BusinessMagazin

Tag: primar

  • Litoralul Vestului: Lacul cu plajă şi nisip fin atrage peste 100.000 de turişti în fiecare an

    Lacul are o suprafaţă de aproximativ zece hectare, o plajă cu nisip fin şi se găseşte la poalele Munţilor Zarandului, într-o zonă de confluenţă a câmpiei cu dealul.
     
    Datorită aspectului exotic, Lacul Ghioroc atrage tot mai mulţi turişti în fiecare an.
     
     
    Potrivit primarului comunei Ghioroc, Corneliu Popi-Morodan, anul trecut, numărul vizitatorilor a depăşit 100.000, iar în acest an sunt aşteptaţi între 120.000 şi 130.000 de turişti. Înainte de deschiderea sezonului estival 2018, reprezentanţii primăriei au făcut numeroase investiţii.
     
    “Plaja Ghioroc a fost deschisă în 28 aprilie, turiştii fiind aşteptaţi până în data de 15 septembrie. 
     
    Important este că sunt zone verzi unde se poate campa, terasele sunt deschise, unde turiştii pot să şi ia masa, parcarea este funcţională”, a declarat Corneliu Popi-Morodan.
     
     
    Anul trecut, pe plaja au fost plantaţi 40 de palmieri, iar în acest an, Primăria Ghioroc a mai cumpărat încă 20.
     
    Pomii se află într-o zonă specială, inspirată din staţiunea Mamaia, în care vizitatorii se pot fotografia cu un panou mare pe care scrie “Plaja Ghioroc”, iar în spate se vede lacul.
     
     
    Primăria Ghioroc vrea să realizeze un camping pe plaja lacului, în care să poată fi cazate 52 de persoane, iar lucrările sunt în toi. De asemenea, la data de 1 iunie este preconizat că va fi funcţional toboganul cu apă.
     
    În ceea ce priveşte tarifele, cel mai probabil un apartament va putea fi închiriat cu 100 de lei pe noapte. Căsuţele se află la zece metri de lac, chiar pe plajă. Oricum, turiştii au soluţii de dormit, sunt două pensiuni în zonă cu 49 de locuri”, a afirmat primarul comunei Ghioroc.

  • Litoralul Vestului: Lacul cu plajă şi nisip fin atrage peste 100.000 de turişti în fiecare an

    Lacul are o suprafaţă de aproximativ zece hectare, o plajă cu nisip fin şi se găseşte la poalele Munţilor Zarandului, într-o zonă de confluenţă a câmpiei cu dealul.
     
    Datorită aspectului exotic, Lacul Ghioroc atrage tot mai mulţi turişti în fiecare an.
     
     
    Potrivit primarului comunei Ghioroc, Corneliu Popi-Morodan, anul trecut, numărul vizitatorilor a depăşit 100.000, iar în acest an sunt aşteptaţi între 120.000 şi 130.000 de turişti. Înainte de deschiderea sezonului estival 2018, reprezentanţii primăriei au făcut numeroase investiţii.
     
    “Plaja Ghioroc a fost deschisă în 28 aprilie, turiştii fiind aşteptaţi până în data de 15 septembrie. 
     
    Important este că sunt zone verzi unde se poate campa, terasele sunt deschise, unde turiştii pot să şi ia masa, parcarea este funcţională”, a declarat Corneliu Popi-Morodan.
     
     
    Anul trecut, pe plaja au fost plantaţi 40 de palmieri, iar în acest an, Primăria Ghioroc a mai cumpărat încă 20.
     
    Pomii se află într-o zonă specială, inspirată din staţiunea Mamaia, în care vizitatorii se pot fotografia cu un panou mare pe care scrie “Plaja Ghioroc”, iar în spate se vede lacul.
     
     
    Primăria Ghioroc vrea să realizeze un camping pe plaja lacului, în care să poată fi cazate 52 de persoane, iar lucrările sunt în toi. De asemenea, la data de 1 iunie este preconizat că va fi funcţional toboganul cu apă.
     
