BusinessMagazin

Tag: programe

  • Ce vor tinerii de la programele de internship

    64% dintre tineri consideră un program de trainee ca un pas intermediar spre un job entry level, iar 60% devin descurajaţi dacă descrierea anunţului nu conţine informaţii clare despre departamentul în care ar putea activa, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei Catalyst Solutions.

    ­­­­În anul l şi ll de facultate 78% din tineri preferă un program de internship, în timp ce perspectivele se schimbă pentru absolvenţii de facultate şi master care în proporţie de 75% aleg un job entry level full time.

    Care sunt aşteptările salariale? Studenţii şi absolvenţii cu studii economice au aşteptări de 1.500 de lei pentru un program de internship. Aşteptările cresc la 1.600 lei pentru cei cu background tehnic şi ajung la 1.800 lei pentru tinerii din domeniul IT&C.

    Catalyst Solutions este o companie românească de consultanţă în resurse umane, specializată în soluţii de recrutare şi employer branding.

    Catalyst Solutions a lansat studiul Internship & Trainee care şi-a propus înţelegerea nevoilor studenţilor şi absolvenţilor în ceea ce priveşte dezvoltarea carierei, a preferinţelor şi a aşteptărilor salariale pentru programele destinate acestora. Studiul a fost realizat în perioada 15 martie – 7 aprilie 2019 pe un eşantion de 1.400 de respondenţi din România care studiază preponderent în domeniile economic şi tehnic.

     

     

  • Guvernul Dăncilă pregăteşte un OUG pentru finanţarea IMM-urilor. Programul Start-Up Nation, sub semnul întrebării

    Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat vrea să regândească programele de finanţare nerambursabilă şi susţinere pentru companiile antreprenoriale la început de drum şi propune înfiinţarea unui târg al IMM-urilor şi al unui accelerator pentru businessuri, în cadrul unui nou proiect de Ordonanţă de Urgenţă publicat vineri pe site-ul instituţiei.

    Astfel, potrivit propunerii de OUG pentru modificarea şi completarea Legii nr. 364/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, pentru perioada de programare 2020-2027, se prelungeşte perioada de implementare a programelor de sprijin şi se introduc alte noi programe de sprijinire a înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, se arată în nota de fundamentare.

    Prin urmare, unul dintre programele propuse de OUG se numeşte Programul pentru organizarea Târgului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii.

    „Programul urmăreşte promovarea spiritului antreprenorial, stimularea dezvoltării afacerilor şi ocupării forţei de muncă în domeniul IMM, facilitarea contactelor dintre potenţialii întreprinzători/întreprinderi mici şi mijlocii (IMM) şi agenţii economici/instituţiile publice sau private care oferă servicii pentru sectorul IMM, în scopul creşterii numărului întreprinzătorilor de succes şi îmbunătăţirii performanţelor economice şi tehnice ale IMM, stimularea şi susţinerea IMM în activităţile de export, promovarea produselor şi serviciilor româneşti, stimularea şi susţinerea internaţionalizării IMM”, arată documentul semnat de ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Ştefan-Radu Oprea,  şi avizat de ministrul Economiei, Niculae Bădălău, ministrul Finanţelor, Eugen Tedorovici, ministrul Justiţiei, Ana Birchall şi preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.

    OUG-ul menţionează că programul este parte integrantă a Săptămânii Europene a IMM-urilor, o campanie de promovare a antreprenoriatului în Europa şi de informare a natreprenorilor despre ajutorul de care pot beneficia la nivel euroepean, naţional şi local.

    Al doilea program pe care îl propune proiectul legislativ reprezintă un program de accelerare a dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii.

    „Programul are drept scop sprijinirea realizării de investiţii în companiile beneficiare în vederea creşterii accelerate a acestora pe termen scurt şi mediu. Programul se desfăşoară în continuarea Programului Româno-Elveţian pentru dezvoltarea IMM-urilor, conform prevederilor Acordului de proiect semnat de Secretariatul de Stat pentru Afaceri Economice din Elveţia şi Guvernul Romaniei, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Economiei – prin Departamentul pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri şi Turism şi Acordului de implementare semnat la 16.01.2014 de Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Economiei – prin Departamentul pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri şi Turism cu privire la Programul româno-elveţian pentru IMM-uri. Beneficiarii vor fi exclusiv IMM-uri”, potrivit documentului.

