BusinessMagazin

Tag: referendum

  • Cameron va organiza în iunie 2016 referendumul pe tema apartenenţei Marii Britanii la UE

    David Cameron probabil va anunţa data exactă a referendumului cu ocazia conferinţei anuale a Partidului Conservator britanic, programată în luna octombrie.

    Conform surselor citate, Cameron a stabilit că cea mai bună perioadă pentru organizarea referendumului este iunie 2016.

    Cameron a luat această decizie pentru a-şi spori şansele de negociere cu liderii Uniunii Europene şi cu ţări precum Franţa şi Germania. În luarea deciziei, Cameron a ţinut cont de actuala criză economică din Grecia, care a tensionat situaţia politică la nivelul Uniunii Europene.

    David Cameron a promis că va reconfigura relaţia Marii Britanii cu Uniunea Europeană şi că va organiza un referendum pe această temă până la sfârşitul anului 2017.

    Ministrul britanic al Finanţelor, George Osborne, începe duminică la vizită la Paris, unde va încerca să negocieze cu Administraţia Francois Hollande termenii aparteneţei Marii Britanii la UE şi politicile generale ale Bruxellesului.

  • Grecia ar putea plăti scump votul antiausteritate

    Europa are nevoie de Grecia şi Grecia are nevoie de Europa, indiferent de rezultatul referendumului. Această realitate ar trebui să fie principiul călăuzitor în negocierile dintre guvernul premierului elen Alexis Tsipras şi Uniunea Europeană. Între timp însă, premierul elen nu s-a sfiit să discute cu preşedintele rus Vladimir Putin despre rezultatul referendumului din Grecia şi despre “o serie de probleme privind continuarea dezvoltării cooperării ruso-greceşti”, a anunţat Kremlinul.

    Premierul Tsipras ar putea să fi câştigat o victorie, prin respingerea de către greci, cu o mare majoritate, a politicilor europene de austeritate. Grecia riscă însă să plătească un preţ ridicat pentru această decizie. În timp ce votul a consolidat brusc popularitatea lui Tsipras, aceasta s-ar putea evapora rapid dacă va conduce ţara mai adânc în faliment şi haos financiar, creând o nouă rundă de instabilitate cu consecinţe pentru Grecia şi proiectul european, notează New York Times.

    Mai mult decât orice, Tsipras ar putea să constate că e mai greu, nu mai uşor să încheie rapid un acord cu creditorii europeni, sporind riscul ca Grecia să iasă din zona euro dacă Europa nu va decide să dea premierului de la Atena şi naţiunii sale sfidătoare o nouă şansă.

    „Tsipras s-a pus într-o situaţie imposibilă. Trebuie să aleagă între un drum care ar apropia ţara de Grexit şi reluarea negocierilor prin prezentarea unei oferte de măsuri care să respecte mai mult condiţiile creditorilor, în pofida votului negativ dat de populaţie austerităţii”, explică Wolfango Piccoli, director general al institutului Teneo Intelligence din Londra.

    Analiştii spun în acelaşi timp că liderii europeni poartă o parte din vină pentru acutizarea confruntării cu autorităţile de la Atena, prin insistenţa pentru respectarea strictă a regulilor europene de către Grecia, după ce au dovedit flexibilitate în cazul unor state mari cum este Franţa.

    „Avem nevoie de mai multă înţelepciune de ambele părţi. Grecia nu mai poate continua, se află pe marginea prăpastiei. După toate acestea, întrebarea este dacă partenerii noştri vor fi atât de lipsiţi de inteligenţă încât să împingă Grecia în prăpastie, ar fi dăunător pentru toată lumea”, a spus Loukas Tsoukalis, preşedintele Fundaţiei Elene pentru Politică Europeană şi Externă.

    Rezultatul referendumului a consolidat în aşa măsură puterea lui Tsipras în Grecia încât ceilalţi lideri europeni nu au altă alternativă decât să continue să colaboreze cu el.

    Situaţia economiei elene, care a reintrat în recesiune, s-a înrăutăţit drastic pe fondul haosului politic şi financiar, iar impunerea controlului capitalului şi blocarea activităţii băncilor şi a bursei ar putea să fi dublat sau triplat costul oricărui nou program de salvare, avertizează Mujtaba Rahman, analist-şef pentru zona euro la firma de analiză Eurasia Group din Londra.

    Noul program de susţinere financiară ar putea fi cu 20-30 de miliarde de dolari mai mare decât ar fi fost în lipsa controlului capitalului, potrivit estimărilor Eurasia Group.

    „Ce s-a întâmplat în ultimele şase luni a tras economia în urmă cu un an. Chiar şi în cel mai bun scenariu Grecia va plăti un preţ greu”, potrivit analiştilor unui institut de cercetări din Atena. În sectorul bancar, specialiştii au avertizat că băncile vor rămâne în curând fără bani, dacă Banca Centrală Europeană (BCE) nu va suplimenta finanţarea prin programul de urgenţă ELA.

