „Ar trebui să ne uităm la companii care beneficiază de venituri indexate sau reglementate – aici avem utilităţile. Să ne uităm şi la companii ale căror produse sunt de necesitate, cum ar fi alimente, medicamente. Printre societăţile pe care le avem la bursă găsim Petrom, Romgaz, iar dacă vorbim de financiare, avem Banca Transilvania şi BRD.”

    La capitolul „utilităţi” se încadrează operatorul sistemului naţional de transport de gaze naturale Transgaz (TGN) şi Transelectrica (TEL), operator de transport al energiei electrice, tot companie de stat.  Primul emitent înregistrează de departe cea mai bună evoluţie din structura indicelui BET din 2025, 142%, în timp ce acţiunile celui de-al doilea s-au apreciat cu 68%.

    În sectorul alimentar regăsim producătorul de vinuri Purcari (WINE), iar în domeniul sănătăţii şi al farmaceuticelor se remarcă Antibiotice Iaşi (ATB) şi MedLife (M), care înregistrează o creştere de peste 40% a preţului acţiunii de la începutul anului.

    „Dacă ne gândim la sectoarele de care ar trebui să ne ferim, ne uităm la producătorii de bunuri premium. În perioade cu inflaţie ridicată, cererea pentru acest tip de produse este scăzută. Ar trebui să ne gândim şi la tehnologie, sector care se află în faza de creştere şi este foarte dependent de dobânzi scăzute”, mai spune brokerul.

    De altfel, cele mai multe companii de tehnologie listate la Bursa locală afişează deprecieri ale cotaţiilor anul acesta, investitorii preferând, în schimb, sectoare mai sigure şi cu venituri mai stabile pe timp de inflaţie ridicată, reiese dintr-o analiză recent realizată de ZF.

     

  • Adrian Sârbu, ALEPH NEWS: Dacă scăpăm de cei 1,3 milioane de bugetari, fiecare pensionar poate primi lunar 1.000 € pentru a îngriji un copil

    • 68% dintre cei peste 20.000 de respondenţi ai sondajului ŞTIU PE CE LUME TRĂIESC sunt de acord ca fiecare pensionar din România care îngrijeşte un copil să fie plătit, din buget, cu 1.000 € pe lună      
    • România este pe ultimul loc în UE la numărul pensionarilor care lucrează – doar 1,7%  
    • Adrian Sârbu: Avem obligaţia de a le oferi pensionarilor o şansă la a doua viaţă, ca să educe un copil sau să ofere knowledge unui tânăr 
    • Adrian Sârbu: Sunt ţări în Europa care investesc în bătrâni. Nu e deloc un efort mare atunci când ŞTII că, de fapt, e o investiţie din care toată lumea câştigă 

     

    Ce valoare are astăzi un pensionar? Se gândeşte cineva la potenţialul pe care îl au vârstnicii în educarea copiilor şi a tinerilor? Are actuala guvernare a României un plan pentru rezolvarea conflictului dintre generaţii?

    Domnul Nicuşor Dan ne-a spus foarte clar că NU are un plan de ţară. Ce să mai vorbim de o investiţie în copii şi în bătrâni? Zero!, afirmă Adrian Sârbu.  

    Pe 1 octombrie, de Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice, te-am întrebat, la ŞTIU PE CE LUME TRĂIESC, dacă eşti de acord ca fiecare pensionar care îngrijeşte un copil să fie plătit, din bugetul la care contribui, cu 1.000 de euro în fiecare lună.

    TU ai răspuns. Dintre cei peste 20.000 de votanţi, 68% au spus DA.          

    România, pe ultimul loc în UE la numărul pensionarilor care lucrează

    Doar 1,7% dintre români au reintrat în piaţa muncii după ce s-au pensionat. La polul opus al clasamentului, în Estonia, aproape 55% dintre pensionari lucrează, iar media europeană este de 13%. Topul european este completat de Letonia, cu 44,2%, Lituania, cu 43,7%, respectiv Cipru, cu 29,6% dintre pensionari care rămân activi în economia reală. 

    Românii au nevoi reale, de care domnul Nicuşor Dan nu a auzit. De bani, de certitudine, de un viitor pentru copii. România e ţara unde bătrânii şi copiii nu se întâlnesc niciodată. Între copii şi bătrâni, trebuie să fie o relaţie de prietenie, ca în Micul Prinţ, explică Adrian Sârbu.   

