BusinessMagazin

Tag: plati

  • Peste jumătate dintre români ar pleca de la job-ul actual dacă ar găsi un loc de muncă mai bine plătit, dar o mărire salarială reprezintă primul factor care i-ar face să reconsidere o eventuală demisie

    Românii au devenit mai curajoşi să facă schimbări în carieră, în contextul în care deficitul de candidaţi se adânceşte şi mai mult odată cu revenirea pieţei muncii la nivelul prepandemic, arată datele celui mai recent sondaj eJobs.

    Astfel, doar de la începutul acestui an până în prezent au fost publicate aproape 165.000 de locuri de muncă, cu 55% mai multe faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi cu 71% mai multe comparativ cu 2020.

    În acest context, aproape 85% dintre respondenţi spun că fie îşi caută un job în acest moment, fie că ar accepta un loc de muncă mai bun dacă s-ar ivi oportunitatea, chiar dacă nu caută activ un nou loc de muncă.

    Întrebaţi de ce ar schimba actualul job, peste jumătate (52%) menţionează un salariu mai mare, în timp ce 16% ar alege un loc de muncă unde să poată evolua în carieră şi cu proiecte care să-i motiveze. În acelaşi timp, 15% ar schimba angajatorul pentru mai multă flexibilitate, iar 8,5% pentru mai multă stabilitate. De asemenea, 4,5% ar alege un job pentru mediul de lucru, manageri şi colegi, iar 4% pentru mai multe beneficii extrasalariale.

    „Reanimarea pieţei muncii a insuflat o doză suplimentară de curaj celor care aveau nemulţumiri legate de jobul curent. În acest moment, piaţa este clar în favoarea candidaţilor, ceea ce le oferă şi legitimitate la negociere atunci când îşi schimbă jobul, iar, pe de altă parte, pune companiile în mare dificultate în contextul unui deficit de talente galopant pe aproape toate domeniile şi industriile.”, spune Raluca Dumitra, Head of Marketing eJobs România, cea mai mare platformă de recrutare din ţară.

    Ea precizează că în continuare factorul financiar primează: un salariu mai mare e principalul criteriu care i-ar determina pe români să facă o schimbare de job, dar în acelaşi timp, poate şi mai important e faptul că o mărire salarială reprezintă primul factor care i-ar face să reconsidere o eventuală demisie.

    “Dacă la începutul anului vorbeam despre The Great Resignation şi de candidaţi tot mai dispuşi să-şi dea demisia fără planuri de rezervă pentru că ştiu că piaţa e caldă, acum lucrurile nu s-au schimbat foarte mult, ba din contră, curajul acestora pare tot mai mare”, spune Raluca Dumitra.

    Chiar şi acolo unde decizia de a părăsi o companie este luată, conform sondajului eJobs, există totuşi anumiţi factori care ar putea să îi întoarcă pe angajaţi din drum. Astfel, peste jumătate dintre români (55%) ar reconsidera decizia dacă ar primi o mărire de salariu la jobul actual. Cei mai mulţi dintre respondenţi (67%) nu şi-ar mai da demisia dacă li s-ar mări salariul cu minimum 20%.

    Un alt aspect interesant de luat în calcul în contextul revenirii la birou din ultima vreme e faptul că flexibilitatea e al doilea lucru care i-ar întoarce din drum pe angajaţii decişi să-şi dea demisia. Datele celui mai recent sondaj eJobs arată că românii îşi doresc tot mai mult să aibă controlul programului de lucru sau al locului de unde îşi desfăşoară activitatea, creşterea flexibilităţii la job fiind menţionată de 13% dintre respondenţi drept un motiv pentru care ar decide să rămână la locul curent de muncă.

    Dacă ne uităm la cum definesc românii creşterea flexibilităţii la actualul job, peste o treime din respondenţi doresc să păstreze programul de lucru tradiţional de 8 ore/5 zile pe săptămână, dar cu posibilitatea de a-şi alege intervalele de lucru. Aproape 25% şi-ar dori să poată să lucreze şi de acasă câteva zile pe săptămână, în timp ce peste 20% ar vrea să lucreze numai de acasă. În acelaşi timp, pe 17% din angajaţi scurtarea săptămânii de lucru la 4 zile i-ar întoarce din drum dacă ar fi hotărâţi să-şi dea demisia.

    „Candidaţii au devenit mai selectivi când vine vorba despre schimbarea locului de muncă, având în vedere că au la dispoziţie mai multe oportunităţi decât aveau în perioada pandemică. Deşi 59% dintre respondenţi sunt calculaţi şi fac schimbări profesionale doar când au un plan de rezervă, trebuie să ţinem cont că restul, adică 41%, preferă să nu stea la un job care îi nemulţumeşte, chiar dacă nu au o altă oportunitate pe masă pentru că au încredere că există suficiente joburi pentru nivelul lor de experienţă. E un procent enorm”, mai spune Raluca Dumitra.

    19% dintre respondenţi spun că aşteaptă să aibă mai multe oferte de job pe masă pentru a lua o decizie asumată, 14% spun că au acceptat întotdeauna o ofertă cu un salariu mai mare, iar 3% acceptă o ofertă de muncă imediat, de teamă să nu o piardă. Sondajul eJobs mai arată că 63% dintre români pun semnul egal între schimbarea jobului şi curaj, 23% asociază un loc de muncă nou cu pragmatismul şi 9,5% cu pasiunea, în timp ce doar 4,5% abordează procesul de schimbare a jobului cu timiditate ori plictiseală.

    Sondajul eJobs a fost derulat în perioada 15 aprilie – 5 mai 2022, pe un eşantion de 2.803 respondenţi.

     

  • Ministerul Finanţelor declară război celor care fac evaziune fiscală folosind ”plata ramburs”

    Ministerul Finanţelor propune o lege prin care obligă firmele de curierat/ cu activităţi poştale să raporteze detaliile despre produsele livrate şi beneficiarii acestora, în aşa fel încât să se reducă evaziunea fiscală întâlnită mai ales în cazurile cu ”plata cash la livrare”.