    Prima problemă este menţinerea economiei pe linia de plutire. Sistemul bancar şi activităţile economice se prăbuşesc, veniturile scad, sărăcia creşte dramatic. A doua problemă este stabilirea şi implementarea unui program pe termen lung. Aceste eforturi trebuie să înceapă imediat, prin negocierile cu creditorii. Fără confirmare din partea zonei euro şi a Comisiei Europene, BCE va fi obligată să retragă sprijinul băncilor elene şi va avea loc o criză bancară devastatoare. Pe termen lung, BCE trebuie să continue să furnizeze lichidităţi băncilor din Grecia. În caz contrar, turismul se va prăbuşi, vor lipsi produse de consum de bază şi medicamentele, iar tensiunile sociale se vor amplifica.

    Noul program pentru Grecia trebuie reproiectat de la zero, în baza unui nou set de principii, concentrat pe deficienţele structurale ale economiei elene, potrivit unei analize realizată de Reuters.

    Ar trebui creat un mediu în care afacerile să funcţioneze, antreprenoriatul să fie eliberat, iar investiţiile să fie profitabile. Statul ar trebui să fie un susţinător şi nu un impediment pentru activităţile antreprenoriale.

    În domeniul social, programul ar trebui să facă tot posibilul, inclusiv financiar, prin împrumuturi sau granturi, pentru a împiedica Grecia să intre în haos şi să devină un stat eşuat. Noul program ar trebui în mod explicit să fie pe termen lung, nu pe termen scurt, legat de ţintele fiscale, şi să beneficieze de susţinerea populaţiei şi a partenerilor externi. Numai astfel ar putea fi reduse incertitudinile care sunt cel mai mare obstacol pentru redresarea socială şi economică.

  • Opinie George Mioc, CEO PSI Industries: Importul şarlatanilor „Tsipras” trebuie blocat. Dăunează grav României

    Guvernul Alexis Tsipras trebuie să plătească pensii şi salarii, spitalele de stat trebuie să cumpere medicamente şi, deocamdată, toate aceste obligaţii sunt achitate pentru că Banca Central Europeană pompează zilnic bani către Grecia. Ce se va întâmpla dacă guvernatorul BCE, Mario Draghi, închide robinetul? Guvernul Tsipras va emite probabil nişte hârtii cu o valoare incertă – aşa-numitele I.O.U („I owe you”) sau drahme – dar grecii tot de euro se vor folosi.

    Referendumul nu face nici un bine Greciei, întrucât datoriile nu pot fi şterse sau restructurate pur şi simplu pentru că aşa au decis debitorii, unilateral. Sunt mulţi cei care compară situaţia din Grecia cu cea din Puerto Rico, o insulă din Caraibe care este oficial parte a Statelor Unite. Şi Puerto Rico este înglodată în datorii (care depăşesc de 4,5 ori veniturile guvernamentale), dar urmează programul de ajustare fiscală şi reforme structurale stabilit de un expert al Băncii Mondiale, pentru că altfel riscă să intre în insolvenţă şi ar urma să accepte pur şi simplu tutela unui judecător sindic (bankruptcy court).

    Grecia (unde datoria depăşeşte de 3,8 veniturile la bugetul statului) încearcă, în schimb, să creeze o presiune politică pe guvernele din zona euro, pentru a ocoli din nou necesarele reforme. Nici măcar promisele măsuri anti-corupţie nu au evoluat prea mult în guvernarea Tsipras.

    Nu ştiu, şi cred că în acest moment nu ştie nimeni, ce se va întâmpla cu Grecia, dar este evident că, din păcate, referendumul va avea consecinţe negative pentru România şi pentru regiunea înconjurătoare. În primul rând, domnul Putin capătă un important respiro şi îşi poate relua manevrele din Ucraina, în timp ce liderii UE îşi bat capul cu Grecia. Cum va folosi Rusia această oportunitate, rămâne de văzut, ceea ce vedem este că Rusia Today jubila la momentul anunţării rezultatului referendumului. Luni, Putin l-a sunat pe Tsipras şi i-a oferit sprijinul său.

    În al doilea rând, vor fi afectate investiţiile greceşti în zona extinsă a Balcanilor, inclusiv din România. Balcanii erau principalul teren al investiţiilor din această ţară, fiind o regiune familiară grecilor. Acum, companiile cu capital grecesc vor începe probabil să trimită lichidităţi către patrie, pentru a-şi sprijini firmele-mamă, şi vor investi mai puţin.

    Cele şapte bănci cu capital grecesc din România detin aproximativ 30% din capitalul sistemului bancar, deci au o influenţă semnificativă. În paranteză, anunţul lui Gyorgy Frunda, consilier onorific al premierului Ponta, că el şi prietenii săi şi-au retras banii din băncile cu capital grecesc dovedeşte o iresponsabilitate crasă. Un astfel de semnal din partea unui oficial guvernamental poate declanşa oricând panica între deponenţi, consecinţele la nivelul întregului sistem bancar fiind greu de anticipat. Mă întreb dacă Frunda nu a făcut intenţionat o astfel de declaraţie, pentru că nu îl suspectez de lipsă de inteligenţă.

