Cele patru programe operaţionale pentru care nu mai sunt trimise cereri de rambursare sunt legate de sectorul regional, de mediu, de transport şi de competitivitate, a anunţat, la Guvern, ministrul pentru Afaceri Europene, Leonard Orban. În decembrie 2011, Comisia Europeană (CE) a permis reluarea plăţilor către România pentru aceste patru programe, dar cu condiţia ca autorităţile de la Bucureşti să îndeplinească până la sfârşitul lunii iunie 2012 o serie de cerinţe legate de organizarea internă a autorităţilor de management şi de achiziţiile publice.
Tag: programe
-
Cum sa prelungesti durata de viata a bateriei unui laptop?
Notebook-urile au un avantaj fata de electronice mai mici,
atunci cand vine vorba de baterie. Au mai mult spatiu alocat sursei
de putere fata de telefoane sau media playere portabile.
Dar cum aplicatiile devin din ce in ce mai performante si mai
solicitante si serviciul cere tot mai multa mobilitate, este foarte
posibil ca bateria laptopului sa nu reziste pana ajungeti la o
priza. Mai jos gasiti cateva sfaturi pentru a prelungi durata de
viata a bateriei, oferite de
Businessinsider.com. -
Propuneri de toamna la malul Marii Negre: 159 de lei la o stea si 499 de lei la cinci stele
Astfel, “Litoralul pentru toti” are pachete la preturi cuprinse
intre 159 de lei si 499 de lei de persoana, la hoteluri de o stea
pana la cinci stele, si dureaza pana la 15 octombrie, dupa cum au
anuntat ieri reprezentantii Asociatiei Litoral-Delta Dunarii,
organizatorul programului. Cine prefera varianta cea mai ieftina,
la o stea, fara mic dejun va avea de platit 159 de lei/persoana, in
timp ce, la doua stele, pachetul turistic costa 189 de lei – fara
mic dejun, respectiv 249 de lei – cu mic dejun. La trei stele,
biletul se poate cumpara cu 219 lei, in varianta fara mic dejun, si
339 lei, cu mic dejun, iar la patru si cinci stele, sejurul se
vinde cu 399 de lei, respectiv 499 de lei – ambele numai cu mic
dejun.
Cititi mai multe pe www.gandul.info -
Romanii pot scapa de rate 18 luni, prin “Prima Casa 2”
Cei interesati pot obtine o garantie de 70.000 de euro, pentru
locuinte la care nu au inceput inca lucrarile. Cu toate acestea,
reprezentantii Fondului de Garantare sustin ca inca nu au primit de
la banci dosare pentru constructia de case prin programul
guvernamental.“Asteptam ca in cateva zile sa se publice in Monitorul Oficial
hotararea de Guvern care sa modifice hotararea 717/2009 privind
aprobarea normelor de implementare a programului Prima Casa. Nici
bancile inca nu pot primi dosare pentru aceasta etapa a
programului”, au declarat pentru Gandul reprezentanti ai
FNGCIMM.
Cititi mai multe pe www.gandul.info -
Cum au incercat Polonia si Ungaria sa previna prabusirea pietei imobiliare
Romania este codasa Europei in ce priveste masurile luate pentru
sprijinirea pietei rezidentiale. In timp ce majoritatea statelor
din UE au aplicat masuri de stimulare a cererii, Romania a fost
inclusa in “grupul tarilor cu 0-1 masuri in vigoare”, alaturi de
Letonia, Slovacia si Irlanda, potrivit unui studiu realizat de
Deloitte in UE.La polul opus se afla Franta, Germania, Marea Britanie si
Spania, cu 4-5 masuri de impulsionare a pietei de profil. In tara
noastra, singura decizie de sprijinire a pietei de profil este cea
legata de programul “Prima Casa”.Cititi mai multe pe www.gandul.info
-
UPC Romania isi mareste portofoliul de programe high definition
Programul va fi disponibil la nivel national de maine si se
adauga celor opt programe deja disponibile in format high
definition. “Pachetul HD TV de la UPC va ajunge la noua programe in
luna aprilie, oferind un continut diversificat pe zona de
divertisment, sport, educatie si informatii”, a spus Silvia
Tomaschek, Video Product manager in cadrul UPC Romania. Lansata la
inceputul lunii octombrie 2009, televiziunea HD a devenit in scurt
timp una dintre cele mai populare servicii ofertite de UPC Romania,
avand pana in prezent peste 7.000 de abonati. -
Milionari din software gratuit
Cand Hugh MacLeod, cunoscut blogger si om de marketing, s-a intrebat retoric pe blogul lui unde sunt miliardarii cu bani facuti de pe urma programelor open source, reactiile cititorilor au fost intense. Majoritatea s-au scandalizat, cerandu-i sa nu vorbeasca de lucruri pe care nu le intelege. Dar de ce nu ar putea cineva sa faca bani buni din vanzarea unor astfel de programe?
