BusinessMagazin

Tag: putin

  • FBI l-a cercetat în 2011 pe suspectul Tamerlan Ţarnaev la cererea Rusiei

    Ar fi fost vorba, potrivit sursei citate, de suspiciunea Moscovei că Tamerlan Ţarnaev ar plănui o călătorie în Rusia pentru organizarea unui atentat, în tradiţia atentatelor cecene antiruseşti. FBI însă n-a descoperit nimic şi a comunicat acest rezultat al anchetei către Moscova.

    Există deja comentatori din SUA şi din Europa care văd în faptul că suspecţii sunt doi imigranţi în SUA de origine cecenă un avantaj pentru Rusia, confruntată cu o nouă generaţie de luptători islamişti în republicile din Caucaz ce ar tinde să îmbrăţişeze ideea luptei armate pentru formarea unui nou califat care să unească populaţiile musulmane din Iran, Turcia, fostele republici sovietice din Asia Centrală şi părţi din Rusia, Arabia Saudită, Afganistan şi Pakistan.

    Dacă după 11 septembrie 2001, colaborarea între SUA şi Rusia pentru cauza comună a combaterii terorismului islamist prinsese aripi, în ultimii ani n-a mai fost aşa, pe de o parte pentru că administraţia Obama n-a mai avut aceeaşi angajare ca administraţia Bush în “războiul contra terorii”, iar pe de altă parte pentru că SUA n-au privit cu ochi buni faptul că Kremlinul se foloseşte de argumentul pericolului terorist din Caucaz spre a-şi combate adversarii politici din opoziţia autohtonă.

    Acum însă, speranţa Rusiei într-un sprijin american reînvie. Kremlinul a difuzat deja sâmbătă un comunicat în care arată că preşedintele rus, Vladimir Putin, a conversat la telefon cu cel american, Barack Obama, şi că ambii şi-au afirmat voinţa de a întări cooperarea între serviciile secrete ale celor două ţări, pentru combaterea terorismului internaţional.

    În aceste condiţii, nu e de mirare că atât site-urile luptătorilor ceceni, cât şi preşedintele cecen Ramzan Kadîrov s-au desolidarizat în termeni duri de cei doi fraţi Ţarnaev şi de acţiunile lor. Kadîrov a afirmat că rădăcinile acţiunii celor doi trebuie căutate nu în Caucaz, ci în SUA, unde amândoi locuiau din 2002, încercând să se integreze în societatea americană. Djohar, fratele cel mic, avea deja cetăţenie americană din septembrie anul trecut.

    Acelaşi lucru l-a susţinut şi tatăl celor doi fraţi Ţarnaev, Anzor, care a insistat într-un interviu pentru serviciul cecen al Radio Europa Liberă că el e un suporter al lui Kadîrov şi că fiii lui nu i-au pomenit niciodată de chestiuni legate de independenţa Ceceniei faţă de Rusia. “Care Cecenie? Ei n-au locuit niciodată în Cecenia şi n-au avut niciodată asta în cap. Nu e nicio Cecenie, care independenţă? Eu am trăit zece ani în America, m-am întors acasă ca să mor, ca să nu fiu târât de colo-colo…”

    Într-un interviu separat pentru Wall Street Journal, Anzor Ţarnaev a spus că a încercat să se întoarcă împreună cu familia în Cecenia în 1994, după căderea comunismului, şi că ar fi trăit acolo circa un an, dar s-a reîntors cu toţii în Kîrgîzstan din cauza tensiunilor din Cecenia care aveau să fie urmate de declanşarea primului război cu Rusia.

    Deocamdată nu există însă dovezi că fraţii Ţarnaev, născuţi în Kîrgîzstan, strămutaţi apoi în Daghestan cu familia şi emigraţi în SUA, ar fi avut într-adevăr o legătură reală cu cauza cecenă, dincolo de simpatiile juvenile exprimate pe reţelele de socializare online la adresa etniei din care face parte tatăl lor. Anzor Ţarnaev este originar din satul Ciri-Iurt din Cecenia, în timp ce soţia lui şi mama celor doi suspecţi, Zubeidat, este de etnie avară şi originară din Makhachkala, Daghestan.