    Dar cel mai tare mă îngrijorează riscul contaminării României de populismul anti-capitalist şi etnocentric din Grecia. Am avut deja câteva experimente şi am scăpat uşor. PRM a obţinut, în 2000, aproape 2,3 milioane de voturi, adică peste 21%, iar Corneliu Vadim Tudor a intrat în turul doi al alegerilor prezidenţiale. În 2012, partidul lui Dan Diaconescu a fost votat de peste un milion de alegători, adică aproape 15%. Acum, unul din ei este la pensie, iar altul la puşcărie, dar şarlatani care să ofere soluţii miraculoase, amestecate cu lozinci patriotarde, se vor găsi mereu. Nu putem exclude – deşi pare o teorie un pic conspiraţionistă – ca Rusia să finanţeze pe viitor mişcări tip Syriza, care să distrugă unitatea Uniunii Europene.

    Deja există un nucleu de stângişti romantici şi naivi, susţinuţi de fosile ale regimului comunist, inclusiv câţiva foşti turnători ai securităţii, care bat toba revoluţiei anticapitaliste şi cheamă la luptă împotriva oligarhiei financiar-bancare. Mai rău, am văzut câteva semnale în această direcţie venind din partea unui premier Ponta disperat. Celor care li se pare că asta este soluţia pentru România – separare de valorile şi politicile economice ale Uniunii Europene – le fac o invitaţie: să viziteze Chişinăul. Sau, mai bine, Kievul. Sau cel mai bine să facă o vizită la Minsk, să vadă cum se trăieşte în republica „independentă” condusă de Alexandru Lukaşenko. Eu personal sunt convins că între „independenţa” girată de Moscova şi integrarea în Uniunea Europeană, românii vor alege calea spre Vest.

    Notă: Opinia prezentată îi aparţine domnului George Mioc şi nu implică în niciun fel redacţia Business Magazin sau organizaţia din care publicaţia face parte.

  • Visul european şi realitatea grecească

    Măcelarii din piaţa centrală din Atena au fost printre primii care au simţit impactul măsurilor de control al capitalului. Cu mai puţini euro în buzunar, clienţii au renunţat să mai cumpere carne. Vânzătorii de la tarabe au spus că vânzările au scăzut la jumătate faţă de nivelul normal şi se aşteaptă la timpuri şi mai grele dacă Grecia ar ieşi din zona euro.

    Majoritatea produselor din carne comercializate în Grecia provin din Franţa, astfel că achiziţiile de carne de vită, al cărei preţ este calculat în euro, în drahme, ar fi împovărătoare. „Vă rugăm, europeni, ajutaţi Grecia. Ajutaţi poporul elen“, a spus un măcelar.

    Peste drum de piaţă, un farmacist spune că o mulţime de oameni au venit să facă stocuri de medicamente, îngrijoraţi că acestea vor dispărea din farmacii. Un alt farmacist a explicat că finanţarea din partea statului a medicamentelor compensate, comercializate cu reţetă, ar putea fi redusă în curând la jumătate, sau chiar oprită.
    Spitalele greceşti riscă să se confrunte în curând cu o penurie de materiale medicale consumabile, în contextul în care băncile sunt închise şi sunt în vigoare măsuri de control al capitalurilor, rezervele de la furnizori scad, iar aceştia nu pot apela la importuri. O problemă importantă este generată de refuzul furnizorilor de produse farmaceutice de a oferi bunuri pe credit, inclusiv unor spitale mari din Atena. Astfel, numeroase spitale caută noi furnizori. „Stocurile pe care le avem în prezent le dăm spitalelor. Problema este ce se întâmplă când se termină aceste stocuri“, a explicat Pavlos Arnaoutis, liderul sindicatului furnizorilor de produse farmaceutice, adăugând că noua criză înrăutăţeşte şi mai mult o situaţie deja dificilă.

    Grecii nu fac numai stocuri de medicamente, ci au format cozi şi la supermarketuri şi fac provizii „pentru orice eventualitate“, aşa cum s-a exprimat un locuitor dintr-o suburbie a Atenei, împovărat cu patru sacoşe grele.

    Între timp, teama de haosul financiar umbreşte perspectivele sezonului turistic de vară din Grecia. „Nu există nicio îndoială că rezervările au scăzut în ultimele câteva zile“, a declarat directorul Sunvil Group, o agenţie de turism din Marea Britanie.

    Turismul a contribuit cu circa 16% la PIB-ul Greciei în 2013 şi cu 19% în 2014, potrivit datelor Consiliului Mondial pentru Călătorii şi Turism. Criza financiară, consideră analiştii, va afecta numărul de vizitatori. Euromonitor International anticipează pentru acest an o creştere de 3% a numărului sosirilor de turişti, o scădere dramatică comparativ cu avansul de 23% înregistrat în 2014.

    „Principala problemă cu care s-ar putea confrunta turiştii în Grecia este lipsa lichidităţilor“, a spus Angelo Rossini, analist la Euromonitor.

    Retragerile de numerar de la bancomate au fost limitate la 60 de euro, în cazul localnicilor. Deocamdată, tour operatorii au recomandat turiştilor să aibă numerar suficient asupra lor, chiar dacă guvernul a decis să limiteze impactul, exceptând vizitatorii de controlul capitalului. Astfel, restricţiile referitoare la retragerile de fonduri nu se aplică tranzacţiilor de la bancomate cu carduri emise în străinătate.

