Un proiect de lege prin care se urmăreşte instituirea zilei de 21 martie ca zi a Olteniei este dezbătut în comisia de Cultură a Camerei Deputaţilor. Până aici nimic anormal, doar că cei 27 de deputaţi şi senatorii nu au nicio cunoştinţă despre unde este plasată această regiune pe hartă, deşi unii dintre ei provin din Oltenia, aceştia scriind în expunerea de motive că este “o regiune istorică din nord-vestul României”.
Antreprenorul Alexandru Holicov este primul antreprenor român acceptat în programul EY Accelerating Entrepreneurs, care se adresează startup-urilor centrate pe tehnologie.
Alexandru Holicov, CEO Adservio, conduce de 9 ani un business care îmbină tehnologia cu educaţia, cu 15 angajaţi şi investiţii de 1,5 milioane de euro.
Conform programului Accelerating Entrepreneurs, Alexandru participă în perioada 8 – 10 februarie alături de alţi 24 de antreprenori din 18 ţări din zona EMEIA, la EY Strategic Growth Forum Mediterranean, de la Roma. Acest eveniment-cheie al programului îşi propune să conecteze antreprenori, investitori şi lideri guvernamentali şi să încurajeze strategiile de creştere în cadrul regiunii mediteraneene şi în întreaga lume. De altfel, majoritatea antreprenorilor consideră că dezvoltarea de relaţii de business este vitală pentru creşterea afacerii, după cum arată Barometrul startup-urilor din România realizat în 2015 de EY. 64% dintre respondenţi participă la cel puţin un eveniment de networking în medie într-o săptămână.
În cadrul evenimentului, antreprenorii vor beneficia de consultanţă din partea unui expert EY privind planurile de dezvoltare şi vor avea oportunitatea de a-şi crea relaţii de mentorat cu oameni relevanţi din industrie. Mai mult, pentru prima oară, antreprenorii din zona EMEIA şi cei din zona Asia-Pacific din programul EY se vor întâlni în cadrul aceluiaşi eveniment şi vor avea ocazia să-şi împărtăşească experienţa de business.
Alexandru Holicov a fost selectat din cei 100 de antreprenori din regiunea EMEIA, care au aplicat în programul EY.
Citiţi aici povestea Adservio, publicată anul trecut în paginile revistei.
Deşi iniţial ne-ar fi imposibil să credem că pe Pământ ar exista un reactor nuclear vechi de peste 2 miliarde de ani, trebuie însă să privim lucrurile dintr-o altă perspectivă şi să nu ne gândim că este vorba neapărat de o structură realizată de mâna umană. Reactorul a fost descoperit în anul 1972, în momentul în care doi cercetători francezi au prelevat minereu de uraniu dintr-o mină
Vezi aici ce poate face reactorul nuclear vechi de peste 2 miliarde de ani. ”Este spectaculos”
Trei români, un adul şi doi copii, se află în hotelul afectat de avalanşa care a avut loc în regiunea Abruzzo, din Italia, a anunţat joi, Ministerul Afacerilor Externe
“În urma avalanşei care a lovit un hotel din localitatea Farindola, în regiunea Abruzzo, declanşată de seismele produse la data de 18 ianuarie 2017, Ambasada României în Italia a primit semnalări conform cărora, la momentul actual, trei cetăţeni români (un adult şi doi minori) s-ar afla în incinta unităţii de cazare. Ambasada României la Roma a contactat în regim de urgenţă autorităţile locale, în vederea obţinerii de detalii suplimentare. Precizăm că operaţiunile de salvare sunt în curs de desfăşurare, fiind îngreunate de condiţiile meteorologice severe şi de daunele produse de avalanşă asupra clădirii”, a comunicat, pentru MEDIAFAX, MAE.
Ambasada României în Italia şi Consulatul României la Bologna monitorizează în continuare situaţia.
Bentley Motors a livrat 11.023 maşini în 2016, o cifră record în cel de-al patrulea an consecutiv în care a depăşit 10.000 de maşini livrate. Acest rezultat reprezintă o creştere de 9% faţă de 2015 (10.100 autoturisme).