    ”Prin aceastã mãsurã se urmãreşte identificarea beneficiarilor reali care eludeazã taxele şi impozitele datorate, prin încasarea sub formã de rambursuri prin intermediul furnizorilor de servicii poştale, a veniturilor obţinute din tranzacţii efectuate în mediul on-line”, se arată în comunicatul Finanţelor, care propune un act normativ care vine să modifice şi să completeze Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedurã fiscalã.

    Concret, dacă un o persoana fizică vinde un produs în urma unei promovări pe Instagram, de exemplu, iar plata produsului se face ramburs, banii pot ajunge, prin intermediul firmei de curierat, tot cash, la persoana fizică care a vândut produsul.

    ”Cred că sunt vizate celebrele scheme prin Amazon. O persoană fizică cumpără produse de pe Amazon, de exemplu, apoi le comercializează în ţară, prin intermediul firmelor de curierat, cu plata cash la livrare, fără să plătească nicio taxă. Erau persoane care atingeau şi vânzări de un milion de lei prin această metodă. Probabil că din raportările firmelor de curierat şi-au dat seama cei de la Fisc şi vor să întărească legea”, a spus consultantul fiscal Adrian Benţa.

    Adrian Mihai, unul dintre fondatorii firmei de curierat Fan Courier, spune că majoritatea clienţilor care folosesc serviciile companiei lucrează prin intermediul băncilor, astfel că, cel mai probabil, sumele sunt fiscalizate.

    ”Noi lucrăm cu foarte multe companii din foarte multe domenii, care îşi încasează cu ajutorul nostru banii, dar mare parte din ce lucrăm noi reprezintă tranzacţii realizate prin bancă. Iar aceşti bani cred că sunt fiscalizaţi, nu cred că îşi permite cineva să îşi primească banii prin bancă şi să nu-i fiscalizeze. Avem un nivel al tranzacţiilor ramburs foarte scăzut, cred că sub 1% din total sunt făcute cu cash. Oricum, noi suntem obligaţi să oferim informaţii organelor abilitate şi cred că noua lege ajută şi mai mult la obţinerea acestor informaţii”, a explicat Adrian Mihai de la Fan Courier.

    De evaziune fiscală prin ”plata la livrare” pot fi suspectate şi persoanele juridice.

    ”Există posibilitatea să fie şi mari vânzători de produse, cu aşa-numite firme fantomă, care fac pe o firmă achiziţii intracomunitare, apoi transferă bunurile către altă firmă care vinde către persoane fizice şi aşa se evită plata taxelor”, a explicat consultantul fiscal Emilian Duca.

     

  • Rusia evită din nou intrarea în incapacitate de plată, după ce a plătit restanţele avute la creditorii internaţionali

    Rusia a reuşit din nou să evite la limită intrarea în incapacitate de plată, după ce plăţile restante pentru două dintre euro-obligaţiunile sale suverane au fost trimise unora dintre creditorii săi, scrie Reuters.

    Rusia făcuse ceea ce părea a fi o întoarcere de ultimă oră pentru a evita intrarea în incapacitate de plată a obligaţiunilor, după ce Ministerul de Finanţe a anunţat vineri că a plătit aproape 650 de milioane de dolari pe care îi datora sub formă de cupoane şi principal deţinătorilor de obligaţiuni înainte de expirarea perioadei de graţie la 4 mai.

    Un oficial american de rang înalt a confirmat că Moscova a efectuat plata fără a utiliza rezervele îngheţate în Statele Unite, adăugând că originea exactă a fondurilor nu este clară. 

    Sursa, care a vorbit sub rezerva anonimatului, a declarat că fondurile au fost transferate luni către unii deţinători de obligaţiuni.

    Obligaţiunile internaţionale ale Rusiei, în valoare de 40 de miliarde de dolari, au devenit punctul central al unui conflict financiar între capitalele occidentale, care au impus sancţiuni radicale ţării din cauza războiului din Ucraina, şi Moscova, care a introdus măsuri de contracarare.

    Restricţiile au complicat plăţile datoriilor la obligaţiunile suverane şi corporative, o serie de corporaţii şi entităţi de stat, precum Căile Ferate Ruse, nereuşind să transfere fonduri la timp. 

    Plăţile scadente pe 4 aprilie acoperă o obligaţiune care a ajuns la scadenţă în acea zi, precum şi plăţile de dobândă pentru una scadentă în 2024.

    Atenţia se îndreaptă acum către plăţile viitoare, Rusia urmând să plătească pe 27 mai cupoane pentru o obligaţiune în dolari emisă în 2016 şi o obligaţiune în euro emisă în 2021.

  • Gazul rusesc, marea slăbiciune a Uniunii Europene: Miniştrii Energiei din UE căută disperaţi o soluţie pentru a evita oprirea bruscă a gazelor în urma noilor condiţii de plată impuse de Moscova

    Miniştrii Energiei din ţările Uniunii Europene au programat luni o şedinţă de urgenţă în vederea găsirii unui răspuns pentru noile condiţii de plată ale Moscovei, scrie Reuters.

    Rusia a oprit săptămâna trecută livrările de gaz către Bulgaria şi Polonia, după ce acestea au refuzat să îndeplinească cererea de a plăti importurile în ruble.

    Atât Polonia, cât şi Bulgaria plănuiau să înceteze utilizarea gazului rusesc în acest an şi spun că pot face faţă opririi. Cu toate acestea, acţiunea Rusiei a stârnit teama că alte ţări UE, inclusiv prima putere economică a Europei dependentă de gaz rusesc, Germania, ar putea fi următoarele victime.

    Având în vedere numărul semnificativ al companiilor europene care se confruntă cu termene limită de plată a gazelor la sfârşitul acestei luni, statele UE au o nevoie stringentă de a clarifica dacă firmele pot continua să cumpere combustibil fără a încălca sancţiunile împotriva Rusiei.