    Pe fondul incertitudinilor, zeci de mii de oameni au demonstrat în ultimele zile în centrul Atenei pentru a susţine guvernul şi a spune nu austerităţii promovate de creditorii ţării.

    Grecia ar mai fi avut de primit 7,2 miliarde de euro din programul de susţinere financiară de 240 de miliarde de euro din partea zonei euro şi FMI care a expirat pe 30 iunie.

    Premierul  Tsipras a explicat grecilor că referendumul de pe 5 iulie are ca obiectiv prelungirea negocierilor Greciei cu creditorii săi şi nu ieşirea din zona euro şi le-a transmis că dacă se pronunţă pentru austeritate să nu se bazeze pe el pentru aplicarea acestor politici. Liderul stângii radicale Syriza s-a declarat din nou convins, în faţa miilor de susţinători din Atena, de faptul că creditorii nu doresc ieşirea Greciei din zona euro, din cauza „costului considerabil“ al unei asemenea iniţiative.

    Analişti intervievaţi de Bloomberg au avertizat că puterea de cumpărare a grecilor ar scădea cu 40% dacă Grecia ar reveni la drahmă.

    „Iniţial vor avea loc vânzări masive care vor duce la o depreciere de 30%-40% faţă de dolar. Vom înregistra noi minime record pentru drahmă“, a declarat Neil Jones, director de vânzări la Mizuho Bank în Londra.

    Jones şi analişti ai ING şi Crédit Agricole spun că ieşirea statului elen din uniunea monetară nu este scenariul lor de bază, dar că au început să analizeze care ar fi cursul drahmei în eventualitatea unui exit.

  • Reacţii internaţionale după referendumul din Grecia

    Grecia a făcut “un pas spre ieşirea din zona euro”, a apreciat un ministru adjunct rus al Economiei, Aleksei Lihaciov, relatează Le Monde în pagina electronică.

    Cu toate acestea, el a afirmat că este prematur să se spună dacă Grecia “va merge până la capătul drumului”.

    “O eventuală ieşire a Greciei din zona euro ar fi o terapie de şoc pentru Uniunea Europeană”, a continuat el, adăugând că se aşteaptă, “în primă fază, la o prăbuşire a euro în faţa dolarului, dar nu în manieră catastrofală”.

    O reacţie dură a venit din partea Berlinului.

    Ministrul german al Economiei, Sigmar Gabriel, a denunţat referendumul organizat în Grecia, apreciind că premierul grec Alexis Tsipras a “aneantizat ultima pasarelă prin care un compromis ar fi putut fi găsit”.

    Noi negocieri sunt “greu de imaginat”, deoarece Tsipras “a tăiat ultimele punţi” dintre Grecia şi Europa, a declarat el.

    În schimb, preşedintele italian Sergio Mattarella le-a cerut europenilor să-şi arate “solidaritatea” faţă de Grecia, care “face parte din Europa”. De asemenea, el le-a cerut liderilor greci să de dovadă de acelaşi spirit.

    Şeful statului italian a apreciat că decizia cetăţenilor greci trebuie tratată cu “respect”.

    Uniunea Europeană are nevoie de “scenarii inedite, care să le ceară tuturor un simţ al responsabilităţii, o viziune pe termen lung şi strategică”, a subliniat el.

    Zona euro “este în măsură să facă faţă unei crize de încredere şi unor eventuale atacuri speculative”, dă asigurări un comunicat al Ministerului italian al Economiei şi Finanţelor.

    În Spania, Podemos a salutat o victorie a democraţiei.

    Pablo Iglesias, liderul partidului antiliberal spaniol Podemos, aliat al Syriza, şi-a manifestat bucuria după anunţarea primelor rezultate parţiale care indică o victorie a taberei “nu” în referendumul din Grecia, apreciind că “democraţia a câştigat” în această ţară.

    “Respirăm bucurie la sediul Syriza”, a afirmat la rândul său Rafael Mayoral, un alt lider al Podemos, prezent în Grecia.

    În schimb, potrivit El Pais, premierul spaniol Mariano Rajoy a convocat de urgenţă, pentru luni dimineaţă, Comisia pentru Afaceri Economice.

    Potrivit rezultatelor anunţate după numărarea a 89,95 la sută din voturi, 61,41 % dintre alegători au respins măsurile economice propuse de Grupul Bruxelles, iar 38,59 % s-au pronunţat în favoarea acestora.

    Prezenţa la urne a fost de 62,18 %.

    Întrebarea adresată la referendum a fost: “Ar trebui acceptată propunerea formulată către Eurogrup, pe 25 iunie, de Comisia Europeană, de Banca Centrală Europeană şi de Fondul Monetar Internaţional?” Prima căsuţă pe buletinul de referendum a fost “nu”, iar a doua “da”.