    Pensionarii pot primi câte 1.000 de euro lunar, după reforma bugetară

    În România, sunt 4 milioane de copii, 4 milioane de pensionari şi 5 milioane de cetăţeni care muncesc în fiecare zi pentru a genera PIB. Deasupra lor, se află cei peste 1,3 milioane de bugetari, plătiţi din banii TĂI. Dacă 800.000 de bugetari ar fi relocaţi în economia reală, fiecare pensionar care îngrijeşte un copil poate primi lunar 1.000 de euro din buget, continuă Adrian Sârbu.    

    Deocamdată, asta este crucea letală a României şi va continua să fie până când nu vor pleca din vârful ei toţi sinecuriştii, spune Adrian Sârbu.

    Există ţări din UE în care pensionarii sunt plătiţi pentru că îngrijesc copii  

    Avem o obligaţie foarte clară. De a le acorda acestor cetăţeni români, 4 milioane, a doua şansă în viaţă. Cum poţi să motivezi mai bine un pensionar să aibă grijă de un copil, să îl educe, să îi ofere knowledge, să înveţe de la el, să coopereze cu A.I.-ul, altfel decât plătindu-l? Şi sunt ţări în Europa care au înţeles asta şi care investesc în bătrâni. Nu e deloc un efort mare atunci când ŞTII că, de fapt, e o investiţie din care toată lumea câştigă, explică Adrian Sârbu.

    Ca să ŞTIU PE CE LUME TRĂIESC, de ziua pensionarilor, am ales să fiu copil. N-am să îmbătrânesc niciodată. Ar fi o nedreptate. Am foarte multe de învăţat, de trăit. Sunt liber să fac ce simt. O poveste, un film, un oraş, o lume. Cu oameni ca mine. Copii trufaşi, adolescenţi. Călătoresc dincolo de vis, n-am timp să mor. Nici să trăiesc între proşti şi trişti. Decât trist, mai bine vesel. Decât sărac, mai bine bogat. Decât bătrân, mai bine copil. Liber!, concluzionează Adrian Sârbu al cincilea episod din sezonul 4 al emisiunii ŞTIU PE CE LUME TRĂIESC, pe care îl poţi revedea AICI.            

     

  • Schimbare de generaţie în fruntea unuia dintre cei mai importanţi jucători industriali din România: Dan Lăzărescu preia conducerea Bosch România, după retragerea lui Mihai Boldijar. Mutarea vine la aproape un an de când şi Christian von Albrichsfeld s-a retras de la Continental

    Bosch România are, din 1 octombrie 2025, un nou director general: Dan Lăzărescu a fost numit la conducerea Robert Bosch S.R.L. şi în funcţia de reprezentant al Grupului Bosch în România, după retragerea lui Mihai Boldijar, care a condus activitatea locală timp de zece ani şi a petrecut trei decenii în cadrul companiei.

    Retragerea vine la aproape un an de când şi Christian von Albrichsfeld s-a retras de la conducerea Grupului Continental în România, grup care a şi trecut printr-o reformă internă, acesta fiind reprezentat acum doar de divizia producătoare de anvelope – cea de componente electronice a devenit Aumovio, după un spin-off, iar Contitech a fost vândută. Odată cu plecarea şi a lui Mihai Boldijar, se schimbă şi echipa-fanion a marilor investitori germani.
    Inginer cu peste 24 de ani de experienţă, dintre care 18 la nivel internaţional, Dan Lăzărescu s-a format în cadrul Bosch, unde a început să lucreze în 2001, la Stuttgart. De-a lungul carierei, a coordonat echipe de peste 500 de specialişti şi a avut roluri cheie în domeniul dezvoltării de hardware şi software pentru industria auto în Germania, Ungaria şi România. Absolvent şi doctorand al Universităţii Politehnica din Bucureşti, Lăzărescu a fost implicat inclusiv în activităţile Centrului de Inginerie Bosch din Cluj, unul dintre cele mai importante huburi tehnologice ale grupului la nivel global.

    „Preluarea rolului de director general al Robert Bosch SRL şi de reprezentant al Grupului Bosch în România este, pentru mine, o mare onoare şi o responsabilitate pe care mi-o asum cu încredere. Chiar dacă traversăm un moment de transformare majoră, am învăţat că poţi transforma provocările în oportunităţi de creştere şi acesta este unul dintre obiectivele mele majore”, a declarat Dan Lăzărescu.

    Mihai Boldijar, unul dintre cei mai longevivi executivi din industria auto locală, s-a retras din activitate după 30 de ani în cadrul Bosch. A condus operaţiunile grupului în România din 2014 şi a fost, între altele, vicepreşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane (AHK) şi membru în Consiliul Director al ACAROM.