    OUG-ul semnat şi de premierul Vasilica-Viorica Dăncilă susţine că aceste măsuri sunt necesare şi încurajate de Comisia Europeană.

    Programele vor fi implementate pe fonduri bugetare, nu pe fonduri europene, potrivit informaţiilor din piaţă. Momentan, Programul Startup Nation şi modul în care acesta s-ar împleti cu noile programe, sunt sub semnul întrebării.

    „În prezent, performanţa generală a României în ceea ce priveşte accesul la finanţare este sub media europeană. Întreprinderile, în special la începutul activităţii, nu sunt adesea capabile să demonstreze în faţa finanţatorilor bonitatea lor financiară, întrucât, de exemplu, nu dispun de garanţii suficiente, şi, de asemenea, nici soliditatea planurilor lor de afaceri, întrucât nu au performanţe economice dovedite. Ca urmare a asimetriei informaţiilor, este posibil ca piaţa financiară să nu ofere finanţarea de care aceste întreprinderi, mai ales mici şi mijlocii, au nevoie. În acest context, Comisia Europeană recomandă autorităţilor române să ia în considerare implementarea unor măsuri de încurajare a acestor tipuri de investiţii. Neadoptarea cadrului legal de reglementare constituie o situaţie excepţională care ar conduce la pierderea unor sume importante de bani alocate programelor de sprijinire a întreprinderile mici şi mijlocii corelată cu creşterea şomajului în rândurile populaţiei active a României, precum şi riscul de neangajare al tinerilor absolvenţi ai învăţământului terţiar”, motivează OUG-ul.

     

  • Sfatul experţilor în programe de leadership development: Renunţaţi la programele de team building organizate în weekend! Această practică arată că managerii nu iau în serios munca în echipă

    „Organizarea de programe de team building pe parcursul zilelor de weekend repre­zintă un fel de exercitare abuzivă a puterii de către mana­geri. Aceştia cred că astfel de programe sunt distractive şi nu vor să le organizeze în zilele lucrătoare, în care munca este «serioasă».

    Însă acest lucru denotă faptul că managerii nu iau în serios munca în echipă, ci o percep mai degrabă ca pe o distracţie şi de aceea astfel de intiţiative eşuează“, a spus Chris Nel, cofondator al Quest Leadership Ltd., o reţea de facilitatori din Europa care livrează programe de lea­der­ship development, consultanţă, training şi coaching. El a fost prezent ieri la Bu­cureşti, la un eveniment aniversar organizat de firma de training şi consultanţă Human Invest. În opinia lui Chris Nel, mana­gerii din companii ar trebui să apre­cieze mai mult eforturile oamenilor care par­ticipă la programele menite să îmbu­nă­tă­ţească munca în echipă şi să nu mai in­ves­tească în activităţi care nu le aduc valoare.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Alexandra Copos de Prada, CEO { Ana Pan }

    •   S-a alăturat echipei Ana Pan în 2013, după
    10 ani petrecuţi în Statele Unite, perioadă în care s-a inspirat din ultimele concepte de cafenele şi bistrouri din New York, Boston şi Philadelphia.
    •   Spune că de la vârsta de 9 ani a început să lucreze vara în diverse departamente ale companiilor familiei sale, lucru care a ajutat-o să înţeleagă pasiunea antreprenorială a părinţilor săi, munca asiduă, dar şi satisfacţiile pe care ţi le dă conducerea propriei firme.
    •   După ce a dat licenţa în arte în cadrul Princeton University, a urmat un master în administraţie publică la Harvard University şi un MBA în cadrul Wharton Business School, University of Pennsylvania.

    Cifră de afaceri Ana Pan şi Ana Baking Co. (2017): 26 mil. lei
    Număr de angajaţi: cca 200

  • Conţinutul piratat a dus la creşterea accentuată a programelor ilegitime de mining de criptomonede în 2018

    În 2018, programele de mining de criptomonede au prevalat în faţa principalei ameninţări a anilor trecuţi: ransomware-ul. Numărul utilizatorilor de Internet atacaţi cu programe de mining de criptomonede a crescut constant în prima jumătate a anului, cu un vârf în martie, aproximativ 1,2 milioane de utilizatori fiind atacaţi într-o lună.