    Potrivit declaraţiilor Moscovei, cumpărătorii străini de gaze trebuie să depună euro sau dolari într-un cont la banca privată rusă Gazprombank, urmând ca mai apoi sumele să fie convertite în ruble pentru săvârşirea plăţilor.

    Comisia Europeană a declarat ţărilor că respectarea schemei Rusiei ar putea încălca sancţiunile UE, sugerând totodată statelor că ar putea face plăţi conforme cu sancţiunile dacă declară finalizată plata odată ce aceasta a fost efectuată în euro, înainte de conversia ei în ruble.

    După ce Bulgaria, Danemarca, Grecia, Polonia, Slovacia şi altele au cerut săptămâna trecută sfaturi mai clare cu privire la situaţia actuală, Bruxelles-ul a decis elaborarea unor orientări suplimentare.

    Rusia a declarat vineri că nu vede nicio problemă în legătură cu decretul său, care consideră că obligaţia cumpărătorului este îndeplinită numai după ce valuta a fost convertită în ruble.

    În timp ce Bulgaria şi Polonia au refuzat să se implice în schema Moscovei, Germania a făcut ecou soluţiei Comisiei de a permite companiilor să plătească conform noilor cereri.

    Plăţile în ruble pot ajuta la adăpostirea economiei Rusiei de impactul sancţiunilor, în timp ce veniturile din combustibili pot ajuta la finanţarea a ceea ce Moscova numeşte o operaţiune militară specială.

    Ţările UE au plătit Rusiei peste 45 de miliarde de euro (47,43 miliarde de dolari) pentru gaz şi petrol de la începutul razboiului, a constatat organizaţia „Centrul de Cercetare pentru Energie şi Aer Curat”.

    Rusia furnizează Uniunii Europene 40% din gazele blocului şi 26% din importurile sale de petrol, o dependenţă din cauza căreia Germania şi alţii au rezistat până acum solicitărilor de oprire bruscă a importurilor de combustibil rusesc de teama unor daune economice.

    Cu toate acestea, potrivit oficialilor, UE intenţionează interzicerea importurilor de petrol rusesc până la sfârşitul anului.

    Dependenţa de gazul rusesc variază de la o ţară la alta, dar analiştii sunt de părere că o întrerupere totală imediată a gazului rusesc ar arunca ţări ale Uniunii Europene în recesiune, necesitând măsuri de urgenţă violente, cum ar fi închiderea unor fabrici, pentru a face faţă şocului economic.

  • Campioni la plăţile din mers

    În 2022, cardul este „integratorul-şef” în mobilitatea urbană şi poate reprezenta punctul comun al tuturor opţiunilor de transport urban şi metropolitan, de la autobuze, troleibuze, tramvaie, metrou sau trenuri şi până la trotinete, parcări sau staţii de încărcare pentru vehicule electrice. Domeniul plăţilor digitale când vine vorba de transportul public este unul la care România nu stă deloc rău – doar un loc ne desparte de poziţia întâi la nivel european.

    În 2015, C. era student în primul an de facultate, proaspăt ajuns la Bucureşti dintr-un mic oraş de provincie. Într-o după-amiază obişnuită de duminică, a plecat de la căminul de studenţi spre centrul oraşului, însă chioşcul de pe Şoseaua Fundeni din Capitală, de unde putea cumpăra călătorii de autobuz era închis. Convins că realitatea situaţiei va funcţiona drept o scuză bună şi îl va feri de o posibilă amendă, studentul a urcat în autobuz.

    Doar câteva staţii mai târziu el a aflat rapid care e costul suprataxei aplicate de controlori atunci când nu îţi plăteşti călătoria. „Trebuia să vă gândiţi de ieri şi să vă cumpăraţi călătorii” sau „dacă mergeaţi patru staţii pe jos găseaţi un alt chioşc deschis” – au fost singurele argumente pentru un student ajuns în Bucureşti, care nu a ştiut de unde să cumpere un bilet. Astăzi, problema lui C. nu mai există. Un tânăr student proaspăt sosit în Capitală îşi poate plăti călătoria direct cu cardul contactless în autobuz, poate achiziţiona călătoria online de pe platforma operatorului de transport sau poate plăti printr-un simplu SMS. Totul din mers.

    Mai mult, România de astăzi ocupă locul doi în Europa la plăţile digitale în transportul public, iar în luna martie a anului 2022 au fost înregistrate peste 3,1 milioane de plăţi cu cardul în transportul public din ţară, conform informaţiilor oferite de reprezentanţii Visa România şi BCR în cadrul videoconferinţei ZF/Visa „Mobilitatea urbană în era plăţilor digitale“. „Plăţile digitale în transport – şi aici ne referim în principiu la plăţi contactless – sunt răspunsul unei necesităţi pe care am văzut-o în piaţă. Astăzi toată lumea îşi doreşte să se deplaseze repede, atât în mediul urban, cât şi din mediul urban în localităţile din zonele metropolitane”, a explicat Elena Ungureanu, country manager, Visa România. Visa derulează în prezent la nivel global peste 500 de proiecte care sunt active în 160 de oraşe. La nivel european, soluţia Visa este implementată în peste 60 de oraşe, printre care metropole precum Londra, Paris sau Madrid, dar şi oraşe mai mici cu potenţial turistic precum Porto, Torino sau Varşovia. „În toate aceste oraşe, soluţia de plată contactless în mijloacele de transport în comun a venit natural, ca o dorinţă atât a consumatorilor cât şi a autorităţilor de a fluidiza tot ceea ce înseamnă trafic şi de a îndrepta cât mai multe lume către mijloace de transport în comun.”