    „Drumul meu profesional în cadrul Bosch se încheie după trei decenii în care am lucrat alături de colegi dedicaţi pentru a clădi o fundaţie solidă şi a dezvolta armonios tot ceea ce înseamnă acum Grupul Bosch în România”, a transmis Mihai Boldijar.

    Grupul Bosch este prezent pe piaţa locală de peste 30 de ani şi numără peste 10.000 de angajaţi. În 2024, compania a raportat vânzări consolidate de 529,5 milioane de euro în România şi vânzări totale nete de 2,4 miliarde de euro, incluzând livrările interne către companiile afiliate. Bosch deţine unităţi de producţie la Blaj şi Cluj, un centru de inginerie la Cluj şi un centru de soluţii de business şi tehnologie la Timişoara.

     

  • Aude cineva la Palatul Victoria? Statul român poate profita de maximele istorice de pe bursă pentru a face rost rapid de 12-18 mld. lei prin vânzări suplimentare de acţiuni la Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica, arată o analiză CFA România. “Apetit este. Lipsesc oportunităţile”

    Statul român ar putea atrage între 12 şi 18 miliarde de lei prin vânzarea unor pachete suplimentare de acţiuni la companii precum Hidroelectrica (H2O), Romgaz (SNG) şi Nuclearelectrica (SNN), fără să piardă controlul asupra acestora, arată o analiză realizată de CFA România, asociaţia profesioniştilor în investiţii. O astfel de strategie ar putea fi implementată rapid, fie prin plasamente private accelerate, fie prin oferte secundare de vânzare de acţiuni, şi ar presupune cedarea unor participaţii de 5–10% din capitalul social.

    Cumpărători există, inclusiv în rândul fondurilor de pensii private Pilon II, care administrează active de 30 miliarde de euro şi care, deşi au apetit pentru investiţii, reclamă lipsa de oportunităţi pe piaţa locală. În paralel, statul ar putea obţine sume considerabile prin listarea directă a unor companii nelistate, aşa cum este prevăzut şi în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

    Exemplele sunt concrete. Statul deţine 80% din Hidroelectrica prin Ministerul Energiei. O vânzare de 10–15% ar aduce la buget 5–8 miliarde de lei, în timp ce statul ar rămâne cu peste 65% şi ar continua să beneficieze de dividendele consistente ale celui mai profitabil producător de energie. La Romgaz, unde statul controlează 70%, o vânzare similară ar aduce 3–5 miliarde de lei, păstrând o participaţie majoritară confortabilă. În cazul Nuclearelectrica, reducerea participaţiei de la 83% la 67–72% ar genera încasări de 1,5–2 miliarde de lei. S-ar pune problema încasării unor dividende mai mici pe viitor? Nu chiar, spun analiştii. Pentru că statul ar compensa prin atragerea unor impozite mai mari de la bursă şi prin intrarea unor noi investitori în companii ceea ce ar îmbunătăţi guvernanţa corporativă şi astfel politica de investiţii.

    Beneficiile listării nu sunt doar bugetare, ci şi structurale. Hidroelectrica a demonstrat acest lucru în 2023, prin cel mai mare IPO din istoria Bursei de Valori Bucureşti, care a atras investitori internaţionali şi a dus la o evaluare record.

    După listare, companiile tind să devină mai eficiente, marjele de profit cresc (de la circa 9% la peste 14%, potrivit CFA România), iar dividendele plătite către acţionari se multiplică.

    Statul a încasat în 2024 circa 8 miliarde de lei din dividende, faţă de doar 2,5 miliarde de lei în 2014 – o creştere alimentată atât de presiunea pentru distribuirea profitului, cât şi de performanţa mai bună a companiilor listate.

    Analiza mai subliniază că o creştere a free-float-ului (ponderea acţiunilor disponibile la tranzacţionare) la 25–30% pentru fiecare companie mare ar permite includerea în indici internaţionali precum MSCI sau FTSE, atrăgând astfel fonduri pasive şi investiţii străine. Lichiditatea sporită ar genera suplimentar venituri din impozite pe profit, dividende şi câştiguri de capital.

    „Nu a existat voinţă politică. Pentru că acolo, după cum bine ştim, în consiliile de administraţie sunt numiri făcute politic. Sunt nişte surse extraordinare de venituri pentru persoanele puse acolo şi atunci e foarte greu să schimbi lucrurile acestea. Aşa cum la fel de greu este să reduci cheltuielile din administraţia publică, locală sau central”, a spus Dragoş Cabat, CFA, coordonatorul studiului, la un eveniment organizat la Bursa de Valori.