    Experţii Kaspersky Lab au investigat contextul economic al izbucnirii febrei criptomonedelor, pentru a descoperi ce a condus la răspândirea ei la nivel global. Au analizat reglementările, preţul la electricitate în primele 10 ţări vizate de programe de mining şi principalii vectori de infectare pentru familiile malware cele mai răspândite.

    Analiza arată că nici legislaţia în domeniul criptomonedelor, nici costul electricităţii nu au un impact semnificativ asupra răspândirii malware-ului de mining. Investigaţia asupra familiilor malware arată, însă, că au infectat dispozitivele mai ales păcălind utilizatorii să instaleze software piratat şi conţinut fără licenţă.

    „Analiza noastră asupra mediului economic al fenomenului de mining ca activitate malware şi a motivelor pentru prezenţa sa, foarte răspândită în anumite regiuni, a arătat o corelaţie clară: cu cât este mai simplu să distribui software fără licenţă, cu atât mai multe incidente de acest gen au fost detectate”, spune Evgeny Lopatin, security expert la Kaspersky Lab. „Pe scurt, o activitate care nu este în general percepută ca periculoasă – descărcarea şi instalarea unor programe dubioase – a dus la ceea ce este, probabil, cea mai importantă ameninţare cibernetică a anului: mining-ul nelegitim de criptomonede.”

    Alte rezultate ale reportului:  

    -Numărul total de utilizatori care au întâlnit programe de mining a crescut cu peste 83%, de la 2.726.491, în 2017, la 5.001.414, în 2018.

    -Procentul de programe de mining detectate a crescut de la 5%, în 2017, la 8% în 2018 – din numărul total de ameninţări.

    -Numărul total de utilizatori care s-au confruntat cu programe de mining pentru dispozitive mobile a crescut de peste cinci ori, de la 1.986, în 2017, la 10.242, în 2018.

     

  • Trecerea de la Start-Up Nation la programul Scale-Up Nation

    Florin Jianu spune că propunerea urmăreşte ca România să-şi îmbunătăţească gradul de absorbţie a fondurilor europene în exerciţiul financiar următor. El a iniţiat programul Start-Up Nation când a ocupat funcţia de ministru delegat pentru IMM-uri, mediul de afaceri şi turism, între martie şi decembrie 2014.

    De la aderarea din 1 ianuarie 2007 şi până în prezent, România a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu 16,5 miliarde de euro şi a primit 48,6 miliarde de euro. În actualul exerciţiu financiar, 2014 – 2020, România a primit 11 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 25,6% din totalul alocat pentru piaţa locală, de 43 de miliarde de euro. Prin politica de coeziune, România a primit până în prezent 6,3 miliarde de euro, reprezentând 20,3% din totalul alocat pentru fondurile europene structurale şi de investiţii, faţă de o medie europeană de 22%. Dintre cele 19,5 miliarde de euro, pentru perioada 2007 – 2014, România a cheltuit 17,5 miliarde de euro, dintre care aproximativ 14 – 15 miliarde au fost direct pentru proiecte, restul fiind viraţi după realizarea proiectelor.

    Prezent la eveniment, Alexandru Petrescu, directorul general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM), a anunţat că, în curând, încă trei programe pentru antreprenori vor fi funcţionale, pe lângă Start-Up Nation, două dintre ele fiind în stadii incipiente.

    Sunt alte două programe la care asamblăm arhitectura primară. Le vom avea gata, ca fişe de produs, înainte de Crăciunul acestui an”, a precizat Alexandru Petrescu. Un prim program este pentru sectorul educaţional, respectiv pentru cei care doresc să construiască sau să amenajeze creşe, grădiniţe şi cluburi afterschool, precum şi alte facilităţi pentru creşterea nivelului de calitate a serviciilor din acest sector. „Un al doilea program este pentru firmele mici şi mijlocii care doresc să investească în construcţia de locuinţe de serviciu. Intenţia este ca aceasta să fie o soluţie în întâmpinarea unor probleme pe care toţi le ştim în ceea ce priveşte disponibilitatea redusă a forţei de muncă, creând astfel un grad de mobilitate a forţei de muncă mai mare şi, dincolo de un pachet salarial competitiv, să fie şi această ofertare de locuinţă de serviciu, astfel încât să poţi stimula apetitul unor persoane să plece dintr-o zonă geografică într-alta”, a detaliat Petrescu.