     În România, plăţile digitale au pătruns în transportul public deja în 18 oraşe în ultimii ani, iar acest parcurs este rezultatul eforturilor comune ale companiei Visa, ale operatorilor de transport şi, în cazul a 16 dintre aceste oraşe, ale partenerului BCR – care spune că investiţiile de până acum au însemnat „foarte multe milioane”. Scopul declarat al Visa şi BCR este de a investi de fapt în schimbarea unui comportament şi în educarea călătorului. „Suntem mândri că am reuşit să implementăm în doar patru ani în 16 oraşe din ţară soluţia de transport, poziţionând România în top. Între acestea, vorbim despre oraşele mari, precum Bucureşti, Cluj, Timişoara, Iaşi sau Craiova, dar şi despre oraşe de talie mai mică din perspectiva numărului de locuitori, cum sunt Reşiţa, Baia Mare, Arad, Botoşani sau Sibiu, care este, de altfel, pionier, fiind primul oraş care şi-a dorit să implementeze o astfel de soluţie”, a spus Dana Dima Demetrian, vicepreşedinte executiv, Retail & Private Banking, BCR. Din cele 3,1 milioane de tranzacţii realizate cu cardul în transportul public din România în luna martie, jumătate au fost efectuate în Bucureşti şi aproape un sfert au fost realizate în Cluj. „Avem peste 53 de milioane de tranzacţii realizate cu cardul de la început, implementările au fost făcute pe rând, nu toate în acelaşi timp, dar creşterile de 20-30% de la o lună la cealaltă înseamnă o adopţie fantastică a tehnologiei.” Elena Ungureanu a subliniat că cele 18 oraşe în care a fost implementată soluţia de plată digitală în transportul public acoperă aproape jumătate din populaţia ţării, iar aceste eforturi au însemnat până acum implementarea a 8.000 de terminale în patru ani. „În decembrie 2021, Bucureştiul înregistra o creştere a numărului de tranzacţii cu peste 80% pe Visa faţă de decembrie 2020. Şi ce este important, numărul de tranzacţii în transportul de comun creşte de două ori mai rapid decât numărul de tranzacţii totale la nivel de ţară, conform datelor BNR.”

    18 oraş…e din ţ„ară au implementat solu„ţii de plată cu cardul în transportul public

    Locul 2 este ocupat de România la nivel european în topul plăţilor digitale în transportul public

    În continuare, Visa România şi BCR sunt pregătite să intre în discuţii şi să răspândească plăţile digitale la nivelul transportului public din întreaga ţară, în funcţie de ritmul în care autorităţile locale şi operatorii locali de transport iau decizii în acest sens. Totuşi, Liviu Neag, director general la Compania de Transport Public Cluj, a explicat în cadrul evenimentului că 7 din 10 vehicule implicate în transportul public de persoane din oraşele reşedinţă de judeţ au implementat deja astfel de soluţii. „Cea mai mare parte din investiţii s-a consumat deja. Cunosc numărul de vehicule la nivel de operatori la nivel naţional şi pot spune că vă apropiaţi de 70% din flota transportului public, ceea ce înseamnă că efortul financiar este unul mic în comparaţie cu ce s-a investit până acum. Majoritatea operatorilor cei mari au implementat deja, iar cei care nu au implementat încă au un număr de vehicule mai mic, ceea ce înseamnă că efortul financiar al BCR va fi unul mai mic.”

    Şeful companiei de transport din Cluj consideră că până la finalul anului, plăţile digitale vor fi implementate în toate oraşele reşedinţă de judeţ din România, pe fondul unui interes crescut al celor care operează transportul public în municipiile din ţară. „În cadrul Federaţiei Transportatorilor Publici din România, sunt convins că este un curent pozitiv în implementarea acestui sistem, în ce priveşte digitalizarea, şi eu sunt convins că până la sfârşitul anului cel puţin operatorii de transport de la nivelul oraşelor reşedinţă de judeţ vor avea implementat acest sistem. Sunt optimist şi asta o spun din analizele şi discuţiile lunare de la nivelul Federaţiei. Lumea a prins gustul acestor proiecte şi sunt convins că până la finalul lui 2022 mai ales operatorii la nivelul municipiilor vor avea implementat acest sistem.“ Ca partener în implementarea şi operarea plăţilor digitale, compania Visa spune că este pregătită să susţină implementarea soluţiilor şi în vehiculele de transport public în care pasagerii nu au încă opţiunea de plată cu cardul sau plată digitală. „Îi aşteptăm pe toţi cei care doresc să intre în zona plăţilor digitale în transportul urban. Soluţiile există, sunt verificate şi există deja în 18 oraşe. (n.red: Cei interesaţi) trebuie să se gândească la faptul că îşi pot deservi mai bine clienţii, sunt economii nu numai din punctul de vedere al hârtiei utilizate, dar şi din punctul de vedere al unei planificări mai bune a resurselor, şi nu vorbim doar de resursele interne“, a declarat Elena Ungureanu.

    De ce plăţi digitale? Dacă plăţile digitale în transportul public prezintă avantaje clare pentru un călător urban sau metropolitan, implementarea acestor soluţii aduce avantaje şi la nivelul operatorilor din transportul public. „Odată cu digitalizarea, noi trebuie să reducem vânzările la centrele care sunt offline. Drept urmare, în urma creşterii vânzărilor în zona digitală am redus vânzarea în 27 de centre de vânzare. (…) S-au redus costurile prin desfiinţarea acestor centre, ceea ce înseamnă circa 50 de vânzători. Aceste persoane au fost redistribuite şi în momentul de faţă derulează alte activităţi în cadrul societăţii, activităţi care aduc plusvaloare. Atâta vreme cât noi pe de o parte reformăm profesional angajaţii şi pe de altă parte digitalizăm, ne deschidem spre viitor şi spre cetăţean”, a declarat Adrian Criţ, director general la STB (Societatea de Transport Bucureşti). În cazul operatorului de transport public pe cale rutieră din Capitală, prima schimbare majoră a venit în urmă cu mai bine de un deceniu când a renunţat definitiv la biletele de hârtie în favoarea cardurilor eliberate de societate. De atunci, compania a făcut demersuri spre plăţile cu cardul bancar, dar odată cu noul val de achiziţii de vehicule, a trecut la următorul nivel. „În momentul de faţă avem 400 de vehicule Otokar dotate cu validatoare inteligente pe care se poate face plata cu cardul. De asemenea, avem 130 de vehicule hibrid şi, în plus, pe trei linii de transport de tramvai putem utiliza cardul bancar pentru plata călătoriilor.”

