BusinessMagazin

Tag: reducere

  • Cât de tare vor strânge din dinţi europenii când vine factura la energie în funcţie de ţara unde locuiesc. Care sunt europenii care vor scoate cei mai mulţi bani din buzunar, după ce preţurile au explodat

    Europa se confruntă cu o criză energetică care afectează tot continentul, cauzată de închiderea NordStream, însă impactul direct asupra europenilor variază foarte mult în funcţie de mixul energetic al fiecarei ţări. Preţul mediu al energiei electrice este cu 30% mai mare în Marea Britanie decât în cazul vecinilor săi europeni, scrie Financial Times.

    În ecuaţia facturilor pentru energie, trebuie luate în considerare nivelul de sprijin din partea guvernelor, mecanismele de stabilire a preţurilor dar şi impozitarea. Pentru a mai atenua efectele haosului energetic, UE a propus o plafonare a preţurilor la gazele ruseşti şi o taxă pentru companiile energetice, pentru a-şi proteja consumatorii. Pe lângă iniţiativa UE, ţările europene au anunţat şi o serie de măsuri individuale, cum ar fi reducerea de taxe.

    „Invazia Rusiei în Ucraina a schimbat peisajul energetic. Nu poate exista o altă ieşire din această situaţie decât intervenţia directă a guvernelor”, a declarat Sumit Bose, specialist în energie verde.

    Cu toate acestea, o creştere a costului energiei electrice este inevitabilă în Europa, deoarece preţurile gazelor impactează şi piaţa energiei electrice. La această problemă se mai adaugă şi dificultăţi privind întreţinerea unor centrale nucleare, dar şi seceta care pune în dificultate sectorul hidroelectric.

    *Evoluţia preţului mediu pentru energie electrică (Sursa: FT)

    Marea Britanie reuşeşte să genereze 40% din electricitatea sa prin arderea gazelor naturale, după ce a s-a mişcat mai rapid decât vecinii săi europeni şi şi-a redus dependenţa de cărbune.

    Cu toate acestea, deşi pe plan ecologic este o reuşită, ţara a rămas expusă la explozia preţurilor pentru gazele naturale, după ce Rusia a răspuns la sancţiunile europene cu reducerea livrărilor de gaze către continent.

    *Evoluţia preţului mediu pentru gazele naturale (Sursa: FT)

    De la 1 octombrie, intră în schemă plafonarea preţurilor pentru majoritatea facturilor la energie plătite de britanici. Mai mult, noul prim-ministru, Liz Truss, urmează să îngheţe preţurile şi mai mult, astfel încât factura unei gospodării să nu depăşească mai mult de 2.500 de lire sterline pe an.

    În ceea ce priveşte gazele naturale, gospodăriile din Olanda plătesc cele mai mari costuri, urmate de cele din Germania. Ambele ţări se bazau în mare măsură pe aprovizionarea din Rusia.

    Până în august, Ungaria a plătit cei mai puţini bani pentru gazele naturale. Premierul Viktor Orban a încheiat în trecut o serie de acorduri şi înţelegeri cu Rusia pentru a asigura livrări de energie la preţuri mai mici, în comparaţie cu restul Europei.

    Cu toate acestea, Ungaria a înregistrat în continuare o creştere a preţurilor pentru import, pe măsură ce costul gazelor naturale a sărit în aer.

  • Preţul petrolului scade pe fondul reducerii simbolice a producţiei OPEC+

    Preţul petrolului a scăzut marţi, egalând câştigurile din sesiunea precedentă, în condiţiile în care acordul OPEC+ de reducere a producţiei cu 100.000 de barili pe zi în octombrie a fost considerat o măsură simbolică de susţinere a preţurilor după recenta scădere a pieţei, scrie Reutes.

    Contractele futures pentru ţiţeiul Brent au scăzut cu 81 de cenţi, sau 0,9%, la 94,93 dolari pe baril. Contractele futures pentru ţiţeiul american West Texas Intermediate (WTI) au urcat la 88,57 dolari pe baril şi au fost cu 1,70 dolari, sau 2,0%, mai mari decât închiderea de vineri. Nu a avut loc nicio decontare luni, de Ziua Muncii în SUA.

    Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi aliaţii conduşi de Rusia, numiţi împreună OPEC+, au decis să revină asupra unei creşteri de 100.000 de bpd pentru luna septembrie, după ce principalul producător, Arabia Saudită, şi alţi membri şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la prăbuşirea preţurilor din iunie, în ciuda ofertei reduse.

    Analiştii, care nu se aşteptau la acest acord chiar şi după ce Arabia Saudită declarase că doreşte să susţină preţurile, au declarat că reducerea este în mare parte simbolică şi are un impact limitat asupra ofertei reale, având în vedere că OPEC+ a produs sub obiective.

    “Principalul număr este pentru o reducere de 100 mbbls/d, dar în realitate reducerea reală va fi mult mai mică …. Majoritatea producătorilor nu au reuşit să îşi atingă ţintele şi produc destul de mult sub nivelul la care ar trebui să se situeze”, a declarat Warren Patterson, şeful departamentului de strategie pentru mărfuri de la ING, într-o notă.

    Dar mişcarea a fost importantă din punct de vedere al semnalelor, deoarece “indică faptul că OPEC+ urmăreşte foarte atent cererea şi încearcă să gestioneze oferta pentru a menţine un nivel minim al preţului petrolului”, a scris într-o notă Noah Barrett, analist de cercetare pentru energie şi utilităţi la Janus Henderson Investors.

    Alţi factori care au cântărit asupra pieţei au inclus o perspectivă mai slabă a cererii de petrol din cauza unor noi blocaje în unele părţi ale Chinei, precum şi un acord de plafonare a preţurilor la exporturile de petrol rus, a declarat Tina Teng, analist la CMC Markets.

    Ca răspuns la plafonarea preţurilor la petrolul din Rusia, această ţară va livra mai mult în Asia, a declarat marţi ministrul său al energiei, Nikolai Shulginov, în cadrul Forumului Economic Estic de la Vladivostok.

  • Europenii îşi pot lua adio de la duşuri fierbinţi şi iluminatul public: Cum are de gând Europa să reducă consumul de energie

    Europenii fac duşuri mai reci, birourile scad temperaturile în termostate, iar magazinele reduc luminile pentru a evita întreruperea curentului electric şi îngheţarea locuinţelor în această iarnă, ca urmare a consecinţelor războiului dus de Rusia în Ucraina, scrie Bloomberg.

    Pe măsură ce Kremlinul reduce livrările de gaze şi întrerupere centrale electrice se intensifică o restrângere a aprovizionării, Europa nu are altă alternativă decât reducerea cererii.

    Măsurile de până acum au fost inegale, dar această necesitate a măsurilor restrictive creşte pe măsură ce preţurile continuă să crească.

    În timp ce unele ţări precum Germania, unde aproape jumătate din locuinţe se bazează pe gaz pentru încălzire, Uniunea Europeană încearcă să se unească. Statele membre ale blocului îşi propun să reducă consumul de gaz cu 15% până în această iarnă. Această măsură este preventivă pentru situaţia în care Rusia, care a acoperit istoric aproximativ 40% din cererea UE pentru combustibil,  închide robinetul.

     

  • Preţul abonamentelor Starlink, serviciul de internet prin satelit al lui Elon Musk, se reduce cu 50% pe teritoriul României

    Începând de astăzi, 25 august, serviciile de internet prin satelit Starlink costă doar 230 de lei pe lună, de la 530 de lei preţul de început. Mai mult, costul iniţial al achiziţionării echipamentului necesar, care constă într-o antenă satelit mobilă şi un router care permite conectarea calculatoarelor şi a altor dispozitive la Internet prin Starlink, scade la 2.400 de lei, potrivit Tylaz.

    După achitarea integrală a costului echipamentului, Starlink va livra gratuit coletul la adresa specificată şi va începe facturarea lunară numai după ce este creat contul pentru serviciile companiei. Este important de reţinut, totuşi, că este posibil ca serviciile Starlink să nu acopere întreaga ţară. Puteţi verifica dacă serviciile companiei sunt disponibile acolo unde locuiţi, introducând adresa pe site-ul oficial. Chiar dacă, teoretic, Starlink poate fi folosit de oriunde, accesul la sateliţii companiei este garantat doar pentru locaţia pentru care a fost comandat pachetul – dacă există acoperire în zona respectivă.

    Pe lângă România, Starlink va reduce preţurile la abonamente şi în alte ţări, precum Olanda, de la 124 de euro, la 105 euro, Marea Britanie, de la 89 de lire, la 75 de lire sau Germania, de la 100 de euro, la 80 de euro.

    La scurtă vreme după ce a Musk a anunţat că internetul Starlink va deveni operaţional pe teritoriul Ucrainei, miliardarul a declarat că sistemul de sateliţi va fi disponibil din luna august şi în Republica Moldova.

    Serviciul de internet dezvoltat de SpaceX a devenit disponibil în România din luna aprilie a acestui an.

    Se zvoneşte că Starlink anunţă un parteneriat cu T-Mobile, divizia americană a Deutsche Telekom, pentru a vinde accesul la serviciile Starlink şi T-Mobile într-un singur pachet.

  • Zborurile continuă să sufere şi spre finalul anului: British Airways va anula peste 10.000 de zboruri din programul de iarnă din cauza lipsei de personal şi a întreruperilor care au afectat industria

    British Airways urmează să reducă peste 10.000 de zboruri din programul său de iarnă, unul dintre cele mai clare semne de până acum că şefii companiilor aeriene se aşteaptă ca lipsa de personal şi întreruperile care au afectat industria să dureze până în anul viitor, raportează Financial Times.

    Este cea mai recentă lovitură pentru industria aviaţiei, care a tăiat mii de locuri de muncă în timpul pandemiei de coronavirus, luptându-se să se reangajeze suficient de repede pentru a satisface cererea în creştere pe măsură ce pasagerii se întorc.

    Cele mai importante companii aeriene din lume s-au confruntat, de asemenea, cu două valuri de probleme: înrăutăţirea perspectivelor economice şi creşterea costurilor legate de combustibil, aspecte care vor mări semnificativ costurile biletelor.

    British Airwars (BA) va anula 8% din zborurile pe distanţe scurte din perioada octombrie – martie, compania aeriană fiind forţată să-şi limiteze planurile de zbor de inclusiv în perioada verii. BA a anulat, de asemenea, sute de zboruri pe distanţe lungi.

    John Holland-Kaye, directorul executiv al Heathrow, estimează că va dura între 12 şi 18 luni pentru ca aviaţia să îşi recupereze complet capacitatea, în timp ce şeful Qatar Airways, Akbar Al Baker, a avertizat că sectorul se va confrunta cu „câţiva ani” de probleme în spectrul lanţurilor de aprovizionare. 

    Anulând zborurile în avans, directorii de la BA speră să evite haosul şi perturbarea de la începutul verii, când lipsa de personal a dus la un val de anulări de ultim moment din partea companiilor aeriene şi a aeroporturilor supraaglomerate.

    Compania aeriană a declarat că va reduce zborurile pe rutele cu mai multe servicii zilnice pentru a minimiza perturbarea pasagerilor.

    BA este principalul generator de profit al companiei mamă din Spania, International Airlines Group, care deţine o serie de companii aeriene, inclusiv Aer Lingus şi Iberia.

    Compania a prezis luna trecută o revitalizare a profitului din acest an, în ciuda problemelor de la BA, dar a recunoscut că provocările operaţionale din Marea Britanie au fost cu adevărat „severe”.

    Acţiunile transportatorului spaniol au scăzut luni cu 1%, acţiunile scăzând cu peste 30% în acest an.

     

  • Decizie fulger în China, în încercarea disperată de a evita prăbuşirea economică totală şi colapsarea sectorului imobiliar

    China a redus dobânda creditelor ipotecare pentru a doua oară în acest an, în timp ce banca centrală a ţării încearcă să limiteze consecinţele crizei de lichidităţi din sectorul imobiliar, scrie FT. 

    Rata de bază pentru împrumuturile pe cinci ani a fost redusă luni la 4,3%, de la 4,45%, depăşind prognoza mediană a economiştilor chestionaţi de Bloomberg şi egalând o reducere a ratei din luna mai, care a fost cea mai mare din istorie.

    Reducerea indicatorului de referinţă, care se bazează pe ratele oferite de creditorii interni şi publicate de Banca Populară a Chinei, va reduce costurile de împrumut pentru noile credite ipotecare la nivel naţional şi va oferi un impuls sectorului imobiliar al ţării, încărcat de datorii, care reprezintă aproape o treime din producţia economică anuală.

    LPR pe un an, care se bazează, de asemenea, pe ratele de creditare interne chinezeşti şi care este utilizată în principal pentru stabilirea preţului împrumuturilor corporative, a fost redusă la 3,65% de la 3,7%.

    Reducerea peste aşteptări a ratei ipotecare de referinţă a contribuit la susţinerea indicelui Hang Seng Mainland Properties din Hong Kong, care a crescut luni cu 1,4%. Dar nu a contribuit prea mult la creşterea pieţelor în general, indicele de referinţă CSI 300 al acţiunilor listate la Shanghai şi Shenzhen a crescut cu doar 0,7%.

    Analiştii de la Capital Economics au declarat că reducerea ratei LPR pe cinci ani nu va afecta majoritatea ratelor ipotecare restante până la începutul anului viitor, dar această măsură sugerează că PBoC este “deosebit de preocupată de problemele de pe piaţa imobiliară”.

    Strategii au avertizat că este puţin probabil ca reducerea ratei să rezolve criza de încredere cu care se confruntă dezvoltatorii chinezi, mulţi dintre aceştia luptându-se să finalizeze casele incomplete “pre-vândute” pentru care au fost deja primite avansuri. Metoda de finanţare a construcţiilor a devenit mai frecventă, deoarece autorităţile au luat măsuri drastice împotriva efectului de levier excesiv din sector în ultimii ani.

     

  • Covid: Hong Kong reduce carantina la trei zile pentru a revigora călătoriile

    Hong Kong va reduce la trei zile perioada de carantină pe care trebuie să o petreacă cei care sosesc din străinătate, plus patru zile de monitorizare a stării de sănătate, aceasta fiind cea mai recentă măsură de relaxare a restricţiilor de călătorie, potrivit Bloomberg.

    Persoanele care sosesc în Hong Kong din străinătate vor trebui să petreacă trei zile în carantină la hotel, iar apoi vor putea să efectueze cele patru zile de monitorizare a stării de sănătate, a anunţat luni şeful executivului John Lee.

    Perioada de patru zile presupune reguli relativ lejere, călătorii putând să îşi părăsească locuinţele şi fiind restricţionaţi doar în locurile cu risc ridicat. Astfel, în timpul celor patru zile de supraveghere, călătorii pot merge în birouri şi centre comerciale şi pot lua transportul public, cu condiţia să facă zilnic un test rapid.

    Noile reguli intră în vigoare vineri.

    Relaxrea restricţiilor în ceea ce priveşte carantina a fost decisă după eliminarea suspendărilor de zbor din 7 iulie, care impuneau interdicţii rapide pe anumite rute dacă acestea aduceau din greşeală pasageri infectaţi cu Covid.

    „Vrem să reducem impactul carantinei asupra activităţilor noastre economice, precum şi asupra legăturii noastre cu lumea”, a declarat Lee în cadrul unei şedinţe.

    Regulile stricte – într-un moment în care o mare parte din restul lumii a renunţat la restricţiile Covid – au descurajat călătorii şi au subminat viitorul Hong Kong-ului ca centru financiar internaţional.

  • Reorganizare la Oracle: Compania a redus locurile de muncă în marketing şi în divizia pentru experienţa clienţilor din SUA

    Oracle Corp. a redus locurile de muncă în marketing şi în divizia pentru experienţa clienţilor din SUA, semnalând o retragere a serviciilor de analiză şi publicitate pentru clienţi, a raportat Bloomberg.

    Unora dintre lucrători li s-a comunicat luni că posturile lor au fost desfiinţate, potrivit a patru persoane implicate în proces. Angajaţii juniori de vânzări, precum şi un director de vânzări de divizie s-au numărat printre cei concediaţi, potrivit unui fost lucrător care şi-a pierdut locul de muncă şi a cerut să nu fie numit pentru a evita repercusiunile profesionale. În ultimele săptămâni, zvonurile legate de viitoarele concedieri au circulat prin divizie, dar conducerea a spus că poziţiile sunt sigure, potrivit unui fost angajat.

    Divizia de experienţă a clienţilor oferă servicii de analiză şi publicitate. Departamentul a rămas multă vreme în urmă faţă de creşterea celorlalte divizii ale companiei de software din Austin, Texas. În timpul unui eveniment de anul trecut, vicepreşedintele executiv Douglas Kehring a declarat că unitatea „a dezamăgit un pic mai mult decât ar fi fost permis”.

    Compania „a decis să reorganizeze” grupul de experienţă cu clienţii „şi să meargă mai departe”, a scris pe LinkedIn un fost senior manager, a cărui funcţie a fost desfiinţată. Într-o postare separată, un alt manager concediat a citat restructurarea pentru reducerile de locuri de muncă. Unele poziţii de marketing au fost, de asemenea, desfiinţate, potrivit postărilor pe LinkedIn ale unui fost senior manager şi vicepreşedinte al grupului.

    Desfiinţările locurilor de muncă au loc în timp ce Oracle se uită la asistenţa medicală pentru a stimula efortul companiei pe piaţa competitivă a tehnologiei cloud. La începutul acestui an, Oracle a finalizat o achiziţie de 28,3 miliarde de dolari a furnizorului de înregistrări medicale digitale Cerner Corp., căutând clienţi într-o industrie care a întârziat relativ să adopte tehnologia de baze de date în cloud.

     

  • Studiu al Universităţii Yale: Europa suferă pentru că Rusia a redus aprovizionarea cu gaze naturale către continent – dar Moscova suferă şi mai rău

    Rusia a încetinit aprovizionarea cu gaze naturale către Europa pe fondul războiului din Ucraina – Kremlinul fiind supus unor „tensiunii severe” din cauza asta, a constatat o analiză a Universităţii Yale, potrivit Insider.

    „Spre deosebire de panica răspândită cu privire la impactul negativ al războiului dintre Rusia şi Ucraina asupra preţurilor globale ale mărfurilor, importanţa exporturilor de mărfuri către Rusia depăşeşte cu mult importanţa exporturilor de mărfuri ruseşti către restul lumii”, au scris experţii în analiză publicată pe 20 iulie.

    Europa depinde de Rusia pentru 40% din necesarul total de gaze naturale, de la gătit în case până la centrale electrice. UE rămâne îngrijorată de o criză energetică de iarnă, deoarece Rusia a redus fluxurile de gaze naturale către continent, invocând provocările legate de sancţiuni.

    Chiar şi aşa, economia Rusiei este cea care „este afectată cel mai mult de schimbarea lanţurilor de aprovizionare cu gaze naturale” pe termen lung, au scris autorii Yale. Asta pentru că UE a fost deja de acord să interzică aproape toate importurile de petrol rusesc de la sfârşitul anului 2022 şi a declarat că va reduce importurile de cărbune de la jumătatea lunii august. Mai multe ţări europene, inclusiv Germania şi Italia, lucrează, de asemenea, pentru a renunţa la gazul rusesc.

    Veniturile totale din export ale Rusiei provin în mare parte din mărfuri. „Aceste venituri din export reprezintă cu mult peste jumătate din bugetul guvernamental total al Rusiei în ultimii ani – reprezentând, probabil, o proporţie „şi mare în prezent”, a scris echipa Yale.

    Studiul, condus de Jeffrey Sonnenfeld, profesor la Yale School of Management, a constatat, de asemenea, că economia Rusiei este profund zguduită de sancţiunile internaţionale. Descoperirile Yale contrastează cu studiile asupra economiei Rusiei care arată că aceasta rezistă mai bine decât se aştepta, în parte din cauza încasărilor robuste din industria sa masivă de petrol şi gaze.