    În ceea ce priveşte tarifele, cel mai probabil un apartament va putea fi închiriat cu 100 de lei pe noapte. Căsuţele se află la zece metri de lac, chiar pe plajă. Oricum, turiştii au soluţii de dormit, sunt două pensiuni în zonă cu 49 de locuri”, a afirmat primarul comunei Ghioroc.

  • Preşedintele Iohannis a atacat la CCR legea care permite detenţia la domiciliu

    ”Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal a fost transmisă de Parlament Preşedintelui României, în vederea promulgării, la data de 16 iunie 2018. În opinia noastră, prin modul în care a fost adoptată, legea menţionată încalcă principiul bicameralismului prevăzut de art. 61 alin. (2) şi de art. 75 din Constituţie, astfel cum a fost acesta dezvoltat prin jurisprudenţa Curţii Constituţionale. De asemenea, prin conţinutul normativ, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (5), ale art. 21 alin. (1) şi (2) şi ale art. 24 alin. (2) din Constituţie, precum şi convenţiile internaţionale la care România este parte”, se arată în sesizarea de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preşedintele Iohannis a atacat la CCR legea care permite detenţia la domiciliu

    ”Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal a fost transmisă de Parlament Preşedintelui României, în vederea promulgării, la data de 16 iunie 2018. În opinia noastră, prin modul în care a fost adoptată, legea menţionată încalcă principiul bicameralismului prevăzut de art. 61 alin. (2) şi de art. 75 din Constituţie, astfel cum a fost acesta dezvoltat prin jurisprudenţa Curţii Constituţionale. De asemenea, prin conţinutul normativ, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (5), ale art. 21 alin. (1) şi (2) şi ale art. 24 alin. (2) din Constituţie, precum şi convenţiile internaţionale la care România este parte”, se arată în sesizarea de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O lecţie pentru toate oraşele mari: Un palat din România a fost restaurat şi arată superb. „Şi-a recăpătat strălucirea de odinioară”

    Oradea devine, încet-încet, cel mai frumos oraş al României. O lecţie dată Braşovului şi Clujului cum se poate restaura centrul oraşului. Primarul Ilie Bolojan anunţă că încă un palat a fost reabilitat.

    Primarul Ilie Bolojan a scris pe Facebook: „Palatul Moskovits Miksa şi-a recăpătat strălucirea de odinioară. Începute în ianuarie 2016, lucrările de restaurare a palatului au fost finalizate, ele fiind realizate în cadrul Programului Multianual pentru reabilitarea faţadelor, din bugetul propriu al primăriei.

    Din valoarea totală a lucrărilor, Primăria Oradea a acordat 20% grant, urmând ca diferenţa de 80% să fie recuperată de la proprietarii imobilului. Pictura interioară a palatului urmează să fie refăcută de către municipalitate prin Fundaţia pentru Protejarea Monumentelor Istorice din Judeţul Bihor.”

    Încă o stradă din Oradea va fi transformată în zonă pietonală. Este vorba despre Strada Libertăţii, care în următorii doi ani îşi va schimba înfăţişarea printr-un proiect susţinut, speră autorităţile, cu fonduri europene. În acest fel, edilii vor să pună în valoare malul drept al Crişului Repede, în zona centrală, şi să-l transforme într-un loc de promenadă.

    “Sistemul de iluminat va fi complet regândit cu sistem LED, mobilierul urban în linia a ceea ce e prevăzut în zona centrală”, a explicat Mircea Mălan, viceprimar al municipiului Oradea pentru 

    La capătul Străzii Libertăţii spre parcul cu acelaşi nume va fi amenajat un sens giratoriu, care va asigura accesul către o parcare supraetajată ce va fi amenajată în zonă. În partea dinspre podul Sfântul Ladislau, autorităţile îşi doresc o alee pietonală.

    “Vrem să legăm această zonă pietonală pe sub pod, pe malul drept, de promenada care există până aproape de podul Ladislau, de cealaltă parte”, spune viceprimarul Mălan.

  • O lecţie pentru toate oraşele mari: Un palat din România a fost restaurat şi arată superb. „Şi-a recăpătat strălucirea de odinioară”

    Oradea devine, încet-încet, cel mai frumos oraş al României. O lecţie dată Braşovului şi Clujului cum se poate restaura centrul oraşului. Primarul Ilie Bolojan anunţă că încă un palat a fost reabilitat.