    Într-un interviu pentru Wall Street Journal, Anzor Ţarnaev a povestit despre discuţia avută de FBI cu Tamerlan în 2011. Pe atunci, Anzor încă locuia împreună cu cei doi fii ai săi la Cambridge, Massachussets, iar ulterior, suferind de hematom cerebral, s-a întors în Daghestan.

    “I-au spus: ştim pe ce site-uri eşti, ştim pe cine suni, ştim totul despre tine. Au spus că verifică şi observă totul”, a spus Anzor, adăugând că el personal nu s-a speriat: “Ştiam ce face şi unde se duce Tamerlan. Ştiu că mi-am crescut bine copiii”. Aşa se explică opinia sa fermă de acum că implicarea fiilor săi în atentat a fost pur şi simplu o înscenare pusă la cale de autorităţile americane. Zubeidat Ţarnaeva, mama suspecţilor, a făcut şi ea pentru CNN o declaraţie asemănătoare. “Tamerlan a fost consiliat de FBI timp de trei, cinci ani. Ştiau tot ce face, ce site-uri vizitează. Cum e posibil să-i fi urmărit atâta vreme fiecare pas şi acum să vină să spună că era un terorist?”

    Lui Tamerlan i-a fost atribuit de presa americană un cont de YouTube cu două playlisturi interesante – unul cu Timur Muţuraev, un cantautor cecen cunoscut pentru cântecele despre lupta pentru independenţa Ceceniei faţă de Rusia şi pentru supremaţia musulmană în Caucaz, al doilea intitulat “Terorism”, cu videouri jihadiste.

    Fox News îi atribuie, de asemenea, o călătorie “prelungită” în Rusia făcută anul trecut, nu se ştie în ce scop. Sursele Wall Street Journal susţin că respectiva călătorie ar fi durat din ianuarie până în iulie. Potrivit LA Times, care citează un prieten al familiei aflat la Makhachkala, Tamerlan s-a întors acasă la tatăl său, ca să-şi reînnoiască paşaportul rusesc (Daghestanul este republică autonomă componentă a Federaţiei Ruse).

     

  • Putin: Ungaria este partenerul nostru prioritar din Europa de Est

    Ungaria este, fără îndoială, partenerul nostru prioritar din Europa de Est, iar companiile ruseşti sunt pregătite să ia parte la modernizarea sau construirea de centrale electrice în acest stat, a declarat preşedintele Rusiei Vladimir Putin la o întrevedere cu premierul ungar Viktor Orban. Putin a subliniat că Rusia joacă un rol prin­cipal în aprovizionarea Ungariei cu ener­gie – gaze naturale, petrol şi electricitate -, iar relaţia dintre cele două state se dezvoltă în ambele direcţii, scrie Portfolio.hu. Întreve­derea a avut loc la Kremlin. De partea ungară, Orban a afirmat că o cooperare bună şi apropiată cu Rusia este în “interesul vital” al Ungariei. “Noi, ungurii, ştim cât de importantă pentru noi este Rusia ca partener”, a spus el. Gazele naturale importate din Rusia au o pondere de 60% în consumul total de gaze al Ungariei. Bulgaria, un alt stat “prieten” cu Rusia este dependentă în proporţie de peste 90% de gazul rusesc. România îşi importă din Rusia doar 21% din gazele consumate.

    Mai multe pe zf.ro

  • Efectul Obelix – Depardieu renunţă pentru bani la valorile democraţiei

    FUGA DE TAXE NU ESTE NIMIC NOU ÎN EUROPA. Pe parcursul anilor, ţările europene au încercat tot timpul să-şi “fure” una alteia bogaţii prin oferte de taxe mai favorabile şi implicare mai redusă a statului în economie. Orientarea marelui actor francez către Moscova pare să fi depăşit, însă, o limită în mintea multor oameni. Este acceptabil să fugi de taxe în alte ţări, dar nu şi să devii cetăţean al unei dictaturi pentru a evita să plăteşti mai mult.