Software-ul de tip open source se bazeaza pe o comunitate de programatori voluntari care creeaza, prelucreaza si imbunatatesc un program, dupa care il lanseaza la liber pe internet, pentru ca toata lumea sa-l poata folosi si, mai ales, ca oricine altcineva sa ii poata aduce imbunatatiri. Toate acestea sunt posibile deoarece codul sursa al acestor programe este disponibil gratuit pentru oricine doreste sa il modifice. Desi exista o serie de reguli si reglementari cu privire la crearea si distribuirea de programe open source, esenta acestora este libera circulatie si dreptul oricui de a interveni cu modificari. Cititorii lui Hugh MacLeod aveau in minte tocmai conceptul libertatii de circulatie si folosinta a programelor open source atunci cand l-au acuzat pe autorul blogului de violare a spiritului miscarii open source. Desi multi au admis ca e perfect normal ca un programator sa aiba parte de anumite avantaje pentru efortul de a crea un software functional, criticii lui MacLeod sunt convinsi ca acestea nu trebuie sa fie financiare, pentru a nu incalca filozofia open source.
Numai ca o intreaga suita de companii mici producatoare de software open source au atras investitori si au primit oferte de achizitii sau fuziuni. Iar de aici si pana la posibilitatea unor castiguri de proportii este doar un pas. In plus, regulile in vigoare cu privire la software-ul open source nu interzic comercializarea de produse conexe sau oferirea de consultanta si administrare contra cost. Cea mai apropiata descriere pentru open source ar fi: oferi gratuit un produs, dar vinzi componente, accesorii, servicii pentru acesta. Si se pot scoate bani din programele open source, atat timp cat se urmeaza principiul enuntat mai sus – programul de baza e furnizat gratuit, dar contra cost pot fi oferite suportul tehnic necesar, servicii de consultanta, patch-uri si variante imbunatatite ale programului respectiv. O alta varianta ar fi comercializarea de accesorii si produse conexe programului, cum ar fi manuale de utilizare sau piese hardware special configurate pentru acesta.
In fine, cea mai folosita strategie este incorporarea unor parti sau a unor programe intregi open source in aplicatii complexe livrate utilizatorilor contra cost si sub licenta. In 2001, programatorul roman Teodor Danciu a creat un soft open source pentru prezentari, destinat utilizatorilor din mediul de business, pe care l-a numit JasperReports. Dupa trei ani, timp in care programul creat de Danciu a fost descarcat de mii de companii din intreaga lume, o firma din Silicon Valley l-a remarcat si a decis sa faca o oferta de cumparare a acestuia. Firma respectiva, redenumita JasperSoftCorp, l-a angajat apoi pe Danciu ca programator si administrator al proiectului.
Creatorii conceptului open source, Eric Raymond si Bruce Perens, au fost cei care au transformat filozofia software-ului liber, lansata in anii ‘80 de programatorul american Richard Stallman, intr-un concept cu valente comerciale. Impreuna cu Raymond, Perens a creat in 1997 definitia programelor open source si a trasat o serie de reguli cu privire la licenta software-urilor libere. De asemenea, cei doi au fondat in 1998 The Open Source Initiative, o organizatie menita sa promoveze software-ul open source. Pentru contributia sa la popularizarea conceptului, Raymond a primit 150.000 de actiuni ale companiei VA Linux. Cand aceasta s-a listat la bursa, in 1999, valoarea actiunilor detinute de Raymond a atins 32 de milioane de dolari (aproximativ 20 de milioane de euro). Prin urmare, desi indirect si fara a incalca libertatea circulatiei programelor, Raymond a ajuns sa detina o avere destul de mare.
Un alt exemplu cunoscut ar fi finlandezul Linus Torvalds, creatorul sistemului de operare Linux, pe care l-a lansat in 1991 ca soft open source. In numai 17 ani, sistemul de operare Linux a ajuns sa fie utilizat de peste 25% din serverele de pe glob, ridicand pretentii la concurenta cu sistemul Windows, comercializat de Microsoft. Torvalds lucreaza acum in cadrul Open Source Development Labs (OSDL), o organizatie non-profit care promoveaza sistemul Linux si alte programe de tip open source. Ca si in cazul lui Raymond, Torvalds a primit un pachet de actiuni de la companiile de software Red Hat si VA Linux, in semn de recunostinta pentru contributiile aduse la dezvoltarea miscarii open source. Cand cele doua companii s-au listat la bursa (si Red Hat s-a listat tot in 1999, ca si VA Linux), averea lui Torvalds a ajuns la 20 mil. $ (12,6 mil. euro).