Cele două Americi au rămas regiunea numărul 1 pentru Bentley, în timp ce atât Europa, cât şi Marea Britanie, au înregistrat creşteri. Cererea ridicată pentru Bentley Bentayga, venită de pe toate pieţele globale în 2016, a jucat un rol cheie în înregistrarea acestui succes.
„Am lansat pe piaţă primul SUV de lux din lume, Bentayga, am inaugurat prima clădire ca parte a expansiunii noastre din domeniul cercetării şi dezvoltării şi ne-am prezentat ambiţiile de potenţiale investiţii în fabrica noastră din Crewe, Marea Britanie. Privind în perspectivă, obiectivul nostru este de a continua să investim în automobile de lux care stabilesc noi standarde în segmentul din care fac parte, în tehnologii inovatoare şi de a juca un rol principal în definirea viitorului mobilităţii de lux”, a declarat Wolfgang Dürheimer, preşedinte şi CEO Bentley.
În 2016, regiunea cu cele mai mari vânzări a fost cea a continentelor americane, unde s-au livrat 2.792 de unităţi Bentley, comparativ cu 2.864 în 2015, reprezentând 25% din livrările globale. Lansarea Bentayga, în cea de-a doua jumătate a anului 2016, a generat rezultate record, raportat la o perioadă de doar 6 luni.
În Europa, vânzările au crescut cu 56% faţă de anul anterior, înregistrând 2.676 de unităţi livrate în 2016, comparativ cu 1.695 în 2015. Piaţa de origine a Bentley, Marea Britanie, a înregistrat şi anul trecut vânzări puternice, clasându-se pe locul al treilea în topul regiunilor cu cele mai mari vânzări, cu 1.692 de livrări – o creştere de 16% faţă de 2015, când au fost livrate 1.457 de unităţi.
În Orientul Mijlociu, Bentley a livrat 1.239 de automobile în 2016, faţă de 1.274 în anul precedent.
În China, Bentley a livrat 1.595 de unităţi, în uşoară scădere faţă de 2015, an care se încheiase cu 1.615 de unităţi livrate.
Anul trecut, în regiunea Asia-Pacific s-au livrat 423 de unităţi, comparativ cu 455 în 2015, în timp ce în Japonia şi Coreea de Sud s-au livrat 606 automobile Bentley, în scădere faţă de 740 de unităţi în anul anterior.
36 DE ANI / GLOBAL CHANNELS & GENERAL BUSINESS HEAD, SOUTH – EAST EUROPE / SAP
Dragoş Petrea s-a angajat încă din timpul facultăţii pe o poziţie de suport tehnic în zona de software în cadrul Xerox România, apoi în următorii şapte ani a schimbat mai multe pălării şi a avut roluri diverse în marketing, vânzare şi management. Din 2010 s-a alăturat SAP România cu misiunea de a dezvolta şi coordona reţeaua locală de parteneri. La doar un an a preluat şi responsabilitatea pentru Bulgaria, din 2013 şi pentru Croaţia şi Slovenia, iar de anul trecut coordonează reţeaua de parteneri şi alianţe SAP din întreaga regiune a Europei de Sud-Est.
Deşi regiunea Europei de Sud-Est este considerată de mulţi pe multe planuri ca fiind în urma Europei de Vest, Petrea susţine că din punctul de vedere al nivelului de expertiză a partenerilor SAP şi al adopţiei de astfel de soluţii, regiunea noastră se află de multe ori înaintea pieţelor mature. „Anul trecut, am realizat o creştere cu trei cifre în ceea ce priveşte vânzările de soluţii în cloud şi o creştere cu două cifre în zona tradiţională, a soluţiilor on-premise. Am reuşit de asemenea să dezvoltăm, împreună cu partenerii noştri din regiune, centre de consultanţă, cu specialişti care implementează soluţii SAP peste tot în lume. România este lider în această privinţă, centrul de consultanţă SAP pentru tehnologiile Cloud şi HANA din ţara noastră fiind cel mai important din Europa“, spune Dragoş Petrea.