    Primarul Ilie Bolojan a scris pe Facebook: „Palatul Moskovits Miksa şi-a recăpătat strălucirea de odinioară. Începute în ianuarie 2016, lucrările de restaurare a palatului au fost finalizate, ele fiind realizate în cadrul Programului Multianual pentru reabilitarea faţadelor, din bugetul propriu al primăriei.

    Din valoarea totală a lucrărilor, Primăria Oradea a acordat 20% grant, urmând ca diferenţa de 80% să fie recuperată de la proprietarii imobilului. Pictura interioară a palatului urmează să fie refăcută de către municipalitate prin Fundaţia pentru Protejarea Monumentelor Istorice din Judeţul Bihor.”

    Încă o stradă din Oradea va fi transformată în zonă pietonală. Este vorba despre Strada Libertăţii, care în următorii doi ani îşi va schimba înfăţişarea printr-un proiect susţinut, speră autorităţile, cu fonduri europene. În acest fel, edilii vor să pună în valoare malul drept al Crişului Repede, în zona centrală, şi să-l transforme într-un loc de promenadă.

    “Sistemul de iluminat va fi complet regândit cu sistem LED, mobilierul urban în linia a ceea ce e prevăzut în zona centrală”, a explicat Mircea Mălan, viceprimar al municipiului Oradea pentru 

    La capătul Străzii Libertăţii spre parcul cu acelaşi nume va fi amenajat un sens giratoriu, care va asigura accesul către o parcare supraetajată ce va fi amenajată în zonă. În partea dinspre podul Sfântul Ladislau, autorităţile îşi doresc o alee pietonală.

    “Vrem să legăm această zonă pietonală pe sub pod, pe malul drept, de promenada care există până aproape de podul Ladislau, de cealaltă parte”, spune viceprimarul Mălan.

  • Antonio Halili, un primar filipinez, a fost împuşcat mortal de un lunetist

    Un controversat primar filipinez, care şi-a câştigat notorietatea după ce s-a dat în spectacol cu oamenii pe care i-a arestat în lupta împotriva drogurilor, a fost omorât de un lunetist la o ceremonie de înălţare a steagului, luni dimineaţă, potrivit CNN.

    Primarul oraşului Tanauan a fost omorât cu un singur glonţ în piept, identitatea asasinului nefiind cunoscută încă, a declarat inspectorul de poliţie Renato Mercado pentru CNN.

    După ce focul a fost tras, oamenii din securitatea personală a primarului au răspuns, cauzând panică printre oficialii guvernamentali, potrivit agenţiei de ştiri din Filipine, PNA.

    Inspectorul de poliţie Edward E. Caranza a declarat pentru PNA că glonţul a fost tras de la distanţă.

    Halili a fost declarat decedat la spitalul Reyes Memorial la mai puţin de o oră după incident.

     

  • Criticată pentru politicile anti-migraţie, Italia ar fi permis unei ambarcaţiuni cu imigranţi să acosteze într-un port din Sicilia

    Ministrul de Interne Matteo Salvini i-a permis ambarcaţiunii, care se afla în apropierea portului sicilian Pozzallo, să intre, a informat primarul oraşului, Roberto Ammatuna.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primar PSD: Liviu Dragnea trebuie să plece de la conducerea partidului şi a ţării

    Primarul oraşului Jebel, din judeţul Timiş, Sabin Bociu, a postat, luni dimineaţa, un mesaj pe pagina sa de Facebook, în care îi solicit demisia lui Liviu Dragnea din fruntea partidului, după ce a fost condamnat la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare.