    Pentru a atenua impactul vânzărilor mai scăzute de energie către Europa, preşedintele rus Vladimir Putin direcţionează exporturile de energie ale Rusiei către alte pieţe, cum ar fi Asia, dar reduceri simţitoare.

    „Izolarea sa de vest a devastat mâna strategică a Rusiei în negocierile cu China şi India, cumpărători notoriu atenţi la preţ, care păstrează legături strânse cu alţi exportatori majori de mărfuri”, a scris echipa Yale.

    „Aceste ţări nu s-au sfiit să exploateze statele sancţionate anterior, China conducând cu regularitate acorduri de petrol cu ​​reduceri masive cu ţări precum Iran şi Venezuela”, au adăugat autorii.

     

  • Coşmarul stagflaţiei bate la uşă: FMI şi-a redus prognoza de creştere globală şi trage un semnal de alarmă privind creşterea inflaţiei. Lovită de creşterea preţurilor, războiul Ucrainei şi criza energetică, lumea abia reuşeşte să ţină pasul cu valul de crize

    FMI a redus oficial prognoza de creştere economică globală şi a crescut previziunile privind inflaţia, avertizând că posibilitatea unei scăderi economice „este covârşitoare”. Noile previziuni ale Fondului vin într-o perioadă în care lumea se confruntă cu problema războiului din Ucraina, perturbările cauzate de pandemie şi înăsprirea rapidă a politicilor financiare dictate de băncile care încercă să se lupte cu creşterea preţurilor, scrie Financial Times.

    Fondul prognozează o creştere a PIB-ului global cu 3,2% în 2022, în scădere cu 0,4 procente faţă de estimăril din aprilie şi totodată în scădere cu 50% din ritmul creşterii economice din 2020. În 2023 creşterea va încetini şi mai mult, până la 2,9%. În urmă cu doar trei luni, această estimare era cu 0,7 procente mai mare.

    Inflaţia care loveşte la nivel global este foarte posibil să crească ajungând la 8,3% în acest an şi ajustându-se până la 5,7% în 2023.

    Marile creditor internaţional a avertizat că perspectiva economică la nivel global a devenit mult mai sumbră şi extraordinar de nesigură, efect cauzat de inflaţia care atinge maxime istorice şi care ameninţă cu posibilitatea depăşirii acestora.

    Pierre-Olivier Gourinchas, economistul şef al FMI, avertizeză că această situaţie va supune la un test dur toate băncile centrale din întreaga lume, care decid majorarea dobânzii de referinţă pentru a păstra preţurile stabile, în ciuda unor economii care încetinesc.

    „Suntem într-un moment critic. Este uşor să calmezi economia atunci când ea creşte şi funcţionează, însă e mult mai greu să reduci şi stăpâneşti inflaţia când economia este în pragul recesiunii”, a declarat economistul.

    Posibilitatea unei recesiuni în 2023 este foarte mare pentru că încetinirea creşterii economice este aşteptată să atingă punctul maxim în mai multe ţări. În această perioadă, economiile acumulate în pandemie se vor fi micşorat sau consumat cu totul, iar „chiar şi cele mai mici şocuri ar putea cauza stagnare”.

    Unul dintre scenariile vehiculate de FMI presupune reducerea mai drastică sau totală a exporturilor ruseşti de energie, care ar încetini şi mai mult economia şi ar arunca preţurile în aer din nou.

    Economiştii sunt de părere că stagflaţia nu va arăta ca cea care a produs haos în anii ’70 pentru că băncile au mai multă credibilitate decât în trecut. Cu toate acestea, riscul unei recesiuni globale şi al une inflaţii care nu vatrece curând este mai mare decât a fost prevăzut anterior.

    În privinţa Europei, unde prognoza de creştere economică este mult mai mică decât se proiectase anterior, ar fi afectată şi mai grav în cazul în care scenariul preconizat de FMI devine realitate. Fondul anticipează o creştere mult mai slabă decât înainte, de la 2,6% în 2022 la 1,3% în 2023.