    De la jumătatea anului 2022, toată flota operată de STB va avea această soluţie de plată, în contextul în care compania este în plin proces de implementare împreună cu partenerii Visa şi BCR. Totodată, operatorul oferă în acest moment călătorilor posibilitatea de a plăti transportul prin intermediul propriei aplicaţii online, prin SMS sau cu ajutorul unor automate prin care pot fi achiziţionate călătorii, situate deja în mai multe staţii. „Orice variantă alternativă care ne reduce costurile este benefică pentru noi, dar şi pentru cetăţean, iar cetăţeanul utilizând tehnologia digitală are posibilitatea ca oricând să achite acel titlu de călătorie necesar pentru transportul public.” Adrian Criţ previzionează că STB va reuşi să facă o economie de circa 1,5 milioane de lei pe an după ce va reuşi să reducă vânzarea de carduri contactless proprii, în contextul acesta este costul pe are îl aduce vânzarea propriilor carduri de transport, faţă de plăţile digitale.

     În cazul Companiei de Transport Public Cluj, plata cu cardul bancar pentru legitimaţiile de călătorie este valabilă la 62 de automate distribuite în tot oraşul. Mai mult, întreaga flotă prezintă opţiunea de plată contactless direct în mijlocul de transport. „Impactul a fost foarte bun pentru că acest sistem a fost implementat nu doar în municipiul Cluj-Napoca, ci în toate celelalte UAT-uri care sunt membre ale Asociaţiei Metropolitane Cluj. Deci suntem opt UAT-uri pentru care noi operăm transportul călătorilor. Economiile despre care întrebaţi sunt majore pentru că am avut un corp de distribuire foarte numeros şi sănătos implementat pe toată zona metropolitană, peste 200 de vânzători de bilete, care la ora actuală prin redistribuire şi trecere la alte locuri de muncă sau retragere la pensie au dispărut. Deci peste 200 de vânzătoare de bilete au dispărut din schema companiei”, a explicat Liviu Neag. Directorul a transmis că operatorul din Cluj a eliminat în totalitate sistemul pe hârtie pentru bilete, abonamente şi legitimaţii de călătorie, iar costurile companiei s-au redus astfel cu aproape 500.000 de lei pe an. „O altă economie vine ca urmare a desfiinţării acestor chioşchiuri pentru că, la nivel de municipiu erau peste 80 de chioşcuri, care lucrau în două schimburi, care consumau energie, iarna, căldură, şi dacă facem o evaluare, economia cumulată este undeva poate la 2 milioane de lei pe an.”

    Pentru Metrorex, operatorul transportului subteran din Capitală, implementarea de plăţi digitale la turnicheţi a început în noiembrie 2019 cu un proiect-pilot pe nouă staţii. Acesta a fost extins în martie 2020 către cea mai mare parte a staţiilor de metrou, iar din 2021 a fost implementată o soluţie şi pe restul de zece staţii Metrorex care nu sunt încă modernizate. „La Metrorex se poate plăti cu cardul direct la turnichet, cu telefonul mobil şi chiar cu ceasul. Această soluţie pe care am promovat-o foarte mult a dus gradul de creştere al plăţilor digitale la aproape 33%. Astăzi mergem spre 35% în luna martie, este cea mai bună lună, avem undeva la aproape 50.000 de tranzacţii pe zi. (…) Ce mi-aş dori este să continuăm promovarea pentru că pentru Metrorex digitalizarea înseamnă o eficientizare a costurilor şi împreună cu colegii lucrăm constant la o îmbunătăţire a calităţii serviciilor pe care le oferim călătorilor”, a explicat Cristian Alexandru Micu, directorul comercial al Metrorex. El estimează că trecerea spre plăţi digitale ar putea aduce economii „chiar de câteva milioane”, iar în prezent lucrează în continuare la promovarea soluţiei în rândul călătorilor, dar şi la proiecte care să eficientizeze şi mai mult călătoriile cu metroul. Spre exemplu, compania vrea ca elevii şi studenţii să îşi poată reînnoi abonamentele anual, pentru a nu mai sta la coadă în fiecare lună. Mai mult, compania vrea să lanseze o aplicaţie mobilă prin care călătorii să îşi poată reîncărca abonamentele acasă, iar într-o etapă ulterioară va dezvolta un card virtual împreună cu BCR, astfel încât o plată contactless cu un card bancar să poată fi interpretată de turnichet drept plată cu un abonament deja achitat. „În primul rând, această dezvoltare pentru noi înseamnă renunţarea treptată la cardurile pe care le avem în momentul de faţă, iar pentru călători cred că înseamnă un avantaj, nu se mai pierd titlurile de călătorie, vor avea o aplicaţie prin care vor putea urmări constant călătoriile, vor fi notificaţi cu câteva zile înainte ca abonamentul să expire. „Toţi operatorii prezenţi în cadrul evenimentului au discutat despre proiecte noi la care lucrează şi majoritatea sunt menite să eficientizeze şi să ofere mai multe opţiuni călătorilor. Spre exemplu, operatorul transportului public din Cluj lucrează la o platformă online care să le permită călătorilor să efectueze plăţi pentru achiziţia de călătorii online prin transfer bancar. Dincolo de beneficiile economice, tranziţia spre plăţile digitale ajută în privinţa sustenabilităţii, în contextul în care reduce consumurile de hârtie, carton sau plastic pe care le au operatorii de transport public. Totodată, un transport public cât mai eficient şi digitalizat atrage mai mulţi călători, într-un moment în care flotele operatorilor de transport se îndreaptă către o direcţie „verde”. Cumulat, toate acestea ar putea fi elementele pentru un viitor mai sustenabil în mobilitatea urbană.