    Depardieu, cu o avere estimată la 120 de milioane de euro, a fost criticat că mutându-se din Franţa în Belgia a pus banii mai presus de ţara natală, însă prin paşaportul obţinut din partea Rusiei, pare să fi pus banii inclusiv deasupra democraţiei şi valorilor occidentale privind drepturile şi libertăţile individuale.Plecarea lui Depardieu din Franţa pentru a evita plata taxelor nu este un caz singular. Mai mulţi milionari s-au mutat în diferite ţări, inclusive vecine Franţei. Inclusiv partenerul lui Depardieu din comediile cu gali şi romani, Christian Clavier – în rolul lui Asterix – s-a mutat la Londra.

    OBELIX ŞI-A GĂSIT UN NOU ASTERIX
    Problemele lui Depardieu şi ale celorlalţi francezi bogaţi au început în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din 2012. François Hollande, câştigător în faţa lui Nicolas Sarkozy, a promis francezilor că bogaţii vor purta o parte mai mare din povara crizei. Una dintre măsuri a fost ridicarea la 75% a taxei pentru persoanele cu venituri de peste un milion de euro.
    Ca mulţi alţi milionari francezi care s-au orientat către ţări vecine cu taxe mai “blânde”, Depardieu a vizat ca refugiu Belgia. Belgia nu este un paradis fiscal, însă spre deosebire de Franţa, cota maximă de impozitare este de circa 50%, iar câştigurile de capital nu sunt taxate. În comparaţie, această rată se situează la numai 13% în Rusia.

    Decizia lui Depardieu de a-şi muta rezidenţa în Belgia a atras în Franţa critici dure, inclusiv din partea premierului Jean-Marc Ayrault, care l-a catalogat pe actor ca “patetic” şi “lipsit de patriotism”. Obelix a replicat că în 45 de ani a plătit în Franţa taxe de 145 de milioane de euro şi a ameninţat că va renunţa la paşaportul francez.
    Nemulţumit de rezidenţa în Belgia, Depardieu a cerut şi a primit cetăţenie rusească în mai puţin de o lună. Documentul a fost acordat la decizia preşedintelui rus, Vladimir Putin pentru servicii deosebite aduse cinematografiei. În mod normal, un cetăţean străin trebuie să locuiască cinci ani în Rusia pentru a putea primi cetăţenie.

    Momentul întâlnirii lui Putin cu Depardieu, destinat presei, a părut a fi un scenariu comic devenit realitate, potrivit agenţiei de presă Bloomberg. “În timp ce se îmbrăţişau, păreau a fi Asterix şi Obelix, cei doi războinici gali din benzile desenate: actorul Gerard Depardieu cu o alură de urs şi scundul şi energeticul preşedinte rus Vladimir Putin”, notează agenţia.

    CU JUSTIŢIA FRANCEZĂ PE URME
    “Ador ţara voastră, Rusia, poporul, istoria, scriitorii. Îmi place să fac filme aici. Iubesc cultura Rusiei, modul vostru de a gândi. Tatăl meu a fost odată comunist. Şi asta face parte din cultura mea”, a scris Depardieu într-o scrisoare către un post de televiziune din Rusia.

    COMUNISM, TRÈS BIEN, DAR SĂ FIE CU TAXE MICI PENTRU BOGAŢI. Spectacolul oferit de Depardieu în Rusia la început de an a inclus o cină cu Putin, apariţii la televizor, dar şi o plimbare prin foarte puţin cunoscuta regiune Mordovia din Rusia Centrală, la aproximativ 400 de kilometri de Moscova.