    Directorul general al Fondului a menţionat că aceste programe fac parte din procesul de transformare prin care trece instituţia. „Notorietatea instituţiei a fost legată mai mult de programe binecunoscute, cum ar fi Prima casă, care este unul dintre programele guvernamentale de succes, dar menirea principală şi scopul instituţional al Fondului este acela de a susţine IMM-urile. Aşa că centrul mandatului meu este refocusarea pe zona de IMM-uri, evident, în paralel, gestionând şi celelalte programe ce ţin de creditarea persoanelor fizice”, a explicat Alexandru Petrescu.
    În aceste condiţii, pentru IMM-uri, instituţia a identificat ca o necesitate imediată schimbarea portofoliului de produse de garantare. „Peste tot în Europa se trece de la adresabilitatea generalizată la adresabilitatea sectorială în ceea ce priveşte creditarea”, a mai spus Petrescu.
    Adresabilitatea sectorială se referă la susţinerea, ca strategie de ţară, a anumitor sectoare economice mai mult decât a altora. Directorul Fondului a dat exemplul Austriei, care îşi susţine prin programe specifice sectorul de turism.
    „Acum, la câteva luni de la această idee de transformare (n.red. – a FNGCIMM), putem spune că se află la un pas de materializare şi undeva în laboratorul nostru de creaţie, mă refer şi la colegii de la Ministerul de Finanţe şi la colegii de la Fondul Român de Contragarantare, Programul IMM Invest România, care a trecut, ca proiect de lege, prin Parlament şi suntem, de vreo câteva săptămâni, la punctul de a aproba normele metodologice de aplicare şi de «a-l avea pe raft», funcţional pentru antreprenori”, a subliniat Petrescu.
    Prin acest program, antreprenorii pot accesa o finanţare de 10 milioane de lei pentru investiţii, cu o scrisoare de garantare de 50%. „În ultimii 10 – 12 ani, creditarea pentru investiţii a scăzut de la 33% la 7%”, a motivat Petrescu orientarea către creditele pentru investiţii. „Putem, de asemenea, prin acest program, să încurajăm şi să garantăm creditarea pentru capital de lucru de până la 5 milioane de lei”, a adăugat Petrescu.
    De asemenea, prin acelaşi program, antreprenorii din turism pot accesa până la 1,25 de milioane de lei pentru a-şi dezvolta activităţi auxiliare în cadrul unităţilor turistice – centre de agreement, Spa şi „tot ce înseamnă facilităţi hoteliere care pot creşte media nopţilor de cazare într-o unitate hotelieră”, conform directorului general al FNGCIMM. „Să se treacă de la turismul de weekend şi să se meargă mai mult de două – trei nopţi.”
    Directorul Fondului a mai precizat că ştie de la colegii din Ministerul Mediului de Afaceri că se va lansa Start-Up Nation 2018 spre sfârşitul acestui an.
    FNGCIMM a emis scrisori de garanţie pentru 5.500 de credite, dintre cele 8.000 care au fost acceptate în Start-Up Nation 2017. Pe industrii, 42-43% dintre proiectele acceptate în Start-Up Nation 2017 sunt din producţie, în vreme ce 20% sunt din industriile creative, potrivit directorului Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri.
    „Zona de producţie are o bună reprezentare, ceea ce înseamnă că programul a avut beneficii, nu doar pentru cei care doreau şi simţeau şi aveau nevoie de acel ceva pentru a deschide o afacere, dar, în special, pe zona creării de valoare adăugată – şi vorbesc şi de standardul «Hai să nu mai exportăm roşii, ci suc de roşii». Este clar că, pe ciclul de producţie, Start-Up Nation şi-a găsit contribuţia în a aduce plusvaloare”, a punctat Petrescu.
    Creditele acordate prin programul Start-Up Nation 2017 au avut un nivel maxim de 200.000 de lei, pentru o perioadă maximă de 24 de luni şi fără garanţii suplimentare pentru proiectul propus. Aproximativ 8.000 de proiecte au primit acorduri de finanţare în cadrul programului Start-Up Nation, conform datelor prezentate de Ministerul pentru Mediul de Afaceri Comerţ şi Antreprenoriat.

  • BOMBĂ în sistemul BANCAR. Banca din România care dă credite de zeci de mii de lei FĂRĂ DOBÂNDĂ

    Dacă cel care apelează la acest instrument de creditare este angajat, poate beneficia de încă 20.000 de lei, a anunţat Guvernul în cel mai recent comunicat de presă.