    Cardul – „integratorul-şef”. Viziunea pentru mobilitate urbană este astăzi una integrată şi cuprinde atât transportul public, cât şi opţiunile private. Ea este formată din mai multe elemente, mai ales atunci când discutăm despre o zonă metropolitană. O călătorie de acasă până la birou sau la fabrică poate însemna două sau mai multe mijloace de transport, fie că pleci cu un autobuz până la cea mai apropiată gură de metrou, fie că mergi cu maşina până la o parcare de lângă metrou, cobori în subteran, iar câteva staţii mai târziu te urci pe o trotinetă pentru ultimul kilometru. Toate acestea pot avea un numitor comun, şi-anume soluţia de plată digitală. „Nu avem nevoie de o aplicaţie neapărat, avem cardul, cu el putem plăti în autobuz, putem plăti în metrou, mai nou şi în tren. Terminalele trebuie să fie acolo, având cardul nu avem nicio problemă, numai avem nevoie de alte aplicaţii. Evident că fiecare companie pe lângă partea de plată adaugă loialitate şi alte beneficii pentru clienţi, dar credem că este foarte important să existe o diversitate, card, aplicaţii, cu cât diversitatea este mai mare, cu atât vom reuşi să atragem cât mai multe segmente de consumatori pentru a face plăţi digitale şi pentru a digitaliza toate acţiunile”, a spus Elena Ungureanu. Şi Dana Dima este de părere că dezvoltările operatorilor sunt importante şi că un călător trebuie să aibă opţiuni în ceea ce priveşte soluţiile de plată, însă plasează la rândul ei cardul drept „integratorul-şef”. „Soluţiile de plată de care aminteau dânşii (n.red: directorii operatorilor de transport) au un element comun, respectiv cardul. Indiferent care sunt soluţiile de încărcare, descărcare a abonamentelor, încă personalizate, dar elementul de bază este cardul şi dacă ne întrebaţi care este integratorul-şef acela este cardul. Pentru că astăzi vorbim de metrou şi STB pentru zona Bucureşti, putem continua până la Otopeni cu trenul. Tu poţi merge cu acelaşi card cu tehnologia NFC şi să plăteşti transportul fără să te mai gândeşti dacă trebuie să încarci abonament sau nu”. Încadrarea cardului drept integrator-şef are cu atât mai mult sens în peisajul larg al mobilităţii urbane, care cuprinde şi elemente precum parcări sau staţiile de încărcare pentru vehicule electrice. „Lipseşte standardizarea staţiilor de încărcare şi nu există standarde de plăţi. Dacă vrei să îţi încarci maşina astăzi trebuie să ai o anumită aplicaţie care este a staţiei respective. Încercăm să facem standardizări astfel încât să fii tentat să îţi cumperi o asemenea maşină din grijă faţă de mediu şi să nu ai nicio grijă din punct de vedere al încărcării, să ştii că poţi încărca oriunde, că poţi plăti în orice fel şi e totul standardizat”, a explicat Elena Ungureanu.

     În ultimii ani au apărut din ce în ce mai multe soluţii pentru parcare, fie că este vorba de parcarea la exterior sau parcarea într-o incintă închisă, iar în acest context participanţii la videoconferinţă au discutat despre un proiect aflat în lucru la Aeroportul Otopeni, care ar urma să aducă ridicarea barierei din parcare la simpla plată cu cardul. „Aici nevoile în zonele parcărilor închise sunt foarte clare, nu trebuie să se formeze cozi nici la intrare, nici la ieşire, cardul pe care îl ai deja este instrumentul pe care îl poţi folosi pentru a rezolva această problemă.” Dana Dima spune că trebuie să fie existe cât mai multe soluţii şi se poate ajunge până la un tip de implementare în care cardul unui şofer este recunoscut alături de numărul de înmatriculare de la maşină şi bariera de la parcare se ridică automat la plecare. „E adevărat că aceste soluţii sunt extraordinar de practice în zonele de trafic şi rapiditate cum este aeroportul. Probabil şi în zonele de trafic intens cum sunt parcările în zona de autostrăzi de exemplu, sunt multe locuri în care se poate utiliza.”


    Îi aşteptăm pe toţi cei care doresc să intre în zona plăţilor digitale în transportul urban. Soluţiile există, sunt verificate şi există deja în
    18 oraşe. (n.red: Cei interesaţi) trebuie să se gândească la faptul că îşi pot deservi mai bine clienţii, sunt economii nu numai din punctul de vedere al hârtiei utilizate, dar şi din punctul de vedere al unei planificări mai bune a resurselor – şi nu vorbim doar despre resursele interne.

    Elena Ungureanu, country manager, Visa România


    Avem peste 53 de milioane de tranzacţii realizate cu cardul de la început, implementările au fost făcute pe rând, nu toate în acelaşi timp, dar creşterile de 20-30% de la o lună la cealaltă înseamnă o adopţie fantastică a tehnologiei.

    Dana Dima Demetrian, vicepreşedinte executiv, Retail & Private Banking, BCR


    Orice variantă alternativă care ne reduce costurile este benefică pentru noi, dar şi pentru cetăţean, iar cetăţeanul utilizând tehnologia digitală are posibilitatea ca oricând să achite acel titlu de călătorie necesar pentru transportul public.

    Adrian Criţ, director general, STB


    O altă economie vine ca urmare a desfiinţării acestor chioşcuri, pentru că la nivel de municipiu erau peste 80 de chioşchiuri, care lucrau în două schimburi, care consumau energie, iarna, căldură.  Dacă facem o evaluare, economia cumulată ajunge la poate peste
    2 milioane.