    În prezent, indicele BET se află la maxime istorice, ceea ce ar putea reprezenta un moment favorabil pentru vânzarea unor participaţii minoritare. Statul ar putea astfel să combine două obiective aparent contradictorii: obţinerea de venituri rapide la buget şi păstrarea controlului asupra companiilor strategice, în timp ce ar întări totodată disciplina şi transparenţa în administrarea activelor publice.

     

  • Grupul elen OTE: din suma de 70 mil. euro cu care Digi şi Vodafone au cumpărat Telekom România Mobile, rămân 40 mil. euro de distribuit acţionarilor după ce se scad datorii şi alte costuri

    Grupul elen OTE şi-a anunţat miercuri acţionarii că a finalizat vânzarea operaţiunilor de comunicaţii mobile din România, compania Telekom România Mobile, şi că în urma tranzacţiei vor primi 40 de milioane de euro din valoarea de 70 mil. euro la care s-a finalizat tranzacţia.

    „OTE anunţă că vânzarea pachetului său de 100% din acţiuni (mai puţin 7 acţiuni deţinute de S.N. Radiocomunicaţii) în Telekom Romania Mobile Communications („TKRM”) către Vodafone Romania a fost finalizată astăzi cu succes, concomitent cu transferul către Digi Romania a diviziei de servicii preplătite (prepaid) a TKRM, a anumitor drepturi de utilizare a spectrului şi a unei părţi din portofoliul de turnuri. Valoarea toală a tranzacţiei (enterprise value) s-a ridicat la 70 de milioane de euro.

    Suma netă, după ajustările de la finalizarea tranzacţiei, cum ar fi datoria netă, capitalul de lucru şi alte costuri şi provizioane, a atins aproximativ 40 de milioane de euro, sumă care va fi distribuită acţionarilor”, conform anunţului.

    Odată cu vânzarea Telekom România Mobile, grupul elen OTE iese de pe piaţa din România – pe care a intrat pe 30 decembrie 1998, când a cumpărat 35% din fostul monopol din telefonia fixă Romtelecom. Compania care a devenit Telekom România Mobile a fost înfiinţată în 1999 sub numele Romtelecom, ca subsidiară controlată integral de Romtelecom. Primul pas al ieşirii de pe piaţa din România a fost vânzarea operaţiunilor de comunicaţii fixe către grupul francez Orange, tranzacţie anunţată în noiembrie 2020.

  • Gigantul Samsung, selectat de grupul Vodafone pentru a furniza soluţii pentru construcţia unor noi tipuri de reţele de comunicaţii, cu o arhitectură deschisă, unde pot fi integrate componente de la mai mulţi furnizori. Teste de succes în trecut în România

    Gigantul sud coreean Samsung a fost selectat de grupul britanic Vodafone ca partener cheie pentru implementări la scară largă ale tehnologiei Open RAN (reţea radio de acces deschisă – n.red.) în mai multe ţări europene, conform unui anunţ al Samsung. „Făcând un pas important în continuarea creşterii companiei în regiune, Samsung va furniza către Vodafone soluţiile sale de top din industrie de RAN (reţea radio de acces) virtualizat (vRAN) şi Open RAN.

    Open RAN reprezintă startul unei adevărate revoluţii în industrie, pentru că marchează migrarea de la o lume în care echipamentele şi aplicaţiile erau livrate practic de trei mari companii (ericsson, Huawei, Nokia) către o lume în care zeci sau chiar sute de furnizori vor face acest lucru, la fel ca în industria de IT, unde mai multe componente şi aplicaţii de la diferiţi furnizori pot fi combinate fără nicio problemă, conform explicaţiilor furnizate anterior de operatorii de telecom.

    „Prin această colaborare, Vodafone şi Samsung dau tonul în adoptarea tehnologiei Open RAN pe piaţa europeană, subliniind eforturile companiilor de a transforma arhitectura reţelelor mobile. Cele două companii promovează un ecosistem Open RAN autonom şi compatibil cu Inteligenţa Artificială (AI), utilizând o arhitectură bazată pe software. Tehnologia vRAN serveşte ca o fundaţie optimă pentru AI, permiţând operatorilor să integreze fluid capabilităţi de inteligenţă artificială în reţelele lor.
    Pentru acest proiect extins, Samsung va furniza soluţia sa vRAN versatilă, cu suport multi-generaţional pentru 2G, 4G şi 5G, unităţi radio compatibile O-RAN, inclusiv unităţi radio Massive MIMO, precum şi servicii de integrare a sistemelor. Datorită arhitecturii sale bazate pe software, soluţia vRAN de la Samsung oferă capabilităţi îmbunătăţite, cum ar fi o eficienţă energetică sporită, performanţă optimizată şi reduceri ale TCO (Costul Total de Proprietate).