    Referendumul de duminică a fost organizat la iniţiativa premierului de extremă-stânga al Greciei, Alexis Tsipras, care a vrut să afle opiniile majorităţii cetăţenilor despre măsurile de austeritate propuse de creditorii ţării. Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional nu vor lua nicio decizie privind situaţia din Grecia înainte de referendum. Programul de asistenţă financiară în valoare de 240 de miliarde de euro, din care Grecia mai are de primit 7,2 miliarde de euro, s-a încheiat marţi, aceeaşi zi în care statul elen trebuia să facă o plată de 1,6 miliarde de euro către FMI.

    Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE).

    Începând de la 1 iulie Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăţi. Actuala situaţie nu este o premieră pentru Grecia, dar ar putea fi cea mai gravă din istoria ţării. În 2012, economia Greciei a fost în incapacitate de plăţi tehnică, restructurând o datorie suverană de 124 de miliarde de euro. La acea vreme, Grecia a fost salvată de creditorii europeni. Acum, Grecia riscă să nu poată plăti deloc datoria de 323 de miliarde de euro, iar şansele unei intervenţii europene sunt minime. Deocamdată, Grecia nu va intra oficial în incapacitate de plăţi doar pentru că Fondul Monetar Internaţional oferă unei ţări aflate în default tehnic o lună până la constatarea oficială a situaţiei. Practic însă, pieţele financiare vor considera Grecia ca fiind o economie insolventă. Grecia deţine recordul privind amploarea unei incapacităţi de plată a datoriei suverane, iar banca Lehman Brothers, la capitolul insolvenţei unei companii (600 miliarde dolari/538 miliarde euro) în anul 2008.

  • O delegaţie greacă va sosi luni la Bruxelles pentru a relua negocierile cu creditorii internaţionali

    “Delegaţia greacă îşi face bagajele pentru a se deplasa mâine (luni) la Bruxelles pentru continuarea negocierilor cu creditorii”, scrie Proto Thema.

    Delegaţia va fi condusă de ministrul de Stat Nikos Pappas şi de secretarul de stat în Ministerul de Externe Euclid Tsakalotos.

    O conferinţă telefonică pe tema Greciei va avea loc luni între preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, preşedintele Consiliului European Donald Tusk, preşedintele BCE Mario Draghi şi preşedintele Eurogrupului Jeroen Dijsselbloem

    De asemenea, liderii din zona euro se vor reuni marţi, la Bruxelles, pentru a discuta pe tema Greciei.

    Un referendum a avut loc duminică în Grecia la iniţiativa premierului de extremă-stânga Alexis Tsipras, care a vrut să afle opiniile majorităţii cetăţenilor despre măsurile de austeritate propuse de creditorii ţării.

    Potrivit rezultatelor anunţate după numărarea a 94,73 la sută din voturi, 61,28% dintre alegători au respins măsurile economice propuse de Grupul Bruxelles, iar 38,72% s-au pronunţat în favoarea acestora.

    Prezenţa la urne a fost de 62,51%.

    Programul de asistenţă financiară în valoare de 240 de miliarde de euro, din care Grecia mai are de primit 7,2 miliarde de euro, s-a încheiat marţi, aceeaşi zi în care statul elen trebuia să facă o plată de 1,6 miliarde de euro către FMI.

    Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE).

    Începând de la 1 iulie Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăţi. Actuala situaţie nu este o premieră pentru Grecia, dar ar putea fi cea mai gravă din istoria ţării. În 2012, economia Greciei a fost în incapacitate de plăţi tehnică, restructurând o datorie suverană de 124 de miliarde de euro. La acea vreme, Grecia a fost salvată de creditorii europeni. Acum, Grecia riscă să nu poată plăti deloc datoria de 323 de miliarde de euro, iar şansele unei intervenţii europene sunt minime. Deocamdată, Grecia nu va intra oficial în incapacitate de plăţi doar pentru că Fondul Monetar Internaţional oferă unei ţări aflate în default tehnic o lună până la constatarea oficială a situaţiei. Practic însă, pieţele financiare vor considera Grecia ca fiind o economie insolventă. Grecia deţine recordul privind amploarea unei incapacităţi de plată a datoriei suverane, iar banca Lehman Brothers, la capitolul insolvenţei unei companii (600 miliarde dolari/538 miliarde euro) în anul 2008.

  • Martin Schulz: Grecia va trebui să părăsească zona euro dacă măsurile creditorilor vor fi respinse

    “Dacă grecii vor spune «nu» la referendum, vor trebui să introducă o nouă monedă, pentru că euro nu va mai fi disponibil ca modalitate de plată”, a declarat Schulz într-un interviu acordat postului de radio Deutschlandfunk.

    “Dacă euro nu va fi disponibil, cum vor putea fi plătite salariile? Cum vor face să plătească pensiile? În momentul în care o ţară introduce o monedă nouă iese din zona euro”, a atras atenţia Martin Schulz.

    Premierul de extremă-stânga al Greciei, Alexis Tsipras, a decis organizarea unui referendum prin care grecii să decidă dacă acceptă măsurile de austeritate propuse de creditorii ţării. Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional nu vor lua nicio decizie privind situaţia din Grecia înainte de referendumul programat duminică. Programul de asistenţă financiară în valoare de 240 de miliarde de euro, din care Grecia mai are de primit 7,2 miliarde de euro, s-a încheiat marţi, aceeaşi zi în care statul elen trebuia să facă plata către FMI.