    Liviu Neag, director general, Compania de Transport Public Cluj

    La Metrorex se poate plăti cu cardul direct la turnichet, cu telefonul mobil şi chiar cu ceasul. Această soluţie pe care am promovat-o foarte mult a dus gradul de creştere a plăţilor digitale la aproape 33%. Astăzi mergem spre 35% în luna martie, este cea mai bună lună, avem undeva la aproape 50.000 de tranzacţii pe zi.

    Cristian Alexandru Micu, director comercial, Metrorex

  • Ruşii dau în judecată Apple după ce serviciul de plată a fost retras din Rusia

    O firmă de avocatură din Rusia a anunţat vineri că a intentat un proces împotriva gigantului tehnologic american Apple. Ruşii solicită despăgubiri de 1,28 milioane de dolari pentru consumatorii afectaţi de retragerea serviciului de plată Apple din Rusia.

    Firma de avocatură Chernyshov, Lukoyanov & Partners a declarat că Apple a încălcat drepturile consumatorilor ruşi după ce compania a restricţionat utilizarea serviciului său integrat Apple Pay la 1 martie, ca răspuns la trimiterea de trupe de către Moscova în Ucraina, anunţă Reuters.

    Prin acţiunea în justiţie, care a fost depusă la un tribunal din Moscova, se solicită daune de 90 de milioane de ruble, care, potrivit avocaţilor, includ despăgubiri pentru „daunele morale” cauzate cetăţenilor.

    De asemenea, firma de avocatură doreşte ca Apple să reia funcţionarea serviciilor Apple Pay pentru utilizatorii ruşi.

    Cifra totală ar putea creşte, deoarece firma de avocatură invită în continuare mai mulţi reclamanţi să se alăture procesului.

    Partenerul principal Konstantin Lukoyanov a declarat că pretenţiile vizează compania mamă.

    „Prin urmare, pretenţiile din procesul nostru sunt îndreptate în primul rând către compania-mamă şi în al doilea rând către unităţile sale subsidiare”, a explicat acesta într-un comunicat.

    Firma de avocatură a declarat că decizia Apple de a opri serviciile Apple Pay în Rusia a redus funcţionalitatea dispozitivelor sale vândute pe piaţa locală, scăzând astfel valoarea acestora, acţiuni despre care a spus că sunt nedrepte şi discriminatorii în conformitate cu legislaţia rusă.

    Aceeaşi firmă de avocatură poartă un proces similar împotriva companiei de streaming Netflix, care în luna martie şi-a suspendat serviciile în Rusia.

  • Companiile din UE vor folosi „portiţe” pentru a plăti gazele în ruble, relatează FT

    Companiile din domeniul energetic europene ar putea folosi „portiţe” pentru a satisface cererea Rusiei de a plăti gazul în ruble, pe fondul temerilor că aprovizionarea ar putea fi întreruptă pentru mai multe ţări.

    Miercuri, Gazprom a oprit exporturile de gaze către Polonia şi Bulgaria din cauza refuzului acestora de a plăti în ruble.

    Joi, Financial Times relatează că doi dintre cei mai mari importatori de gaz rusesc în Europa – Uniper din Germania şi OMV din Austria – se pregătesc să folosească un nou sistem care le permite să se conformeze cererii Rusiei.

    Pentru a nu încălca sancţiunile UE, Rusia a stabilit la sfârşitul lunii martie un mecanism prin care companiile europene vor continua să plătească Gazprombank – braţul financiar al Gazprom cu sediul în Elveţia – pentru importurile lor în euro.

    Banca rusă, care nu se află sub incidenţa sancţiunilor UE, ar urma să convertească apoi depozitele în euro în ruble într-un al doilea cont deschis pe numele firmelor, pentru a le plăti mai departe în Rusia, relatează FT.

    Tiina Tuomela, directorul financiar al Uniper, a declarat pentru ziar că societatea consideră că acest proces de plată modificat respectă sancţiunile.

     

  • Grupurile energetice ale UE se pregătesc să respecte condiţiile lui Vladimir Putin pentru gazul rusesc. Oficialii se tem că acceptarea condiţiilor împuse de Kremlin ar putea ameninţa autoritatea şi unitatea Uniunii Europene

    Unele dintre cele mai mari companii energetice din Europa se pregătesc să folosească un nou sistem de plată pentru gazul rusesc cerut de Kremlin, despre care criticii spun că va submina sancţiunile UE, va ameninţa unitatea blocului şi va oferi economiei Rusiei venituri colosale, scrie Financial Times.

    Distribuitorii de gaze din Germania, Austria, Ungaria şi Slovacia intenţionează să deschidă conturi în ruble la Gazprombank din Elveţia pentru a satisface condiţia plăţilor în ruble impusă de Rusia.

    Printre grupuri se numără doi dintre cei mai mari importatori de gaz rusesc: Uniper cu sediul la Düsseldorf şi OMV cu sediul la Viena.

    Negocierile dintre cumpărătorii europeni şi Gazprom, furnizorul rus de gaze controlat de stat, s-au intensificat odată cu apropierea termenelor de plată, au declarat sursele citate de FT.

    Pregătirile arată impactul eforturilor Rusiei de a arma aprovizionarea cu gaze şi de a contesta capacitatea UE de a menţine un front unit împotriva Moscovei.

    Preşedintele rus Vladimir Putin a emis un decret la sfârşitul lunii martie prin care cumpărătorii de gaze din aşa-zisele naţiuni neprietenoase – care înclud întreaga Uniune Europeană – trebuie să înfiinţeze atât conturi bancare în valută, cât şi în ruble la Gazprombank, filiala comercială financiară a Gazprom cu sediul în Elveţia, pentru a plăti proviziile de gaze. Măsura a fost văzută ca o modalitate de neutralizare a sancţiunilor UE împotriva băncii centrale a Rusiei din cauza războiului generat în Ucraina.