    Oferta include, de asemenea, o soluţie de automatizare inteligentă, cunoscută sub numele de Samsung CognitiV Network Operations Suite (NOS), bazată pe AI. Aceasta este o suită de aplicaţii diverse de inteligenţă artificială, care joacă un rol crucial în adoptarea şi gestionarea la scară largă a reţelelor deschise, bazate pe software. Suita permite Vodafone să aibă o vizibilitate completă asupra întregului ciclu de viaţă al reţelei, de la instalare şi operare la optimizare, ajutând operatorul să implementeze şi să gestioneze reţele Open RAN virtualizate la scară largă într-un mod mai inteligent şi mai eficient.
    Samsung livrează cele mai recente unităţi radio şi capabilităţi software care suportă partajarea reţelei (RAN sharing). Portofoliul complet de unităţi radio al Samsung acoperă diverse benzi de spectru, şi suportă o lăţime de bandă mare şi o putere de transmisie ridicată, necesare pentru partajarea reţelei în ţările europene. Deoarece partajarea reţelei este esenţială pentru a facilita adoptarea pe scară largă a tehnologiei Open RAN în anumite zone ale regiunii, soluţia Samsung va ajuta operatorii să livreze reţele partajate de înaltă performanţă, reducând în acelaşi timp costurile hardware şi scăzând consumul de energie”, conform Samsung.

    Testele din România

    Vodafone România anunţase în primăvara anului 2024 că va implementa tehnologia Open RAN de la Samsung în mai multe site-uri de telefonie mobilă (amplasamentele unde sunt instalate antenele de comunicaţii şi alte echipamente de reţea).

    Ulterior, în mai 2024, Orange şi Vodafone au anunţat că testele demarate în 2023 în zone rurale din România pentru dezvoltarea unei reţele de comunicaţii mobile fără a apela la furnizorii tradiţionali (Ericsson, Nokia, Huawei etc.) ci integrând componente de la diferiţi alţi furnizori – respectiv folosind tehnologia Open RAN (reţele de acces radio deschise) – au fost un „succes”, reprezentând o „premieră internaţională”. Furnizorii pentru teste au fost Samsung, Wind River şi Dell. Operatorii nu au mai oferit detalii despre stadiul proiectelor.

  • Digi anunţă la rândul său finalizarea achiziţiei unor active ale Telekom România Mobile. Serghei Bulgac, CEO al Digi: Ne informăm abonaţii că această tranzacţie va îmbunătăţi calitatea serviciilor de voce şi date mobile, va extinde acoperirea şi va asigura servicii mai rapide şi mai fiabile

    Grupul Digi, cel mai mare jucător de piaţa locală de internet fix şi cablu TV, şi unul dintre cei mai mari furnizori de servicii de telefonie mobilă, a anunţat, la fel ca Vodafone, finalizarea tranzacţii de preluare a unor active ale Telekom România Mobile, penyru suma de 40 mil. euro.

    „La data de 1 octombrie 2025, DIGI Romania S.A. a finalizat achiziţia de la Telekom Romania Mobile Communications S.A. (“TKRM”) a (i) anumitor active, inclusiv a anumitor licenţe de spectru şi turnuri de telecomunicaţii, precum şi (ii) a activităţii de furnizare a serviciilor de telecomunicaţii mobile preplătite (“Tranzacţia”). Într-o tranzacţie concomitentă, Vodafone Romania S.A. (“VF”) a achiziţionat TKRM”, conform Digi.

    Achiziţia de spectru radio şi de infrastructură tehnică de la Telekom va ajuta Digi să ofere servicii mai bune de telefonie mobilă, a transmis şeful companiei.