    “Sunt membru al Partidului Social-Democrat de 20 de ani, cred în valorile stângii, dar nu mă alătur grupului de sinucigaşi politici şi dezavuez deciziile CExN! Trăiesc cu speranţa că sunt mulţi colegi ce gândesc la fel ca mine şi că PSD va realiza că Liviu Dragnea trebuie să plece de la conducerea partidului şi a ţării, iar PSD, în plenitudinea sa, să se apropie din nou de idealurile românilor”, a scris Sabin Bociu, care este şi vicepreşedinte al PSD Timiş, pe reţeaua de socializare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât de bogaţi sunt acum cei care conduc primăria unuia dintre cele mai oraşe din România

    Primarul Nicolae Robu, viceprimarii Dan Diaconu si Farkas Imre, precum si consilierii locali ai edilului sef si-au publicat toti declaratiile. Li se adauga o buna parte dintre consilierii locali. Insa mai sunt destui cei care nu au documentele inca la vedere, asa cum cere legea integritatii in exercitarea de functii ori demintati publice.
     
    Primarul Nicolae Robu a adus in familie 309.753 de lei, potrivit declaratiei de avere, venituri de la Primaria Timisoara (151.129 lei), de la Universitatea Politehnica (145.418 lei) unde are activitate didactica si de la AOSR (10.044 lei) unde e membru de onoare al Academiei Oamenilor de Stiinta. Sotia sa Florica a castigat 3162 lei din niste diferente salariale de la Scoala Gen 30, dar si din pensie 24.000 de lei.
     
    Primarul are in conturile familiei 41.338 de lei, fata de aproximativ 3000 in urma cu un an, potrivit declaratiei de avere, iar la capitolul bunuri are trecute 2 apartamente in Timisoara, pe care le detine impreuna cu sotia, si 3 masini: un Daewo Cielo din 2003, un Renault Laguna 2 din 2001 si un Renault Latitude din 2013.
     
    Viceprimarul Dan Diaconu a castigat de la primarie anul trecut 101.822 de lei, iar in conturi are impreuna cu sotia aproape 100.000 de lei. Viceprimarul are insa si datorii, intrucat are un credit luat din banca, de 15.000 de euro. Dan Diaconu are un teren de 1000 mp in Giarmata Vii, comuna Ghiroda, pe care l-a mostenit, un apartament in Timisoara si o casa in Giarmata Vii, impreuna cu sotia.
     
    Viceprimarul Farkas Imre are un apartament in Timisoara si o casa de vacanta la Baia de Fier, un autoturism Hyundai din 2016 si un BMW din 2003. Nu are datorii si nici bani in conturi. Farkas Imre a castigat de la Primaria Timisoara 101.822 de lei, iar sotia, medic dentist, doar 2.084 lei. Din chirii, a mai incasat 9900 de lei.
     
    Si consilierii personali ai primarului Nicolae Robu si-au publicat declaratiile de avere.
     
    Cel mai nou dintre ei, Ciprian Trocan, nu are case, nu are masini. A castigat 10.000 de lei ca expert parlamentar in Parlamentul Romaniei si alti 1683 de lei din activitatea de agent de vanzari la o firma.
     
    Ioan Nasleu a castigat 37.571 de lei de la Primaria Timisoara si alti 19.980 lei ca membru in Consiliul de Administratie de la Retim. Nu are bani in conturi si nici locuinte ori terenuri. Are o datorie de 23.000 de euro la o banca. Are un Land Rover di 1993 si o motocicleta Yamaha din 2001, potrivit declaratiei de avere.
     
    Dorel Borza are impreuna cu sotia mai multe terenuri: unul in Ghiroda, unul in Urseni si altul in Arad, toate dobandite inainte de 2006, si o casa in Timisoara. Familia sa detine bijuterii de 9.300 de euro si obiecte de arta de 14.900 de euro.
    Dorel Borza noteaza ca a vandut o casa de vacanta de 15.000 de euro in comuna Balint.
     
    Cat priveste banii din conturi, la mai multe banci, are 508.091 lei, 16.900 de euro si 5.758 de dolari. Li se adauga actiuni la 2 firme.
     
    Consilierul personal al primarului are si datorii de aproximativ 300.000 de lei.
    Dorel Borza a castigat de la Primaria Timisoara 43.607 lei, alti 31.716 lei ca membru in CA al Retim, iar sotia Claudia Borza, ca profesor 136.176 de lei si ca medic alti 80.341 de lei. Acestor venituri li se adauga pensia lui Dorel Borza de 41.796 de lei si indemnizatia de senator 40.206 lei.