    ”Implementarea acestor programe va avea beneficii atât economice, cât şi sociale: crearea de locuri de muncă mai bine plătite şi atragerea de proiecte de investiţii cu valoare adăugată mare”, a declarat premierul Viorica Dăncilă, subliniind potenţialul acestor două programe guvernamentale de a consolida România ca o destinaţie atractivă pentru mediul de afaceri.
     
    Lansarea programului ”Investeşte în tine” şi semnarea documentelor necesare derulării lui reprezintă o perspectivă deschisă tinerilor şi persoanelor de vârstă activă de a-şi asigura finanţarea pentru îmbunătăţirea pregătirii profesionale sau pentru acces la diferite servicii de sănătate şi activităţi sportive.
     
    Criteriile de eligibilitate pentru beneficiarii programului ”Investeşte în tine” sunt:
     

  • Archos şi Qustodio lansează o nouă gamă menită să asigur siguranţa copiilor în mediul online

    Pe lângă configuraţia hardware optimizată, gama Archos Junior include un abonament Qustudio Premium, cu acces la un conţinut filtrat şi la instrumentecomplete de gestionare a activităţii de la distanţă. Astfel, părinţii vor avea certitudinea că cei mici sunt constant în siguranţă în mediul online, utilizând tableta sau smartphone-ul într-un mod responsabil. 

  • Angajatul-cameleon: se adaptează permanent la schimbare şi primeşte noi atribuţii o dată la câteva luni

    ompaniile din regiunea Europei Centrale şi de Est trebuie să găsească metode prin care să creeze un mediu de lucru plăcut pentru angajaţi şi propice dezvoltării aşa-numitului „talent digital”, care este vital pentru creşterea digitalizării şi a eficientizării businessurilor din regiune, spune Angelo Lo Vecchio, head of eastern Europe, Middle East & North Africa în cadrul The Adecco Group, companie de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar.
    „Companiile din regiunea Europei Centrale şi de Est trebuie să devină mai deschise şi mai puţin rigide pentru a putea concura cu pieţele internaţionale în ceea ce priveşte reţinerea celor mai buni oameni şi a talentelor”, a spus Lo Vecchio.

    Potrivit datelor Adecco, în topul celor mai importante competenţe tehnice care vor fi cerute de la angajaţi în următorii cinci ani se află managementul strategiilor IT, ingineria mecanică, operarea de motostivuitoare, marketingul şi publicitatea, ingineria aviatică, optimizarea motoarelor de căutare şi analiza de date / financiară.

    Pe lângă acestea, angajatorii se vor uita din ce în ce mai mult spre candidaţi cu abilităţi soft, iar cele mai căutate astfel de competenţe vor fi reprezentate de creativitate, leadership şi gestionare a situaţiilor de criză, adaptabilitate, flexibilitate, spirit antreprenorial şi abilitatea de a învăţa rapid.

    Deşi poate pretenţiile angajatorilor de la profilul angajatului „ideal” al viitorului pot părea prea mari în contextul actual al pieţei muncii, caracterizat de un deficit acut de talente, specialiştii avertizează că este datoria companiilor să îşi instruiască în mod constant angajaţii.

    „Deşi candidaţii sunt angajaţi cu un anumit set de cunoştinţe, competenţe şi abilităţi, dacă rolul şi responsabilităţile corespunzătoare unei poziţii se modifică – aşa cum se întâmplă în mod curent – angajatorul are «responsabilitatea socială» de a investi în propriul capital uman”. În opinia lui Angelo Lo Vecchio, companiile care înţeleg adevărata valoare a dezvoltării profesionale, a culturii, a inovării şi a creativităţii pot să recunoască şi importanţa educaţiei şi formării permanente a propriilor angajaţi: „Companiile de acest gen sunt cele care vor fi mai bine poziţionate şi pregătite pentru a se adapta la cerinţele pieţei muncii, care se află într-o continuă schimbare”.

    De regulă, o piaţă emergentă, în care businessurile cresc, trebuie să se orienteze către dezvoltarea infrastructurii, iar atenţia guvernelor şi a companiilor este îndreptată spre dezvoltarea acesteia. Prin urmare, unul dintre joburile care se vor afla la mare căutare în viitor este acela de inginer. De asemenea, firmele vor căuta specialişti în zona reglementărilor financiare, capabili să analizeze schimbările legislative cu impact în viaţa companiilor.