  • Vladimir Putin face apel la unitate după un an de contestare în Rusia

    “Dezvoltarea (Rusiei) şi destinul său depind de eforturile noastre comune şi de munca noastră, de unitatea noastră şi de responsabilitatea noastră”, a declarat preşedintele, potrivit unor imagini difuzate de televiziunea rusă. “Doar împreună, noi, poporul Rusiei, putem merge înainte, putem face faţă tuturor încercărilor, rezolva problemele cele mai dificile, construi un stat puternic şi încununat de succes, o societate modernă, prosperă şi liberă”, a continuat el. Mesajul de Anul Nou al preşedintelui rus este difuzat la televiziune înainte de miezul nopţii, după ora Moscovei, din cauza decalajului orar faţă de alte regiuni ruse. Vladimir Putin a revenit la Kremlin în mai pentru un al treilea mandat, după cele din 2000-2008, şi o perioadă de patru ani ca premier.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Analiştii: Gazprom îşi risipeşte profiturile pe proiecte nerentabile la comanda Kremlinului

    Grupul rus a cheltuit anul trecut 53 miliarde de dolari pe investiţii majore, mai mult decât PetroChina, cel mai mare producător de petrol chinez, care a cheltuit 46 miliarde de dolari, şi ExxonMobil, care a investit 36,8 miliarde de dolari. Gazprom a păstrat doar 7% din câştig pentru plata dividendelor, cel mai mic procent dintre primele zece companii energetice la nivel mondial. Astfel, investitorii plătesc pentru priorităţile politice ale preşedintelui Vladimir Putin, anume ocolirea Ucrainei în drumul spre pieţele din Europa şi dezvoltarea regiunilor sărace ale Rusiei, potrivit analiştilor IFC Metropol şi Sberbank CIB.

    Mai multe pe zf.ro

  • Analiştii: Gazprom îşi risipeşte profiturile pe proiecte nerentabile la comanda Kremlinului

    Grupul rus a cheltuit anul trecut 53 miliarde de dolari pe investiţii majore, mai mult decât PetroChina, cel mai mare producător de petrol chinez, care a cheltuit 46 miliarde de dolari, şi ExxonMobil, care a investit 36,8 miliarde de dolari. Gazprom a păstrat doar 7% din câştig pentru plata dividendelor, cel mai mic procent dintre primele zece companii energetice la nivel mondial. Astfel, investitorii plătesc pentru priorităţile politice ale preşedintelui Vladimir Putin, anume ocolirea Ucrainei în drumul spre pieţele din Europa şi dezvoltarea regiunilor sărace ale Rusiei, potrivit analiştilor IFC Metropol şi Sberbank CIB.

    Mai multe pe zf.ro

  • Putin le cere ruşilor să facă mai mulţi copii, pentru a proteja ţara: “Cred că norma ar trebui să devină o familie cu trei copii”

    “Cred că norma în Rusia ar trebui să devină o familie cu trei copii”, a declarat preşedintele rus într-un discurs anual către naţiune, admiţând că rămân “multe de făcut” în acest sens.

    “Trebuie să fie create condiţii favorabile, mai întâi pentru femei, pentru ca să nu le fie frică de faptul că naşterea celui de al doilea şi al treilea copil le frânează cariera”, a adăughat el

    În acest sens, el a precizat că autorităţile ruse examinează mijloace de încurajare financiară a familiilor care aleg să aibă al treilea copil şi că ia în calcul o soluţionare rapidă a situaţiei grădiniţelor, care lipsesc în această ţară.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce vrea Putin să cheltuiască 400 de miliarde de dolari

    CEL MAI RECENT ASTFEL DE PROIECT ESTE YO-AUTO, un autoturism hibrid de mici dimensiuni, creat ca alternativă mai ieftină la Smart-ul germanilor de la Daimler.