    „Le urăm bun-venit utilizatorilor de cartele preplătite Telekom în reţeaua DIGI, reţeaua cu cea mai bună acoperire din România, şi ne propunem să le furnizăm servicii de calitate superioară la preţuri competitive. În acelaşi timp, le mulţumim abonaţilor noştri pentru încredere şi îi informăm că această tranzacţie va îmbunătăţi calitatea serviciilor de voce şi date mobile, va extinde acoperirea şi va asigura servicii mai rapide şi mai fiabile. Tranzacţia face parte din planul nostru de dezvoltare strategică, prin care investim constant în reţea şi tehnologie de vârf pentru a oferi tuturor utilizatorilor acces la o conectivitate performantă”, a declarat Serghei Bulgac, Director General al DIGI Romania.

  • Ramona Jurubiţă a fost reconfirmată pentru al treilea mandat la conducerea KPMG România&Moldova. Compania a anunţat şi consolidarea echipei sale de conducere prin promovări şi reconfirmări

    Ramona Jurubiţă a fost reconfirmată pentru al treilea mandat în funcţia de Country Managing Partner al KPMG în România şi Moldova începând cu 1 octombrie 2025.

    “Este o onoare să încep al treilea mandat în calitate de Country Managing Partner şi le sunt recunoscătoare colegilor mei pentru încrederea şi dedicarea lor. KPMG înseamnă, înainte de toate, oameni de excepţie, iar pentru mine este un privilegiu să coordonez această echipă extraordinară”, spune ea.

    Ramona Jurubiţă a preluat acest rol în 2018, după o carieră de impact în cadrul Departamentului de Taxe şi Juridic al KPMG în România, precum şi o perioadă petrecută în industrie.

    În prezent, ea ocupă şi funcţia de vicepreşedinte al KPMG în Europa Centrală şi de Est (CEE), contribuind activ la definirea strategiei regionale a KPMG.

    “Sub conducerea sa, KPMG în România a extins semnificativ gama de servicii oferite clienţilor şi a gestionat cu succes provocările economice generate de pandemie şi de contextul geopolitic regional”, potrivit informaţiilor transmise de firma de audit şi consultanţă.

    KPMG în România a anunţat, totodată, consolidarea echipei sale de conducere prin promovări şi reconfirmări care susţin direcţia strategică a firmei şi reflectă “angajamentul faţă de excelenţă, dezvoltare profesională şi servicii de înaltă calitate pentru clienţi”.

    Astfel, Alexandru Şoaică a fost promovat în rolul de partener în echipa de leadership a Audit Delivery Academy (ADA). Cu o experienţă de peste 14 ani în cadrul KPMG în România, el a contribuit decisiv la dezvoltarea ADA, transformând-o într-un pilon esenţial al activităţii KPMG. Prin expertiza şi implicarea sa constantă în iniţiative de creştere, inclusiv în construirea de relaţii cu pieţe din Europa de Vest, Alexandru Şoaică şi-a consolidat reputaţia de lider de încredere în cadrul reţelei KPMG.

    Totodată, începutul noului an financiar aduce o veste importantă în cadrul firmei de avocatură KPMG Legal – Toncescu şi Asociaţii: Alexandru Slujitoru se alătură echipei, marcând “un pas solid în direcţia construirii uneia dintre cele mai puternice practici de litigii din piaţa avocaturii.” El este un avocat cu greutate în domeniul soluţionării disputelor, cu peste 18 ani de experienţă, fiind implicat în numeroase dosare de anvergură, reprezentând cu succes clienţi din numeroase industrii – energie, retail, petrol şi gaze, industrie grea, comerţ cu cereale – în faţa autorităţilor române, instanţelor naţionale şi instituţiilor europene. Expertiza sa acoperă litigii fiscale complexe, precum rambursări de TVA şi accize, solicitări de dobânzi pentru rambursări întârziate, anularea actelor de modificare sau nemodificare a bazei de impozitare, anularea compensărilor nelegale, suspendarea deciziilor de impunere şi eliminarea dublei impuneri.

    “Experienţa şi priceperea lui se potrivesc perfect cu abordarea multidisciplinară a KPMG, iar noi suntem convinşi că abilităţile sale de coordonare vor contribui la o evoluţie rapidă a echipei de litigii, unde, în ultimele luni, s-au alăturat profesionişti cu o experienţă remarcabilă”, a transmis KPMG.

    „Îl felicit pe Alexandru Şoaică pentru promovarea sa şi îi urez bun venit lui Alexandru Slujitoru în cadrul firmei. Aceste numiri reflectă angajamentul nostru de a plasa profesionişti cu experienţă şi competenţă în poziţii-cheie pentru a oferi excelenţă clienţilor noştri. Sunt încântată să văd contribuţiile lor la dezvoltarea serviciilor noastre”, a mai spus Ramona Jurubiţă, şefa KPMG România&Moldova.