    Ministrul elen al Finanţelor, Yannis Varoufakis, a pledat pentru respingerea condiţiilor creditorilor, acuzând de “terorism” Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.

    Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE).

    Începând de la 1 iulie Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăţi. Actuala situaţie nu este o premieră pentru Grecia, dar ar putea fi cea mai gravă din istoria ţării. În 2012, economia Greciei a fost în incapacitate de plăţi tehnică, restructurând o datorie suverană de 124 de miliarde de euro. La acea vreme, Grecia a fost salvată de creditorii europeni. Acum, Grecia riscă să nu poată plăti deloc datoria de 323 de miliarde de euro, iar şansele unei intervenţii europene sunt minime. Deocamdată, Grecia nu va intra oficial în incapacitate de plăţi doar pentru că Fondul Monetar Internaţional oferă unei ţări aflate în default tehnic o lună până la constatarea oficială a situaţiei. Practic însă, pieţele financiare vor considera Grecia ca fiind o economie insolventă. Grecia deţine recordul privind amploarea unei incapacităţi de plată a datoriei suverane, iar banca Lehman Brothers, la capitolul insolvenţei unei companii (600 miliarde dolari/538 miliarde euro) în anul 2008.

  • Ministru naţionalist grec: Băncile au fost închise de opoziţie

    “Lumea nu trebuie să se teamă de poporul grec”, a declarat Kammenos, care este ministru al Apărării şi liderul partidului de extremă-dreapta Grecii Independenţi. Formaţiunea radicală a format Guvernul împreună cu partidul de extremă-stânga Syriza, condus de premierul Alexis Tsipras.

    “Bancomatele? Au fost închise de opoziţie”, a acuzat Kammenos, sugerând că în spatele închiderii băncilor greci ar fi o manevră internaţională inspirată de opoziţia de centru-dreapta şi centru-stânga.

    Alegătorii greci sunt chemaţi la urne duminică pentru a decide că acceptă sau nu condiţiile stabilite de creditorii internaţionali.

    Grecia se află, tehnic, în incapacitate de plăţi, în contextul în care nu a putut plăti tranşa de 1,6 miliarde de euro către Fondul Monetar Internaţional. Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE). Începând de la 1 iulie Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăţi.

  • 61% dintre greci au respins măsurile creditorilor internaţionali/Tsipras: “Grecia se va întoarce la masa de negocieri”

    Potrivit rezultatelor anunţate după numărarea a 94,73 la sută din voturi, 61,28% dintre alegători au respins măsurile economice propuse de Grupul Bruxelles, iar 38,72% s-au pronunţat în favoarea acestora.
     
    Prezenţa la urne a fost de 62,51%.
     
    UPDATE Tsipras: Grecia se va întoarce la masa de negocieri
     
    Premierul grec Alexis Tsipras le-a mulţumit duminică seara grecilor pentru respingerea propunerilor creditorilor internaţionali, precizând că referendumul pe care l-a iniţiat se înscrie în cadrul european şi nu reprezintă o ruptură între Grecia şi UE, relatează Le Monde în pagina electronică.
     
    “Începând de mâine, Grecia se va întoarce la masa de negocieri”, a anunţat Tsipras după anunţarea rezultatelor parţiale care indică o victorie a taberei antiausteritate în referendumul din Grecia.
     
    “Prima noastră prioritatea va fi de a reface funcţionarea sistemului bancar şi de a readuce stabilitatea economică”, a afirmat el.
     
    Alexis Tsipras a purtat, duminică seara, după închiderea urnelor, o conversaţie telefonică pe tema referendumului din Grecia cu preşedintele francez Francois Hollande.
     
    UPDATE Referendumul organizat în Grecia pe tema măsurilor economice va fi validat
     
    Prezenţa la urne în referendumul organizat în Grecia pe tema măsurilor economice a depăşit nivelul de 40 la sută, astfel că plebiscitul va fi validat, anunţă Ministerul de Interne de la Atena. Rezultate oficiale parţiale sunt aşteptate după ora 21.00.
     
    Aproximativ 9,8 milioane de greci au fost chemaţi duminică la urne pentru a se pronunţa asupra măsurilor economice propuse de Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.
     
    Potrivit Ministerului grec de Interne, prezenţa la urne a fost peste 40 la sută, pragul necesar pentru validarea plebiscitului.
     
    UPDATE Sondajele de opinie indică un uşor avans al oponenţilor măsurilor de propuse de creditori
     
    Sondajele de opinie efectuate cu ocazia referendumului organizat în Grecia indică un avans uşor al oponenţilor măsurilor propuse de creditori, informează presa de la Atena.
     
    Potrivit unui sondaj al Institutului GPO realizat pentru postul tv Mega, 51,5 % dintre greci au votat împotriva măsurilor propuse de Grupul Bruxelles, iar 48,5% în favoarea acestora.
     
    Un alt sondaj, realizat de Institutul MRB, oferă taberei care se opune măsurilor economice un scor cuprins între 50,1% şi 54%, în timp ce tabăra favorabilă reformelor este creditată cu 46% – 49,9%.
     