    Importatorii de gaze din Polonia şi Bulgaria, care au refuzat să se înscrie în schema Kremlinului, au fost deconectaţi miercuri de la reaţeaua de gaze ruseşti, o decizie pe care Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, a descris-o ca fiind echivalentă cu un şantaj.

    Bruxelles-ul s-a străduit să contracareze cerinţele Moscovei: comisia a emis îndrumări tehnice oficiale care admit că ingineria financiară concepută de Kremlin ar putea fi „conformă cu sancţiunile” în anumite condiţii. Aceasta ar avea ca rezultat ca Rusia să poată accesa în continuare venituri semnificative din gaze pentru a-şi susţine moneda şi economia, au spus statele membre şi oficialii UE.

    Consilierii comisiei au ajuns la concluzia că orice mişcare a UE de a impune sancţiuni împotriva Gazprombank – care ar fi cea mai rapidă modalitate de a înlătura lacuna – ar putea pune în pericol întregul mecanism de plată existent pentru gazul rusesc, ducând la o încetare catastrofală a livrărilor către bloc.

    Mişcarea Rusiei de a întrerupe aprovizionarea cu gaze către Bulgaria şi Polonia a fost totuşi o provocare, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele executiv al comisiei. „Este important să păstrăm unitatea UE în această privinţă şi, aşa cum a spus preşedintele von der Leyen, nu ar trebui să cedăm la acest tip de şantaj”, a spus el.

    OMV a declarat că a analizat cererea Gazprom privind metodele de plată în lumina sancţiunilor UE şi că lucrează la o soluţie conformă cu sancţiunile.

    Vicecancelarul german şi ministrul economiei, Robert Habeck, a declarat miercuri că mecanismul de plată rusesc este „calea pe care UE ne-a trasat-o”.

    „Mecanismul de plată rusesc este singura cale compatibilă cu sancţiunile şi, din câte înţeleg, companiile germane care o aleg sunt în conformitate cu contractele lor”, a declarat Habeck. „Majoritatea ţărilor UE adoptă această abordare.”

    El a adăugat că, în urma unei vizite efectuate marţi în Polonia, a înţeles că Varşovia intenţionează să adopte o linie intransigentă faţă de Moscova. „Nu le este frică de un embargo”, a declarat vicecancelarul.

  • Multinaţionale vestice continuă să plătească aproape 200.000 de angajaţi în Rusia, în pofida promisiunilor de suspendare sau de încetare a activităţilor

    Companiile multinaţionale vestice continuă să plătească aproape 200.000 de angajaţi cu sediul în Rusia, în pofida promisiunilor de suspendare sau de încetare a activităţilor în această ţară, ceea ce ridică temeri de concedieri în masă sau naţionalizări, pe măsură ce speranţele privind o încetare rapidă a războiului din Ucraina se estompează, scrie FT. 

    O serie de companii occidentale, de la McDonald’s la Renault, s-au angajat să plătească salariile a mii de angajaţi atunci când au oprit luna trecută operaţiunile din ţară. O analiză realizată de Financial Times arată că cel puţin 188.000 de angajaţi continuă să fie pe statele de plată.

    Numărul real este probabil să fie mult mai mare, deoarece angajatorii mari, inclusiv Yum Brands, proprietarul KFC, şi Coca-Cola, nu au confirmat dacă încă plătesc personalul.

    Analiza vine în contextul în care primarul Moscovei, Serghei Sobyanin, a avertizat luni că, dintre angajaţii companiilor cu capital străin din capitala rusă, “aproximativ 200.000 de angajaţi riscă să îşi piardă locurile de muncă”, afirmând că autorităţile au aprobat un plan de sprijin în valoare de 3,36 miliarde de rupii (41,4 milioane de dolari) pentru cei aflaţi în pericol.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

     

  • Multinaţionale vestice continuă să plătească aproape 200.000 de angajaţi în Rusia, în pofida promisiunilor de suspendare sau de încetare a activităţilor

    Companiile multinaţionale vestice continuă să plătească aproape 200.000 de angajaţi cu sediul în Rusia, în pofida promisiunilor de suspendare sau de încetare a activităţilor în această ţară, ceea ce ridică temeri de concedieri în masă sau naţionalizări, pe măsură ce speranţele privind o încetare rapidă a războiului din Ucraina se estompează, scrie FT. 

    O serie de companii occidentale, de la McDonald’s la Renault, s-au angajat să plătească salariile a mii de angajaţi atunci când au oprit luna trecută operaţiunile din ţară. O analiză realizată de Financial Times arată că cel puţin 188.000 de angajaţi continuă să fie pe statele de plată.

    Numărul real este probabil să fie mult mai mare, deoarece angajatorii mari, inclusiv Yum Brands, proprietarul KFC, şi Coca-Cola, nu au confirmat dacă încă plătesc personalul.

    Analiza vine în contextul în care primarul Moscovei, Serghei Sobyanin, a avertizat luni că, dintre angajaţii companiilor cu capital străin din capitala rusă, “aproximativ 200.000 de angajaţi riscă să îşi piardă locurile de muncă”, afirmând că autorităţile au aprobat un plan de sprijin în valoare de 3,36 miliarde de rupii (41,4 milioane de dolari) pentru cei aflaţi în pericol.

    În timp ce angajatorii cu gulere albe, precum Boston Consulting Group, Linklaters şi McKinsey, îşi transferă angajaţii către roluri în diferite ţări, muncitorii cu gulere albastre din sectoarele de producţie, comerţ cu amănuntul şi consum riscă să suporte cea mai mare parte a pierderilor de locuri de muncă în cazul în care companiile nu văd nicio perspectivă iminentă de redeschidere.

    Chip Bergh, directorul executiv al Levi Strauss, a declarat luna aceasta că marca de blugi îşi plăteşte în continuare cei peste 800 de angajaţi din Rusia. Dar a adăugat că “după cum merg lucrurile acum, nu sunt optimist că ne vom relua activitatea în forţă prea curând”.