    „Un alt lucru important este dat de faptul că abilităţile soft lipsesc sau nu sunt suficiente, tocmai de aceea acestea trebuie dezvoltate. În caz contar, lipsa abilităţilor de leadership va conduce la o continuare a «importului» de manageri din alte regiuni în companiile din Europa Centrală şi de Est.”

    De altfel, a mai spus el, una dintre strategiile principale utilizate de angajatorii din Europa Centrală şi de Est pentru a combate deficitul de talente – dar şi pentru a instrui talentele din propria ţară – a constat în angajarea pe plan local a managerilor din ţări mai dezvoltate. Acest sistem este unul bun pentru că se creează astfel o reţea de viitori lideri locali, gata pregătiţi şi experimentaţi, care vor prelua frâiele organizaţiei la finalizarea mandatelor managerilor expaţi. Totuşi, formarea  profesională internă a talentelor – cu scopul de a dezvolta competenţe actuale sau noi – este o strategie pe care angajatorii din regiune ar trebui să se concentreze mai mult, deoarece „deficitul actual de specialişti poate fi diminuat prin formarea profesională specifică şi relevantă”.

    În ceea ce priveşte modalităţile prin care guvernele ar putea să sprijine angajatorii pentru a reduce tensiunile de pe piaţa muncii din regiune (generate de şomajul scăzut şi migraţia externă), Lo Vecchio menţionează un set de recomandări dintr-un raport al Adecco, printre care se află: transformarea problemelor de ocupare a forţei de muncă într-o prioritate a agendei politice, colectarea de date solide privind piaţa muncii, cartografiind nevoile şi competenţe sau promovarea politicilor de educaţie care corelează educaţia cu piaţa muncii, cu un accent puternic pe soluţii de formare profesională bazate pe muncă.

    De asemenea, o altă măsură ar putea fi încurajarea parteneriatelor public-privat care promovează dezvoltarea oportunităţilor de formare la locul de muncă (cum sunt stagiile de ucenicie) şi impulsionarea deschiderii pieţei muncii în vederea atragerii celor mai competenţi angajaţi şi favorizarea unei culturi bazate pe diversitate.

    „Organizaţiile se află într-un context global marcat tot mai mult de schimbări rapide, instabilitate geopolitică şi volatilitate economică, care transformă fundamental modul în care trăim şi muncim. Diversitatea, incluziunea şi mobilitatea globală pot impulsiona atragerea, reţinerea şi dezvoltarea talentului.” 

    Topul celor mai importante competenţe tehnice cerute de angajatori în regiunea Europei Centrale şi de Est

    Managementul
    strategiilor IT
    Inginerie mecanică
    Operare motostivuitor
    Marketing şi publicitate
    Inginerie aviatică
    Optimizare motoare de căutare (SEO)
    Securitate cibernetică
    Analiză de date
    Analiză financiară

    Topul celor mai importante competenţe non-tehnice cerute de angajatori în regiunea Europei Centrale şi de Est

    Creativitate
    Leadership şi gestionarea situaţiilor de criză
    Tenacitate şi adaptabilitate
    Flexibilitate şi rezolvarea problemelor
    Înţelegere interculturală
    Antreprenorial
    Cunoştinţe despre date
    Agilitate şi învăţare rapidă

    Sursa: Adecco Group

  • “Vom oferi gratuit heroină dependenţilor pentru a le îmbunătăţi viaţa”. Anunţul ŞOCANT al unui guvern european

    Autorităţile din Norvegia vor oferi heroină dependenţilor, pentru a le creşte acestora nivelul de viaţă, a anunţat recent un oficial.

    Programul va începe în 2020 şi va include, în primă fază, aproximativ 400 de persoane dependente.

    Deşi este un program extrem de controverstat, mai mulţi susţinători au declarat că astfel se va reduce numărul crimelor şi al deceselor datorate consumului de droguri.

    Într-o postare pe Facebook, ministrul Sănătăţii din Norvegia a transmis: “Sperăm că această soluţie va îmbunătăţi calitatea vieţii pentru persoanele dependente, oameni la care astăzi nu putem ajunge şi pe care programele desfăşurate acum nu îi ajută.”

    Norvegia are unul dintre cele mai ridicate numere de decese survenite  ca urmare a supradozelor din Europa, 81 de persoane la fiecare milion.