    Sub patronajul miliardarului Mihail Prohorov, cu binecuvântarea liderului de la Kremlin, proiectul Yo-auto are ca scop dezvoltarea unui concurent pentru Smart, la fel de şic, însă cu un preţ atractiv de aproximativ 9.000 de euro – combinaţie greu de bătut, care ar putea deveni un export prestigios pentru Rusia. Prohorov a promis investiţii de 150 milioane euro pentru a acoperi costurile de dezvoltare a Yo-auto, vizând retehnologizarea unei fabrici abandonate de la marginea Sankt Petersburgului. Micul autoturism cu propulsie hibridă, pe benzină şi energie electrică, vrea să demonteze clişeul că Rusia poate exporta numai gaze, tancuri şi reactoare nucleare, notează Der Spiegel.

    YO-AUTO AR FI O VICTORIE URIAŞĂ PENTRU PREŞEDINTELE VLADIMIR PUTIN, care vrea să cucerească pieţele de consum cu produse prestigioase precum telefoane mobile, tablete şi aeronave, toate venite din Rusia. Liderul de la Moscova a promis că va crea, până în anul 2025, 25 de milioane de locuri de muncă în industrii de înaltă tehnologie, generate prin inovaţie. Pentru a atinge acest scop, Kremlinul pregăteşte investiţii de 16.000 miliarde ruble, echivalentul a 400 miliarde euro – mai mult decât valoarea de piaţă a Toyota, BMW, Volkswagen şi Daimler la un loc.

    Banii vor fi probabil risipiţi. Proiectele demarate până în prezent de companiile de stat şi oligarhii fideli Kremlinului nu par capabile să treacă dincolo de etapa lansării prototipului. Putin vede industria auto drept o prioritate de vârf pentru viitorul Rusiei ca lider în inovaţii tehnologice. Prohorov a trimis în primăvara anului trecut două prototipuri Yo-auto la reşedinţa preşedintelui, însă acesta a strâmbat din nas. Totuşi, Putin a condus un Yo-auto pe o distanţă de 4 kilometri.

    CU DOI ANI ÎN URMĂ, Putin s-a afişat la volanul unui automobil Lada Kalina, în încercarea de a promova maşinile ruseşti. Compania a adus la eveniment două modele de rezervă şi o platformă de ridicări auto, pregătindu-se pentru orice situaţie neprevăzută. Yo-auto a fost prezentat pe plan internaţional la ediţia din 2011 a Salonului Auto de la Frankfurt, afişat drept “un nou simbol al Rusiei”.

    Intrarea Yo-auto în producţia de serie era planificată pentru jumătatea acestui an, însă proiectul s-a împotmolit în pofida acumulării a aproximativ 200.000 de precomenzi. La fabrica portocalie de lângă Sankt Petersburg, paznicii alungă vizitatorii, cu mesajul că proiectul a fost îngheţat. Managerul de proiect face apel la discreţie, pentru a nu atrage atenţia serviciilor de informaţii. Hibridul lui Prohorov pare să se încadreze într-o tradiţie veche de secole în Rusia. Conform folclorului, prinţul Grigori Potemkin, unul dintre favoriţii ţarinei Ecaterina cea Mare, obişnuia să ridice aşezări false care să mimeze prosperitatea poporului, pentru a o impresiona pe împără-teasă. Astfel de strategii par utilizate şi în ziua de azi.

    PRIMUL SMARTPHONE RUSESC a fost deja prezentat în două rânduri. În septembrie 2010, şeful unei companii de stat i-a oferit preşedintelui Dmitri Medvedev un prototip care avea să fie produs în Taiwan. Două luni mai târziu, Putin a primit de la miliardarul Vladimir Evtuşenkov un smartphone “cu toate funcţiile unui iPhone 4”. Oligarhul a promis un lot iniţial de 500.000 de telefoane, redus ulterior la 100.000. Producătorul chinez ZTE s-a retras din proiect după asamblarea a numai 5.000 de unităţi, acuzând cererea redusă. Rezultate dezamăgitoare a avut şi proiectul care a vizat dezvoltarea unui e-book reader, lăudat de presa apropiată puterii drept “iPad-ul rusesc”. Directorul companiei de stat Rosnano, Anatoli Chubais, i-a promis lui Putin producţie de serie în volume foarte mari, cu ocazia prezentării primului prototip al dispozitivului, în august 2011. Un prim lot de 1.000 de tablete a fost distribuit către şcolari, însă fabrica de 700 milioane euro planificată nu a devenit niciodată realitate. La 55 de ani după Sputnik, primul satelit artificial al planetei, lipsa de inovaţie a industriei ruse pare că a atins proporţii patologice, scrie Der Spiegel. Anul trecut, Rusia a înre-gistrat aproximativ 1.000 de patente internaţionale, mai puţine decât compania germană Robert Bosch.