    Al treilea sondaj, prezentat de Institutul Metron, arată că 52% dintre greci au votat negativ, iar 48% afirmativ.
     
    Rezultate oficiale parţiale sunt aşteptate după ora 21.00.
     
    UPDATE Preşedintele Greciei: “Indiferent de rezultat, avem obligaţia de a merge înainte”
     
    Preşedintele Greciei, Prokopis Pavlopoulos, a lansat un apel la unitate în societatea greacă indiferent de rezultatul referendumului pe tema situaţiei economice.
     
    “Această zi aparţine în totalitate cetăţenilor. Ei sunt chemaţi să voteze în conformitate cu propriile conştiinţe şi ghidaţi de cele mai bune interese ale naţiunii, pentru viitorul ţării şi al poporului”, a declarat Prokopis Pavlopoulos, potrivit cotidianului The Telegraph.
     
    “Indiferent de rezultatul referendumului, avem obligaţia de a merge înainte, începând de mâine, într-o unitate absolută. Aşa au făcut predecesorii noştri în momentele cruciale cruciale ale istoriei şi aceasta este obligaţia noastră astăzi. Vom merge înainte împreună”, a insistat preşedintele ţării.
     
    UPDATE Guvernul Alexis Tsipras mobilizează armata pentru menţinerea ordinii publice după referendum
     
    Guvernul Greciei a elaborat un plan secret de securitate care prevede mobilizarea armatei în principalele oraşe, începând de duminică seară, dacă se vor înregistra violenţe după sfârşitul referendumului pe tema măsurilor de austeritate.
     
    Potrivit publicaţiei Sunday Times, planul secret – Nemesis – prevede mobilizarea unor patrule militare pe străzile marilor oraşe începând de duminică de la ora 19.00, când se va încheia referendumul pe tema situaţiei economice.
     
    Armata Greciei evită de mult timp să se implice în politică, astfel că mobilizarea militarilor pentru menţinerea ordinii este o situaţie extrem de sensibilă într-o ţară în care au avut loc, de-a lungul timpului, numeroase lovituri de stat militare.
     
    În afară de militari, 2.000 de agenţi de poliţie au primit ordinul de a proteja sediile marilor bănci din Atena şi Salonic, în contextul stării de nervozitate a cetăţenilor, care au limite la extragerea banilor de la bancomate.
     
    UPDATE Ministru naţionalist grec: Băncile au fost închise de opoziţie
     
    Ministrul grec al Apărării, politicianul de extremă-dreapta Panagiotis Kammenos, a declarat duminică, după ce a votat la Atena, că “poporul trebuie să decidă”, afirmând că băncile au fost închise “de opoziţie”, informează La Repubblica.
     
    “Lumea nu trebuie să se teamă de poporul grec”, a declarat Kammenos, care este ministru al Apărării şi liderul partidului de extremă-dreapta Grecii Independenţi. Formaţiunea radicală a format Guvernul împreună cu partidul de extremă-stânga Syriza, condus de premierul Alexis Tsipras.
     
    “Bancomatele? Au fost închise de opoziţie”, a acuzat Kammenos, sugerând că în spatele închiderii băncilor greci ar fi o manevră internaţională inspirată de opoziţia de centru-dreapta şi centru-stânga.
     
    UPDATE Varoufakis îşi nuanţează afirmaţiile: “Democraţia şi moneda euro sunt compatibile”
     
    “Moneda unică şi democraţia sunt compatibile”, a declarat Yanis Varoufakis după ce a votat împreună cu tatăl său în Faliro, o suburbie a Atenei.
     
    “Este o sărbătoare a democraţiei. În ultimii cinci ani, eşecurile enorme ale Eurogrupului au generat ultimatumuri la care poporul grec nu a putut răspunde. Astăzi, poporul grec poate da un răspuns”, a spus Varoufakis.
     
    UPDATE Alexis Tsipras a votat la referendum, îndemnând grecii să îşi ia destinul în propriile mâini
     
    Premierul de extremă-stânga al Greciei, Alexis Tsipras, a votat, duminică dimineaţă, în referendumul pe tema reformelor economice, îndemnând grecii să îşi ia “destinul” în propriile mâini, informează site-ul cotidianului Ekathimerini.
     
    “Nimeni nu poate ignora mesajul de hotărâre al unui popor care îşi ia destinul în propriile mâini”, a declarat Tsipras după ce a votat la o secţie din Atena.
     
    Potrivit unor surse citate de BBC News online, Tsipras a intrat în secţia de votare pe o uşă secundară, separat de oamenii de rând.
     
    UPDATE Referendumul considerat esenţial pentru menţinerea Greciei în zona euro a început
     
    Secţiile de votare s-au deschis, duminică dimineaţă, în Grecia, în cadrul referendumului care ar putea fi esenţial pentru râmânerea ţării în zona euro.
     
    Peste opt milioane de greci sunt chemaţi la urne pentru a se pronunţa clar în favoarea sau împotriva condiţiilor propuse de creditorii internaţionali pentru continuarea programului de asistenţă financiară.
     
    Plebiscitul a început la ora 7.00 (7.00, ora României) şi va se încheia la ora 19.00 (19.00, ora României), primele rezultate fiind aşteptate după ora 21.00.
     
    Ultimele sondaje de opinie, realizate vineri, arată că 44,8 la sută dintre greci sunt favorabili continuării măsurilor de austeritate, în timp ce 43,4 se pronunţă împotrivă. Alţi 11,8 la sută dintre alăgători sunt nehotărâţi.
     
    Premierul de extremă-stânga al Greciei, Alexis Tsipras, a decis organizarea unui referendum prin care grecii să decidă dacă acceptă măsurile de austeritate propuse de creditorii ţării. Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional nu vor lua nicio decizie privind situaţia din Grecia înainte de referendumul programat duminică. Programul de asistenţă financiară în valoare de 240 de miliarde de euro, din care Grecia mai are de primit 7,2 miliarde de euro, s-a încheiat marţi, aceeaşi zi în care statul elen trebuia să facă plata către FMI.
     
    Ministrul elen al Finanţelor, Yannis Varoufakis, a pledat pentru respingerea condiţiilor creditorilor, acuzând de “terorism” Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.
     
    Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE).
     
    Începând de la 1 iulie Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăţi. Actuala situaţie nu este o premieră pentru Grecia, dar ar putea fi cea mai gravă din istoria ţării. În 2012, economia Greciei a fost în incapacitate de plăţi tehnică, restructurând o datorie suverană de 124 de miliarde de euro. La acea vreme, Grecia a fost salvată de creditorii europeni. Acum, Grecia riscă să nu poată plăti deloc datoria de 323 de miliarde de euro, iar şansele unei intervenţii europene sunt minime. Deocamdată, Grecia nu va intra oficial în incapacitate de plăţi doar pentru că Fondul Monetar Internaţional oferă unei ţări aflate în default tehnic o lună până la constatarea oficială a situaţiei. Practic însă, pieţele financiare vor considera Grecia ca fiind o economie insolventă. Grecia deţine recordul privind amploarea unei incapacităţi de plată a datoriei suverane, iar banca Lehman Brothers, la capitolul insolvenţei unei companii (600 miliarde dolari/538 miliarde euro) în anul 2008.
     

  • Mitropolitul Antim al Salonicului pledează pentru acceptarea condiţiilor creditorilor Greciei

    “Voi vota pentru măsurile de austeritate”, a declarat Arhiepiescopul Antim, Mitropolitul Salonicului, potrivit revistei Newsweek.

    Declaraţia, primită cu aplauze de unii credincioşi ortodocşi dar respinsă de alţii, îl plasează pe Arhiepiscopul Antim în concordanţă cu şeful Bisericii Ortodoxe elene, Arhiepiscopul Ieronim al II-lea, care s-a pronunţat zilele trecute în favoarea menţinerii Greciei în Europa şi pentru continuarea măsurilor de austeritate.

    În aprilie, premierul Alexis Tsipras anunţa iniţierea unui dialog cu Biserica Ortodoxă Greacă pentru folosirea activelor ecleziastice în scopul stabilizării economiei ţării. La acea vreme, Tsipras mulţumea “din toată inima” Bisericii Ortodoxe, care are 130.000 de hectare de teren şi active de cel puţin un miliard de euro, potrivit fostului ministru al Finanţelor Stefanos Manos.

    Premierul de extremă-stânga al Greciei, Alexis Tsipras, a decis organizarea unui referendum prin care grecii să decidă dacă acceptă măsurile de austeritate propuse de creditorii ţării. Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional nu vor lua nicio decizie privind situaţia din Grecia înainte de referendumul programat duminică. Programul de asistenţă financiară în valoare de 240 de miliarde de euro, din care Grecia mai are de primit 7,2 miliarde de euro, s-a încheiat marţi, aceeaşi zi în care statul elen trebuia să facă plata către FMI.

    Ministrul elen al Finanţelor, Yannis Varoufakis, a pledat pentru respingerea condiţiilor creditorilor, acuzând de “terorism” Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.

    Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE).

    Începând de la 1 iulie Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăţi. Actuala situaţie de incapacitate de plăţi nu este o premieră pentru Grecia, dar ar putea fi cea mai gravă din istoria ţării. În 2012, economia Greciei a fost în incapacitate de plăţi tehnică, restructurând o datorie suverană de 124 de miliarde de euro. La acea vreme, Grecia a fost salvată de creditorii europeni. Acum, Grecia riscă să nu poată plăti deloc datoria de 323 de miliarde de euro, iar şansele unei intervenţii europene sunt minime. Deocamdată, Grecia nu va intra oficial în incapacitate de plăţi doar pentru că Fondul Monetar Internaţional oferă unei ţări aflate în default tehnic o lună până la constatarea oficială a situaţiei. Practic însă, pieţele financiare vor considera Grecia ca fiind o economie insolventă. Grecia deţine recordul privind amploarea unei incapacităţi de plată a datoriei suverane, iar banca Lehman Brothers, la capitolul insolvenţei unei companii (600 miliarde dolari/538 miliarde euro) în anul 2008.