Acesta spune despre slujba sa că prezintă momente interesante, provocări în fiecare săptămână, deoarece interacţionează cu ţări diferite, iar orice mişcare politică poate avea un impact asupra mediului de afaceri. „Apar constant mici crize care trebuie administrate. Toate acestea fac parte din activităţile de zi cu zi.“
Dragoş Petrea menţionează criza din 2008-2009 ca un moment dificil din carieră. „După o perioadă de dezvoltare foarte rapidă în România, când industria IT creştea mai mult decât alte industrii, debutul crizei a fost o experienţă pentru care mulţi dintre noi nu am fost pregătiţi. Personal, după ce am depăşit acest moment, mi-am dat seama că am învăţat foarte multe din dificultăţile pe care le-am întâmpinat, dezvoltându-mi abilităţi precum flexibilitatea mult mai mare, adaptarea rapidă şi capacitatea de a gestiona într-un timp scurt şi cu uşurinţă situaţiile dificile nou apărute.“
Piaţa mondială a motocicletelor creşte, iar odată cu ea şi vânzările din regiune şi pe plan local. Cu toate acestea, motociclismul în România este văzut în continuare ca un hobby. Despre piaţa locală şi caracteristicile ei povesteşte Ionuţ Bâtu, şeful BMW Motorrad România şi Bulgaria.
Deşi ultimele date arată că în România sunt în jur de 900.000 de posesori de carnet de conducere A1, A2 şi A, pe străzile din ţara noastră circulă doar în jur de 140.000 de motociclete, iar vânzările se situează la câteva sute de unităţi anual. În România au fost comercializate anul trecut aproximativ 420 de motociclete noi din categoria cu motoare de peste 500 cmc, dar piaţa este în creştere. „Economia a condus spre creşterea pieţei. În România motociclismul a fost şi este considerat în continuare un hobby. A venit perioada de criză şi toată lumea a tăiat din hobby-uri. Acum cred că îşi permit să se reîntoarcă la hobby-uri sau să-şi descopere altele noi”, spune Bâtu, care la rândul lui şi-a descoperit pasiunea pentru motociclism în urmă cu câţiva ani.
Această încredere a populaţiei în economie a dus pe piaţa de motociclete plusuri de 20-22% în primele luni, potrivit lui Ionuţ Bâtu, care crede că până la finalul anului „o să mai crească cu încă puţin pentru că vremea încă-ţi permite să mergi cu motocicleta”.
Nu doar România a avut această ascensiune în domeniu, ci întreaga regiune a Europei Centrale şi de Est. Dacă acum cinci ani întreaga regiune vindea în jur de 1.300 de motociclete BMW, dintre care 40 în România, în 2016 regiunea a crescut de trei ori şi România de aproape şase, potrivit lui Bâtu. În continuare, Polonia reprezintă pentru BMW cea mai bună şi cea mai mare piaţă de desfacere din regiune, susţinută de o populaţie numeroasă, dar şi de faptul că „acolo există sprijin din partea statului. De exemplu, au un program numit Prima Motocicletă. Am adresat şi noi o cerere asemănătoare autorităţilor, dar nici măcar nu am primit răspuns şi asta spune foarte multe”.
În linie cu evoluţia pieţei, şi producătorul german a înregistrat o evoluţie pozitivă; veniturile estimate pentru anul curent se situează la 5 milioane de euro, cu tot cu after sales, care înseamnă 18% din business. În 2015, compania a vândut motociclete de 3,6 milioane de euro şi anul acesta aşteaptă vânzări de 4,1 milioane de euro. „Practic vânzările noastre au crescut cu 30% faţă de ce prognozasem noastră, fapt care ne-a adus un target mai mare pentru anul viitor. Un obiectiv ambiţios, dar se pare că toată piaţa s-a mişcat. Au început să apară din ce în ce mai multe motociclete şi pe stradă”, explică degajat managerul în vârstă de 31 de ani.
Bulgaria este o piaţă de trei ori mai mică decât cea a României, dar aceasta nu este singura diferenţă dintre cele două ţări, din perspectiva acestei companii. „Bulgarii sunt mai rezervaţi cu cheltuielile, dar în momentul în care se decid să facă o achiziţie, nu vin de 20 de ori la showroom. La noi durează mai mult procesul de achiziţie”, explică Bâtu una dintre diferenţe.
Cota de piaţă a producătorului german pe segmentul motocicletelor de peste 500 cmc este de 35% din totalul de motociclete noi vândute pe plan local, aceasta fiind cea mai mare cotă din Europa a BMW Motorrad.
Tânărul executiv susţine că BMW a câştigat teren pe fondul inovaţiei adusă produselor, care la rândul ei a dus la o siguranţă sporită pe şa şi astfel a crescut numărul de cumpărători. De asemenea, Bâtu se aşteaptă la o creştere a veniturilor şi în 2017 bazându-se pe aşa-numiţii „sleeperi”, care „şi-au luat permisul de conducere la 18-19 ani. Poate au condus un an, apoi s-au oprit, iar acum au 35 de ani şi îşi permit să se reapuce de acest hobby: sunt mai maturi în gândire şi nu se mai expun inutil la anumite riscuri”. De fapt, clientul tipic al BMW Motorrad România este un bărbat aflat la 40 de ani, care are familie, copii, conduce un business. „În Europa media de vârstă ajunge spre 45 de ani. Ne depăşeşte doar Harley la capitolul ăsta”, spune Ionuţ Bâtu râzând.
Un motiv pentru media de vârstă ridicată este preţul pe care îl au motocicletele producătorului german. Nu orice tânăr de 20-30 de ani şi le poate permite, având în vedere că în medie costul unei motociclete BMW vândute în România este de 16.500 – 17.000 de euro.
Însă de anul viitor, atât media de vârstă, cât şi preţul mediu al unei motociclete ar putea scădea, odată cu introducerea unui nou tip de vehicul pe două roţi – BMW G310 şi G310 GS, despre care Bâtu estimează că se va vinde cu aproximativ 5.000 de euro plus TVA. „Aceste modele au fost realizate în special pentru pieţele emergente precum cele din America Latină sau Asia, dar ne gândim că vor merge şi aici. Ţintim public mai tânăr, dar şi pe cei care au carnet însă nu au mai condus de foarte mult timp. Aceste motociclete sunt mai docile, mai uşoare şi mai accesibile. Poţi să-ţi dai seama dacă ai vrea să mergi din nou cu motocicleta”, afirmă Bâtu. Tot el adăugă că „este prima dată când BMW are motociclete sub 500 cmc. Teritoriu complet nou. În primvară se vor vinde peste tot, inclusiv în România”.
Aproape 65% din gospodăriile din România au avut, în 2016, acces la reţeaua de internet de acasă, 65,4% dintre acestea fiind localizate în mediul urban, iar 34,6% în mediul rural, potrivit unui comunicat de luni al Institutul Naţional de Statistică (INS).
Faţă de anul 2015, ponderea gospodăriilor cu acces la internet a crescut cu 4%.
Aproape 70% din persoanele cu vârste cuprinse între 16-74 ani au folosit internetul în 2016. Faţă de anul 2015, ponderea utilizatorilor de internet cu vârste cuprinse între 16 – 74 ani a crescut cu 1,2%, numărul acestora ajungând la 10,6 milioane de persoane, potrivit rezultatelor anchetei INS privind accesul populaţiei la tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor în gospodării.
Majoritatea persoanelor din grupa de vârstă 16-34 ani (91,9%) folosesc internetul, iar procentul scade cu înaintarea în vârstă. Ponderea persoanelor cu vârsta cuprinsă între 55 şi 74 de ani a ajuns la doar 38,4%.
Din totalul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 ani, proporţia celor care au folosit vreodată internetul a fost de aproape 70%, din care 85,3% în ultimele trei luni. Dintre utilizatorii curenţi, peste 71% folosesc internetul cu frecvenţă zilnică sau aproape zilnică.
Proporţia bărbaţilor (72,2%) care folosesc sau au folosit vreodată internetul este mai mare decât cea a femeilor (67,2%), indică datele INS.
La nivel teritorial, în 2016, conectarea la internet a fost mai răspândită în cadrul gospodăriilor din regiunea Bucureşti-Ilfov (peste patru din cinci gospodării aveau acces la internet de acasă), urmată la mare distanţă de regiunile Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia, Centru şi Sud-Est. Cele mai mici ponderi ale gospodăriilor cu conectare la internet, sunt înregistrate de regiunile Sud-Muntenia (58%) şi Nord-Est (57,1%).
Pe regiuni de dezvoltare, ponderea persoanelor care au utilizat internetul a fost de 88,4% în regiunea Bucureşti – Ilfov şi constituie cel mai ridicat procent din ţară. La distanţă considerabilă, urmează regiunile Nord-Vest şi Centru, cu aproape 72%, celelalte regiuni prezentând proporţii de sub 70%.
Din punct de vedere al mărimii gospodăriei, se constată o corelaţie între numărul de persoane din gospodărie şi interesul crescut pentru conectarea la internet. În 2016, peste 32% din gospodăriile cu o persoană au acces la internet de acasă. Aproape 56% din gospodăriile cu două persoane au acces la internet de acasă, cu 4,5% mai multe decât în 2015, în timp ce ponderea gospodăriilor cu cel puţin trei persoane, care au acces la internet, este de peste 87%, faţă de aproape 83%, în 2015, relevă graficele Institutului.
Tipurile de conexiune folosite la accesarea internetului de acasă sunt în proporţie de 86,8% conexiunile broadband fixe (conexiunile de bandă largă fixe), urmate la mare distanţă de conexiunile broadband mobile (43,2%) şi de conexiunile narrowband (10,3%), potrivit datelor sursei citate.
Cele mai multe gospodării care au optat pentru conexiunile broadband fixe la internet, în anul 2016, provin din regiunile Bucureşti-Ilfov (16,2%), Nord-Est şi Nord-Vest (13,8% fiecare) şi Sud-Muntenia (13,4%). Prin intermediul conexiunilor broadband mobile s-au conectat mai frecvent gospodăriile din Sud-Muntenia (15,5%), Bucureşti-Ilfov (14,9%) şi Sud-Est (14,2%).
Ucraina continuă vineri testele cu rachete deasupra Mării Negre, preşedintele Petro Poroşenko afirmând că scopul manevrelor balistice este pregătirea pentru o “invazie totală” a Rusiei.
“Vreau să repet: singurul motiv pentru care efectuăm aceste teste este să fim pregătiţi pentru o invazie totală din partea vecinului nostru agresiv. Sunt sigur că în ultimii doi ani am demonstrat că am creat o nouă armată ucraineană”, a afirmat Petro Poroşenko, citat de publicaţia International Business Times.
“Este responsabilitatea noastră să consolidăm apărarea aeriană a Kievului şi a regiunii Herson, pentru ca nimeni să nu ne poată opri”, a subliniat liderul ucrainean.
Ucraina a iniţiat joi exerciţii balistice care vor dura două zile, în zona Herson, pe litoralul Mării Negre.
Iniţial, exerciţiile erau programate să aibă loc foarte aproape de fosta regiune ucraineană Crimeea, anexată de Rusia în 2014, dar zona manevrelor a fost mutată pentru a nu atrage reacţii din partea armatei ruse. Un oficial ucrainean a argumentat că exerciţiile balistice sunt conforme cu legislaţia internaţională, iar Kievul a emis o notificare privind evitarea zborurilor avioanelor de pasageri.
Ministerul rus al Apărării a atras atenţia că manevrele balistice au fost efectuate prea aproape de frontierele Rusiei, prin încălcarea legislaţiei internaţionale.
Forţele ruse de apărare antiaeriană din regiunea Crimeea au fost plasate în stare de alertă înaintea testelor balistice ucrainene. “Exerciţiile ucrainene sunt un fel de manevră de relaţii publice cu rolul de a crea o situaţie tensionată, dar, oricum, armata rusă consideră acest caz o ameninţare potenţială şi reală, astfel că sistemele antiaeriene ruse din Crimeea sunt în stare de alertă”, a declarat un oficial militar rus. “Alerta nu se referă doar la sistemele antiaeriene terestre, ci şi la cele instalate la bordul navelor din Marea Neagră, unităţi autonome capabile să respingă orice ameninţare”, a explicat oficialul citat.
Ucraina a emis acum câteva zile o notificare privind “riscuri în spaţiul aerian, în contextul unor teste cu rachete programate pe 1 şi 2 decembrie”. Testele au loc în apropierea regiunii Crimeea, iar rachetele ar putea intra în spaţiul aerian al teritoriului rus. Kievul consideră Crimeea parte a teritoriului Ucrainei, deşi regiunea a fost anexată de Rusia în 2014.
Administraţia Petro Poroşenko a avertizat de mai multe ori că va face tot posibilul pentru recuperarea regiunii Crimeea.
Moscova a denunţat o “decizie unilaterală” a Administraţiei prooccidentale de la Kiev. “Prin încălcarea tuturor acordurilor internaţionale, Ucraina a luat decizia unilaterală de a efectua teste cu rachete în spaţiul aerian suveran al Rusiei”, a reacţionat Autoritatea rusă a aviaţiei civile (Rosaviatsiia).
În octombrie 2001, armata ucraineană a doborât din greşeală cu o rachetă S-200 un avion de pasageri care se afla deasupra Mării Negre. Avionul Tupolev Tu-154M, aparţinând companiei Sibir, circula din Tel Aviv spre Novosibirsk. Toate cele 78 de persoane aflate la bordul aeronavei au murit. În iulie 2014, un avion Boeing 777 al companiei Malaysia Airlines a fost lovit de o rachetă în timp ce zbura deasupra zonelor beligerante din estul Ucrainei, incident soldat cu 298 de morţi.
Cu cea mai mare creştere economică din toate ţările Uniunii Europene, în România optimismul a revenit şi se reflectă deopotrivă în coşurile de cumpărături dar şi în dispoziţia angajatorilor de a creşte numărul salariaţilor. Care sunt însă previziunile pentru 2017 şi care sunt factorii care pot influenţa evoluţia ţărilor din Uniunea Europeană? Dan Bucşă, lead CEE economist în cadrul Unicredit Bank, este de părere că economia nu se supraîncălzeşte, chiar dacă am ajuns în vârful pantei de creştere economică.
Într-o discuţie cu presa, Dan Bucşă punctează deopotrivă aspectele pozitive şi negative care influenţează aşteptările instituţiei financiare pentru anul viitor, iar primul subiect despre care vorbeşte este Brexitul. „Colegii mei care acoperă zona euro sunt mai pesimişti în privinţa anului viitor decât a evoluţiei din 2016, motivele fiind mai multe. Primul este Brexitul, care nu ştim dacă se va produce. Nu ştim dacă Marea Britanie va invoca articolul 50 anul viitor, până la finalul lunii martie, cum a spus Theresa May”. Dar impactul estimat de economiştii de la UniCredit se plasează în jurul a 6% din PIB, în principal prin intermediul aşteptărilor firmelor. Iar Dan Bucşă povesteşte că deja sunt firme germane care reconsideră nivelul investiţiilor pentru anul viitor, pentru că Marea Britanie este unul dintre principalii parteneri comerciali şi ai Germaniei şi ai zonei euro (în primii patru ca mărime) şi orice barieră comercială s-ar putea reflecta în investiţii mai mici în Europa. „Deja Theresa May s-a hotărât să acorde unei firme auto nişte concesii, iar economistul nostru şef crede că probabil a deschis o cutie a Pandorei cu această decizie şi vor urma şi alte firme din acelaşi sector, după care şi firme din alte sectoare şi în cele din urmă va fi foarte greu pentru Marea Britanie să îşi închidă graniţele, să impună bariere comerciale, în condiţiile în care va oferi foarte multe facilităţi pentru multe firme.” Mai sunt şi alţi factori care ar putea să ducă la o creştere mai mică anul viitor şi cei mai importanţi sunt euro-dolarul şi preţul petrolului, spune reprezentantul UniCredit. Impactul euro-dolar pentru anul trecut este estimat la 0,7%, în creştere, „ceea ce este enorm, pentru că zona euro este unul dintre cei mai mari exportatori la nivel mondial şi un euro mai slab a ajutat exporturile europene. Pentru că ne aşteptăm ca anul viitor euro-dolarul să o ia uşor în sus, credem că impactul va fi negativ”.
Al doilea impact a fost din partea petrolului, iar preţul mai redus a adăugat în jur de 0,4% la creşterea economică a zonei euro anul trecut, în jur de 0,3% anul acesta şi în 2017 impactul estimat este negativ, „poate şi pentru că noi credem că preţul barilului s-ar putea duce în 60-65 de dolari”, argumentează Bucşă. Al treilea impact negativ ar putea veni din comerţul global, iar reprezentanţii instituţiei financiare se aşteptă la o reluare a ritmului de creştere în comerţul global.
Politica monetară adaugă la creşterea din zona euro în jur de 0,2 puncte procentuale; efectul cel mai mare este de fapt asupra dobânzilor pe care în acest moment le plătesc firmele mici şi mijlocii mai ales în periferia zonei euro. „Impactul final este cel al poziţiei fiscale. Austeritatea s-a terminat în Europa în 2014, în 2015 deja politica fiscală a adăugat mai mult de 0,1% la creşterea econoică, iar impactul va fi similar anul acesta şi anul viitor. FMI, OECD şi multe alte organizaţii internaţionale au sugerat că impactul politicii fiscale ar trebui să fie mai mare decât cel al politicii monetare, adică ţări care au bani mai mulţi – cum e Germania – ar trebui să aibă deficite mai mari pentru a stimula creşterea economică. Iar aceste deficite mai mari ar trebui făcute prin cheltuieli de investiţii”, arată Dan Bucşă. Iar contribuţia consumului, completează tot el, este particularitatea acestei perioade de creştere în Europa, fiind mai mare decât în orice altă perioadă anterioară, coroborată cu contribuţia foarte mică a exporturilor.
„Cum stă zona noatră în concursul de frumuseţe cu celelalte ţări emergente? Pentru anul acesta şi anul viitor, prognoza noastră de creştere este de circa 4% pentru România, şi, respectiv, circa 3,5% pentru 2017, fiind campioni în regiune”, afirmă reprezentantul instituţiei financiare, arătând că previziunea este mai pesimistă decât cele ale guvernului şi ale BNR, care văd creşterea în jurul a 5%. „Noi vedem un impact mai mare al importurilor, şi credem şi că în trimestrul II am avut un efect de bază din agricultură. În majoritatea ţărilor din regiune, creşterea de anul viitor va fi mai mică decât anul acesta. Cu alte cuvinte, noi credem că am ajuns la vârful ciclului economic, nu numai în România, ci în regiune, în general.” UniCredit vede posibilă o accelerare a creşterii pentru foarte puţine ţări – Ungaria şi Polonia, mai ales din fondurile europene, principalul motor fiind, peste tot, consumul; iar România îşi măreşte decalajul faţă de alte ţări, suntem şi mai campioni decât în privinţa creşterii economice. Iar Dan Bucşă arată că potenţialul de creştere al României se plasează la 2-2,5%, ceea ce înseamnă că rata de creştere a consumului este dublă, salariile fiind motorul acestor plusuri.