    Lipsa de expertiză tehnologică a Rusiei pune în pericol planurile ambiţioase ale Kremlinului pentru industria aviaţiei şi cea a apărării. “Progresul şi modernizarea rezultă în urma unor eforturi de eficientizare. Aceasta contrazice întreaga logică a economiei ruse”, spune economistul moscovit Vladislav Inozemţev, citat de Der Spiegel. Pentru a genera o producţie economică de un dolar, Rusia foloseşte de 10 ori mai multă energie decât Germania. Potrivit auditorilor guvernamentali ruşi, din cauza corupţiei şi a managementului slab un kilometru de autostradă costă în Rusia de două ori şi jumătate mai mult decât
    în UE.

    “Toţi ştiu că este inacceptabil, însă sunt mulţumiţi atât timp cât banii din petrol şi gaze continuă să curgă”, afirmă Inozemţev. Între timp, perspectivele Yo-auto-ului de a deveni realitate sunt întunecate. Oligarhul Prohorov a amânat cu doi ani data de lansare, până în 2014, iar la scurt timp după aceea a anunţat că se retrage din afaceri. La fabrica din Sankt Petersburg, doi ingineri germani au terminat de supravegheat asamblarea unei prese de mase plastice de 200 de tone, cumpărată de Prohorov pentru a-şi construi automobilul. “Maşinăriile noastre sunt în funcţiune. Dacă ruşii vor construi aici maşina, va fi revoluţionar”, spune unul dintre ingineri, pe un ton din care reiese că nu vrea să-şi vorbească de rău clientul.

  • Obama, Merkel şi Putin sunt cei mai puternici politicieni din lume

    În vârstă de 51 de ani, Obama, preşedintele celei mai mari economii a lumii, ocupă primul loc şi este secondat de Merkel, conducătorul în vârstă de 58 de ani al celei mai mari economii europene şi “coloana vertebrală a Uniunii Europene, care poartă viitorul euro pe umerii săi”, potrivit editorilor Forbes. Pe ultimul loc al podiumului stă Vladimir Putin. El este urmat în clasament de cofondatorul Microsoft Bill Gates, de Papa Benedict al XVI-lea şi de preşedintele Băncii Centrale Americane (FED) Ben Bernanke.

    Mai multe pe zf.ro

  • Opoziţia rusă, grupări cu un singur numitor comun: ostilitatea faţă de Putin

    Partidul republican / Partidul Libertăţii şi Poporului (Parnas), reprezintă o coaliţie liberală coordonată de fostul premier Mihail Kasianov (demis de Putin în 2004), Boris Nemţov, fost vicepremier în mandatul lui Boris Elţîn, precum şi de fostul deputat Vladimir Rijkov (înlăturat alături de alţi parlamentari din cauza modificării pragului electoral în 2007).

    Partidul Iabloko, de sorginte mai socială, este prezidat de Serghei Mitrohin. Fondatorul său, economistul Grigori Iavlinski a fost înlăturat la începutul alegerilor prezidenţiale din 2012 pe nişte considerente birocratice.

    O altă mişcare de opoziţie, Solidarnost, fondată în 2007, reuneşte personalităţi precum fostul campion la şah Garry Kasparov, fostul disident sovietic Vladimir Bukovski şi militantul pentru drepturile omului, Lev Ponomarev.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro