BusinessMagazin

Tag: pensii

  • Ciolacu anunţă că ar putea merge la Bruxelles cu Nicolae Ciucă pentru a negocia creşterea pensiilor

    „Este posibil ca atât prim-ministru, cât şi eu să mergem împreună să ducem aceste negocieri cu Comisia Europeană. (…) „În acest moment, prim-ministrul colectează de la absolut toţi miniştri un draft întreg cu care se va merge la Bruxelles pentru a se negocia”, spune Marcel Ciolacu.

    Liderul PSD afirmă că subiectul creşterii pensiilor nu a fost abordat în şedinţa de luni a coaliţiei de guvernare, dar că el susţine măsurile anunţate de către Partidul Social Democrat, respectiv creşterea pensiilor cu 10% şi majorarea salariului minim la 3.000 de lei.

    „Nu. Au început deja discuţiile pe bugetul pe anul viitor. Am anuntat deja că va fi prima oară în istoria României postdecembriste când începem discuţiile pe buget, să le finalizăm în luna noiembrie. Ştiţi cum se vota pe repede înainte, de Crăciun, în ajunul Crăciunului bugetul României”, încheie Ciolacu.

  • Ce spune premierul Nicolae Ciucă, despre majorarea pensiilor şi salariilor

    „Este cât se poate de posibil, există voinţa politică, atât a PNL cât şi la PSD, astfel încât să putem să luăm o astfel de decizie”, spune premierul Nicolae Ciucă, întrebat dacă este posibilă o majorare şi a salariului minim şi a pensiilor.

    De asemenea, el a precizat că este posibil ca şi măsura voucherelor sociale de 50 de euro să fie prelungită.

    „Pe de o parte trebuie să acoperim rata de creştere a inflaţiei, de cealaltă parte, de asemenea în funcţie de evoluţia concretă şi de evoluţia inflaţiei şi a economiei, aşa cum am făcut anul acesta şi am luat deja două măsuri de a asigura cetăţenilor vulnerabili cu salarii mici, cu pensii mici, acest sprijin financiar, primul în prima jumătate e a anului, cel de-al doilea în a doua jumătate, să gândim şi să luăm măsuri similare şi anul viitor”, menţionează şeful Executivului.

    Totodată, Ciucă a menţionat că până la finele lunii septembrie va fi luată o decizie pe carburanţi.

    „Această măsură a funcţionat încă de a doua zi după ce au luat decizia respectivă. (…) Acum trebuie să analizăm care sunt elementele de evoluţia a preţurilor la carburanţi, care este evoluţia preţului la petrol, pe piaţa internaţională şi în funcţie de aceasta, vom lua decizia”, a conchis Ciucă.

     

  • Aţi auzit de pensiile ocupaţionale Pilon IV? Care este modelul croat şi ce spune cel care conduce prima companie care a adus aceste pensii în România

    Din februarie 2022 în România a apărut un nou tip de pensie pentru salariaţii români, pe lângă cea de stat Pilon I, obligatorie Pilon II şi cea facultativă Pilon III, şi anume pensia ocupaţională Pilon IV, adică cea prin care angajatorul pune deoparte o sumă de bani într-un cont pe parcursul derulării activităţii angajatului.

    Citiţi continuarea pe ZF Corporate 

  • Gorghiu, către Ciolacu în privinţa majorării pensiilor: Nu-mi arde de glumiţe

    „Mie nu-mi arde la început de săptămână de glumiţe, indiferent de unde vin ele. Eu sunt convinsă că românii nu o duc mai bine dacă stăm şi glumim la conferinţele de presă pe seama lor. De aceea o să spun, la modul tranşant şi cât se poate de serios, poziţia PNL. Orice fel de partid politic, cu atât mai mult PNL, îşi doreşte un nivel de trai mai bun pentru populaţia din România, îşi doreşte venituri crescute, îşi doreşte pensii majorate şi alocaţii. Însă nu există o parte bună a guvernării care doreşte aceste majorări şi o parte rea care nu îşi doreşte. Nu! Guvernul Ciucă îşi doreşte aceste aceste lucruri, dar există o disciplină financiară, nişte reguli pe care trebuie să le urmărim, există un buget. Nu au fost discutate în coaliţie. Faptul că unii lideri politici deschid tolba populismului de dimineaţă, la prânz şi seara şi ne tot anunţă cum măresc cu 20-30-50% absolut orice pensie şi salariu din România nu înseamnă că e adevărat”, spune Alina Gorghiu.

    Ea afirmă că liberalii şi social-democraţii au „obligaţia” să fie „responsabili, raţionali, loiali acestei guvernări”, dar şi „pragmatici”.

    „Populaţia este foarte sensibilă la mesajele mediului politic. Dacă noi creăm un nivel de aşteptare ridicat pe care nu putem să-l onorăm, acele categorii vulnerabile vor avea de suferit. De aceea, absolut orice mărire de venit este dezirabilă, lucrurile vor fi discutate în coaliţie, însă mi-aş dori să nu văd doar o parte a guvernării serioasă şi angajată în discursul raţional, ci să văd tot guvernul aliniat în spatele prim-ministrului pe aceeaşi linie serioasă de mesaj”, încheie Gorghiu.

    „Mă bucur foarte mult că Rareş Bogdan a lămurit pe cei din PNL că trebuie mărite pensiile”, a spus Marcel Ciolacu, după ce prim-vicepreşedintele PNL a spus că liberalii vor creşterea pensiilor cu 16 %, iar ministrul Finanţelor trebuie să găsească formula de creştere a pensiilor sau „pleacă acasă”.

  • Ciolacu: Mă bucur foarte mult că Rareş Bogdan i-a lămurit pe cei din PNL că trebuie mărite pensiile

    „Pe mine nu poate decât să mă bucure acest anunţ. Mă bucur foarte mult că Rareş Bogdan i-a lămurit pe cei din PNL că trebuie mărite pensiile. Prima ieşire a purtătorului de cuvânt al PNL a fost că nu este cazul să mărim pensiile. Înseamnă că au avut o discuţie internă şi auluat hotărârea că propunerea echipei PSD este corectă. Este foarte important ca puterea de cumpărare a românilor să aibă o creştere, fiindcă fără un echilibru între investiţii şi consum nu putem depăşi…”, spune Marcel Ciolacu.

    El arată că „aritmetica e că pensiile trebuie mărite cu 16%, pentru să închidem cele 40% din lege, dar dacă ar fi discutat şi cu specialiştii partidului şi cu reprezentanţii Ministerului de Finanţe şi ai Ministerului Muncii, există acolo o progresie”

    „Important e că ambele partide au decis că trebuie să venim cu venituri pensionari şi cred că trebuie să avem discuţii cu mediul de afaceri şi să mărim salariul minim la 3000 de lei. (…) Necesitatea măririi salariului minim este evidentă. (…) Să nu legăm veniturile românilor de rotaţiile politice. Important e să avem o coerenţă în actul guvernamental. Să nu intrăm într-o zonă de speculaţii. Cred că avem şi un buffer la Ministerul de Finanţe, consistent, că Rareş Bogdan a rezolvat pensiile speciale în 30 de zile când a cerut votul românilor să ajungă la guvernare”, încheie Ciolacu.

    Reacţia liderului PSD vine după ce prim-vicepreşedintele PNL Rareş Bogdan a precizat la Realitatea TV că Partidul Naţional Liberal doreşte creşterea pensiilor cu 16 la sută şi că ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, care a anunţat că a identificat resursele bugetare, trebuie să găsească formula de creştere a pensiilor.

    În caz contrar, „pleacă acasă”, a subliniat Rareş Bogdan. Liberalul a adăugat că Adrian Câciu se împrumută la dobânzi mai mari decât fostul ministru al Finanţelor Florin Cîţu şi ”negociază mai prost”. ” Vom avea luni sau marţi şedinţă de coaliţie şi vă asigur că domnul Câciu va fi chemat să răspundă de ce România se împrumută cu aproape 9 la sută”, a arătat el.

  • Discuţii în spaţiul public despre scăderile de la Pilonul II: Ministrul Budăi spune că deficitul la bugetul de pensii este exact cât virează românii pentru administrarea pensiilor private. Fostul ministru Năsui susţine că se pregăteşte naţionalizarea şi înfiinţarea unei companii de stat să preia activele

    Scumpirile din ultima perioadă, care au erodat portofoliile titlurilor de stat şi au adus scăderi în medie de 7% pentru fondurile de pensii private în prima jumatăte din 2022, devin subiect politic cu un ministru spunând printre rânduri că dacă nu s-ar mai vira cele 3,75% din salariul brut la Pilonul II atunci s-ar echilibra bugetul de pensii, iar un fost ministru susţinând că se vrea naţionalizarea Pilonului II şi chiar înfiinţarea unei companii de stat să preia activele de 15 mld. euro.

    Astfel Ministrul Muncii Marius Budăi a susţinut miercuri seară la o emisiune televizată că estimarea de deficit la bugetul de pensii pe anul acesta este de 12 miliarde de lei, exact suma ce este virată de stat către Pilonul 2 de pensii de către salariaţii români. “Nu vreau să creez o ştire de aici, că a spus Budăi că nu mai virăm către Pilonul 2, este exclus aşa ceva, este o lege”, a spus ministrul la Antena 3 care a continuat ca ASF să vină cu soluţiile necesare la Pilonul II după scăderile de la începutul acestui an. “Noi nu suntem afectaţi în Pilonul 1 în virarea contribuţiilor către Pilonul 2, deci pensia noastră nu este diminuată de transferul contribuţiilor către Pilonul 2”.

    Circa 800 de milioane de lei în medie virează salariaţii români lunar către administratorii de pensii private Pilon II pentru serviciul de investiţie privată a economiilor pentru bătrâneţe, prin transferul a 3,75% din venitul brut lunar. Potrivit unei OUG această contribuţie se va majora la 4,75% de la 1 ianuarie 2024.

    Activele fondurilor Pilon II au ajuns la aproximativ 90 mld. lei, însă dat fiind faptul că 60% sunt investite în titluri de stat, scumpirile din ultima perioadă şi aşteptările de creştere de dobândă au erodat preţul bondurilor şi astfel au adus pierderi în contextul în care marcările la piaţă sunt zilnice.

    Însă azi dimineaţă fostul ministru Claudiu Năsui, cu portofoliu la Economie din partea USR, a scris pe pagina de facebook că se pregăteşte naţionalizarea fondurilor Pilon II şi chiar înfiinţarea unei companii de stat care să preia activele de pensii private. Nu este pentru prima oară când se aduc în discuţie în spaţiul public naţionalizarea Pilonului II, fostul Ministru de Finanţe Mişa afirmând răspicat la televizor în urmă cu câţiva ani acest lucru. Reacţia de atunci a fost puternci negativă pentru bursa locală. Şi în timpul Guvernării Dăncilă prin OUG 114 s-a încercat o naţionalizare a Pilonului II.

    “În ministerul finanţelor se lucrează la un nou plan de naţionalizare a pilonului 2 de pensii. Totul e încă pe şest, dar intenţia e clară. Vor să vă ia contribuţia la pilonul 2. Acei 3.75% pe care îi cotizaţi lunar pentru asta. Vă scriu ca să ştiţi ce urmează. Nu avem ce să le facem prin parlament. Iar Avocatul poporului nu va ataca OUG-uri la CCR. Şi chiar dacă cumva ar face-o, CCR nu va cenzura guvernul pe teme importante”, a scris Năsui.

    ZF a solicitat un punct de vedere de la MFP şi îl va publica imediat ce instituţia condusă de Adrian Câciu va răspunde.

    “De data asta, planul este să gonească administratorii de fonduri din România, ca apoi să preia activele noastre administrate de aceştia, şi, evident, contribuţia lunară. Vor face o companie de stat ca să preia activele fondurilor care pleacă, sub pretext că „iată că a eşuat privatul şi tot statul trebuie să vină să vă salveze”. Adică să ne salveze de prăpădul pe care tot ei l-au creat. Şi cu ocazia asta mai fac o companie de stat. Mai angajează nişte activ de partid. Doar nu s-au terminat membrii de partid”, scrie Năsui.

    ZF a scris recent că din cauza inflaţiei şi ca urmare a unei expuneri semnificative pe titluri de stat a portofoliilor fondurilor de pensii Pilon II, câteva milioane de salariaţi români înregistrează o pierdere medie de 7% pentru economiile private de bătrâneţe în prima jumătate a anului.

    Astfel, în pofida faptului că salariaţii au contribuit lunar la fondurile Pilon II, respectiv un total de 5,4 mld. lei în prima jumătate din 2022, când îşi verifică zilele acestea conturile pentru a vedea cum îşi vor răsplăti nepoţii peste ani şi ce medicamente vor cumpăra constată că au pierderi din ianuarie în iunie.

    Mai exact, activele, adică portofoliile fondurilor de pensii private Pilon II – cei mai mari investitori ai Bursei de Valori Bucureşti, au scăzut cu 1,7 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că, dacă sunt excluse intrările de bani, adică viramentele de 5,4 mld. lei, scăderea totală este de circa 7 miliarde de lei.

    Cu alte cuvinte, cei ghinionişti care se pensionează acum prin Pilon II, numărul fiind totuşi extrem de scăzut raportat la numărul total de participanţi, încasează o pensie privată mai mică decât ar fi făcut-o în decembrie 2021. Însă miza de miliarde de euro este cum va arăta structura portofo­liilor Pilon II pe viitor mai ales în contextul în care o criză precum cea din prima jumătate din 2022 – război, inflaţie şi preţurile energiei la ceruri – taie ani de randamente şi investiţii?


     

     

  • Năsui: în Ministerul Finanţelor se lucrează la un nou plan de naţionalizare a pilonului 2 de pensii

    Claudiu Năsui, fostul ministru al Economiei, susţine că în prezent, la Ministerul Finanţelor se lucrează la un nou plan de naţionalizare a pilonului 2 de pensii.

    Claudiu Năsui face acuzaţiile prin intermediul unui mesaj publicat pe Facebook.

    „Totul e încă pe şest, dar intenţia e clară. Vor să vă ia contribuţia la pilonul 2. Acei 3.75% pe care îi cotizaţi lunar pentru asta. Vă scriu ca să ştiţi ce urmează. Nu avem ce să le facem prin parlament. Iar Avocatul poporului nu va ataca OUG-uri la CCR. Şi chiar dacă cumva ar face-o, CCR nu va cenzura guvernul pe teme importante. Se lucrează la mai multe scenarii, dar cert este că de data aceasta planul este mult mai perfid decât ultima oară când PSD a încercat să facă fix acelaşi lucru. Diferenţa este că acum au şi susţinerea domnului Iohannis şi deci a PNL”, susţine fostul ministru al Economiei.

    Năsui susţine că ştie ce variantă vor alege guvernanţii pentru a-şi atinge scopul.

    „De data asta, planul este să gonească administratorii de fonduri din România, ca apoi să preia activele noastre administrate de aceştia, şi, evident, contribuţia lunară. Primul pas este să acuze fondurile de P2 că au „pierdut banii românilor”.Lucrul acesta se va întâmpla pentru că randamentele de la P2 vor scădea din cauza creşterii dobânzilor. Nu e cazul să intru în detalii, dar, pe scurt, fondurile de P2 sunt pline de titluri de stat (că aşa îi obligă statul). Iar titlurile de stat scad atunci când dobânzile cresc. Deci pierderi la pilonul 2”, a explicat Năsui.

    Fostul ministru USR mai crede că staul va înfiinţa o companie care va poza în salvatoare a situaţiei.

    „Miza e să pună mâna pe cei 3.75% din CAS care merg acum spre pilonul 2. Să nu se mai ducă la pensia dumneavoastră, singura care e cu adevărat a dumneavoastră şi care este cu adevărat contributivă. Se discută şi să se împartă contribuţia 1% şi 2.75%, astfel încât nouă să ne scadă taxele pe muncă cu 1%, dar statul să ia cei 2.75%. Practic ne-ar cumpăra cu banii noştri. Zic din timp, aşa cum am zis şi că vor creşte taxele. Acum salivează la banii noştri de pensii şi nimic nu-i poate împiedica să-i ia”, a precizat Năsui.

  • Cine a furat banii românilor pentru pensii? Adevărul din spatele unui jaf fără precedent

    Autoritatea de Supraveghere Fi­nan­ciară (ASF) susţine pentru Ziarul Financiar că cele 23,5 mil. lei care au făcut obiec­tul unei fraude fără precedent în industria fondurilor de pensii private din România, în care vizaţi ar fi fostul CEO al BRD Pensii Private, Alina Cecilia Andreescu şi apropiaţi ai acesteia, au dispărut din fondurile pro­prii ale administratorului, şi nu din con­tribuţiile participanţilor la fondurile de pensii.

    ♦ Deloitte este auditor pentru fondul Pilon II, iar EY este auditor pentru fondul de pensii facultative ♦ Cel mai recent raport anual al BRD Pensii, cel pe 2020, este semnat de EY ♦ Situaţiile financiare aferente anului 2021 încă nu au fost publicate de societatea de administrare.

    Autoritatea de Supraveghere Fi­nan­ciară (ASF) susţine pentru Ziarul Financiar că cele 23,5 mil. lei care au făcut obiec­tul unei fraude fără precedent în industria fondurilor de pensii private din România, în care vizaţi ar fi fostul CEO al BRD Pensii Private, Alina Cecilia Andreescu şi apropiaţi ai acesteia, au dispărut din fondurile pro­prii ale administratorului, şi nu din con­tribuţiile participanţilor la fondurile de pensii.

    „Este vorba despre fondurile proprii ale administratorului, de banii din contabilitatea proprie, şi nu de banii care însumează contribuţiile participanţilor la fondurile de pensii. Este important de reţinut faptul că interesele participanţilor şi activele fondurilor, care sunt separate de activele administratorului, nu au fost afectate, nefiind niciun motiv de îngrijorare pentru participanţii la fondurile de pensii private administrate de BRD SAFPP SA, respectiv Fondul de Pensii Administrat Privat BRD şi Fondul de Pensii Facultative BRD Medio“, spune Autoritatea. Totodată, ASF a transmis către ZF că în luna aprilie se afla în control permanent la BRD Pensii Private, în timpul căruia a sesizat neregulile şi a cerut verificări ale documentelor contabile. În data de 13 mai 2022, la câteva zile după deciziile votate de Consiliul Autorităţii şi transmise părţilor implicate, ASF a publicat şi un comunicat de presă prin care a anunţat neregulile.

    Pe de altă parte, comunicatul Poliţiei Capitalei lansat la finele lunii iunie 2022 susţine foarte clar: „s-a reţinut că în perioada 2019-2022, două persoane angajate în cadrul băncii, cu sprijinul unor apropiaţi şi a şapte persoane juridice, şi-ar fi însuşit şi folosit în interes personal suma de 23,5 milioane de lei din conturile fondului privat de pensii. Debitarea conturilor s-ar fi realizat atât prin transfer direct către conturile bănuiţilor şi ale celorlalte persoane fizice, cât şi prin transfer către con­turile unor persoane juridice, sub forma unor plăţi pentru achiziţii bunuri ori servicii fictive“.

    Pe 30 iunie 2022, poliţiştii de la Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice Sector 1, cu sprijinul Direcţiei de Investigare a Crimi­nalităţii Economice din Poliţia Română, sub supravegherea Parchetului Tribunalului Bucureşti, au pus în aplicare 48 de mandate de percheziţie domiciliară, 80 de mandate de adu­cere şi 32 de ordonanţe de ridicare înscrisuri la adrese din Bucureşti şi judeţele Ilfov, Teleorman, Constanţa, Tulcea, Olt, Prahova, Dâmboviţa, Sibiu, Braşov, Vâlcea, Vrancea şi Gorj în dosarul care vizează infracţiunea de delapidare.

    Conform Poliţiei, în luna mai 2022, administratorii unui fond privat de pensii, asociat unei unităţi bancare, au sesizat lipsa unor documente justificative pentru operaţiuni de debitare a unor conturi de depozit, în cuantumul menţionat. În urma probatoriului administrat a reieşit faptul că sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor de delapidare (726 de acte materiale), complicitate la delapi­dare, fals intelectual, uz de fals şi fals în declaraţii, fapte ce au fost reţinute în sarcina a 15 persoane fizice, dintre care doi angajaţi din cadrul unei unităţii bancare şi şapte persoane juridice.

    BRD Pensii Private a transmis ulterior o replică în care a precizat că deţinerile participanţilor la fondurile de pensii Pilon 2 şi 3, administrate de SAFPP, precum şi activele aces­tora, care sunt păstrate la o bancă depozitară şi sunt separate prin lege de fondurile proprii ale administratorului, nu au fost şi nu sunt afectate în niciun fel de această situaţie.

    De asemenea, administratorul a comunicat că acţionarii BRD SAFPP au acoperit suma care face obiectul investigaţiilor în curs, fără a menţiona data acoperirii, iar activitatea SAFPP se desfăşoară în mod normal. ASF spune că acţionarii societăţii au subscris şi vărsat suma de 20 de milioane de lei reprezentând majorarea capitalului social al BRD SAFPP SA.

    Tot atunci SAFPP a transmis că a luat imediat toate măsurile necesare de remediere, inclusiv formularea unei plângeri penale şi înlăturarea din funcţie a directorului general, şi că toate autorităţile competente, precum şi acţionarii şi auditorii statutari, au fost sesizaţi în mod corespunzător.

    ZF a întrebat ASF dacă Deloitte, care este auditor pentru fondul Pilon II şi EY, care este auditor pentru fondul de pensii facultative, au sesizat nereguli cu privire evidenţele şi situaţiile contabile ale administratorului.

    „Rapoartele auditorului financiar al BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A., transmise până la data prezentei către A.S.F., nu conţin menţiuni cu privire la aspecte de nerespectare a cadrului legal aplicabil“, este răspunsul ASF.

    şi în sarcina membrilor Consiliului de Administraţie al societăţii de administrare s-au reţinut fapte contravenţionale, din care rezultă că aceştia nu au asigurat un management prudent şi corect al administratorului BRD SAFPP, fapt ce a afectat patrimoniul administratorului.

    În prezent, ancheta desfăşurată de Parchet este în curs, urmând a se stabili cauzele, împrejurările si valoarea prejudiciului precum şi persoanele care se fac vinovate de acestea, mai spune ASF.

    Mai jos puteţi citi comunicatele integrale ale Poliţiei şi BRD Pensii, respectiv răspunsurile ASF la întrebările ZF:

    _________________________________

    Comunicatul integral al Poliţiei Capitalei:

    Astăzi, 30 iunie 2022, poliţiştii Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti – Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice Sector 1, cu sprijinul Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, pune în aplicare 48 de mandate de percheziţie domiciliară, 80 de mandate de aducere şi 32 de ordonanţe de ridicare înscrisuri la adrese din Bucureşti şi judeţele Ilfov, Teleorman, Constanţa, Tulcea, Olt, Prahova, Dâmboviţa, Sibiu, Braşov, Vâlcea, Vrancea şi Gorj, într-o cauză penală privind săvârşirea infracţiunii de delapidare.

    În fapt, la începutul lunii mai 2022, administratorii unui fond privat de pensii, asociat unei unităţi bancare, au sesizat lipsa unor documente justificative pentru operaţiuni de debitare a unor conturi de depozit, în cuantum de aproximativ 22 de milioane de lei.

    În urma probatoriului administrat a reieşit faptul că sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor de delapidare (726 acte materiale), complicitate la delapidare, fals intelectual, uz de fals şi fals în declaraţii, fapte ce au fost reţinute în sarcina a 15 persoane fizice, dintre care doi angajaţi din cadrul unei unităţii bancare şi mai multe persoane juridice.

    Astfel, s-a reţinut că în perioada 2019-2022 două persoane angajate în cadrul băncii, cu sprijinul unor apropiaţi şi a 7 persoane juridice, şi-ar fi însuşit şi folosit în interes personal suma de 23,5 milioane de lei, din conturile fondului privat de pensii.

    Debitarea conturilor s-ar fi realizat atât prin transfer direct către conturile bănuiţilor şi ale celorlalte persoane fizice, cât şi prin transfer către conturile unor persoane juridice, sub forma unor plăţi pentru achiziţii bunuri ori servicii fictive.

    Acţiunea beneficiază de sprijinul mai multor subunităţii de poliţie din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului, precum şi din partea inspectoratelor de poliţie ale judeţelor Ilfov, Teleorman, Constanţa, Tulcea, Olt, Prahova, Dâmboviţa, Sibiu, Braşov, Vâlcea, Vrancea, Argeş şi Gorj.

    Suportul de specialitate a fost asigurat de către Direcţia Operaţiuni Speciale din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române.

    _________________________________

    Reacţia BRD SAFPP:

    Aşa cum am comunicat pe 13 mai 2022, au fost descoperite unele nereguli privind o serie de înregistrări contabile legate de conturile de cheltuieli generale ale BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private (SAFPP). SAFPP a luat imediat toate măsurile necesare de remediere, inclusiv formularea unei plângeri penale şi înlăturarea din funcţie a directorului general. Toate autorităţile competente, precum şi acţionarii şi auditorii statutari, au fost sesizate în mod corespunzător.

    Acţionarii companiei au acoperit suma care face obiectul investigaţiilor în curs, iar activitatea SAFPP se desfăşoară în mod normal.

    Precizăm că deţinerile participanţilor la fondurile de pensii Pilon 2 şi 3, administrate de SAFPP, precum şi activele acestora, care sunt păstrate la o bancă depozitară şi sunt separate prin lege de fondurile proprii ale administratorului, nu au fost şi nu sunt afectate în niciun fel de această situaţie.

    Menţionăm, de asemenea, că SAFPP şi BRD Groupe Société Générale sunt două entităţi juridice diferite şi niciun angajat al băncii BRD Groupe Societe Generale nu a fost implicat în această situaţie.

    _________________________________

    Răspunsurile ASF la întrebările ZF:

    1. Când şi în ce context aţi sesizat primele nereguli la BRD Pensii? Cine a sesizat neregula?

    Autoritatea de Supraveghere Financiară (A.S.F.) a efectuat un control permanent la societatea BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A., în urma căruia A.S.F. a constatat că directorul general şi membrii Consiliului de Administraţie al societăţii au încălcat regulile de guvernanţă corporativă şi cele privind evidenţa situaţiilor contabile ale administratorului.

    În sarcina directorului general s-au reţinut fapte contravenţionale privind efectuarea unor înregistrări în contabilitate, care nu au avut la bază documente justificative, nu au raţionament economic, contravin funcţionalităţii conturilor şi care nu reflectă situaţia reală a patrimoniului administratorului BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A.

    În sarcina membrilor Consiliului de Administraţie al societăţii s-au reţinut fapte contravenţionale, din care rezultă că aceştia nu au asigurat un management prudent şi corect al administratorului BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A., fapt ce a afectat patrimoniul administratorului.

    În conformitate cu atribuţiile legale pe care le are, ASF a intervenit prompt, pe lângă sancţionarea drastică a conducătorilor BRD SAFPP SA a înaintat o sesizare către organele competente cu analizarea şi cercetarea unei astfel de situaţii, respectiv Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

    2. Cei doi auditori ai societăţii de administrare, EY şi Deloitte, v-au sesizat cu privire la vreo fraudă până să constate ASF?

    Rapoartele auditorului financiar al BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A., transmise până la data prezentei către A.S.F., nu conţin menţiuni cu privire la aspecte de nerespectare a cadrului legal aplicabil.

    3. Vă rugăm să ne explicaţi în ce a constat frauda. Când a început şi cum a fost executată, din datele pe care le aveţi în acest moment?

    A.S.F. a sesizat abaterile grave de la regulile de guvernanţă corporativă şi de la cele privind evidenţele şi situaţiile contabile ale administratorului.

    În prezent, ancheta desfăşurată de Parchet este în curs, urmând a se stabili cauzele, împrejurările si valoarea prejudiciului precum şi persoanele care se fac vinovate de acestea.

    4. BRD afirmă că banii ar fi dispărut doar din compania BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private SA, însă cifra de afaceri (pe 2020) se ridică la 18 mil. lei, în timp ce capitalurile proprii sunt de 19 mil. lei.

    5. De unde au dispărut banii, din contul companiei sau din contribuţiile efective ale participanţilor?

    A.S.F. a intervenit prompt cu sancţionarea drastică a conducătorilor acestui administrator de pensii private pentru fapte care au afectat banii proprii ai administratorului, respectiv banii proveniţi din comisioanele percepute de BRD SAFPP SA pentru administrarea celor două fonduri de pensii private. Sancţiunile aplicate în data de 11.05.2022 nu au vizat activitatea desfăşurată de societatea BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A. în legătură cu administrarea fondurilor de pensii private. Este vorba despre fondurile proprii ale administratorului, de banii din contabilitatea proprie, şi nu de banii care însumează contribuţiile participanţilor la fondurile de pensii.

    Este important de reţinut faptul că interesele participanţilor şi activele fondurilor, care sunt separate de activele administratorului, nu au fost afectate, nefiind niciun motiv de îngrijorare pentru participanţii la fondurile de pensii private administrate de BRD SAFPP SA, respectiv Fondul de Pensii Administrat Privat BRD şi Fondul de Pensii Facultative BRD Medio.

    6. BRD afirmă că sumele sustrase au fost acoperite. V-a anunţat când a fost acoperită suma respectivă de către acţionari?

    A.S.F. a adoptat toate măsurile în vederea asigurării faptului că acţionarii BRD SAFPP SA au întreprins şi întreprind în continuare toate demersurile pentru a se restabili situaţia financiară a societăţii. În acest sens, acţionarii societăţii au subscris şi vărsat suma de 20 milioane de lei reprezentând majorarea capitalului social al BRD SAFPP SA.

    7. De unde ştiţi că frauda este de 23 mil. lei şi nu mai mare?

    Organele de cercetare penală sunt instituţiile abilitate care pot să se pronunţe cu privire la  cauzele, împrejurările şi valoarea prejudiciilor.

    8. În ce situaţii sunt celelalte fonduri de pensii?

    Fondurile de pensii private îşi desfăşoară activitatea cu respectarea cadrului legal în vigoare şi toate activele fondurilor de pensii sunt în deplină siguranţă. Nu este niciun motiv de îngrijorare pentru participanţii la fondurile de pensii private, activele fondurilor de pensii private fiind în totalitate separate de activele societăţilor de administrare a acestora.

    Toate activităţile societăţilor de administrare sunt separate de cele ale fondurilor de pensii, atât din punct de vedere contabil cât şi operaţional, fără posibilitatea transferului între fondurile de pensii sau între fondurile de pensii şi administrator. În baza legislaţiei incidente Administratorii fondurilor de pensii private au obligaţia de a raporta lunar la ASF toate datele cu privire la plăţile şi încasările efectuate din/în conturile fondurilor de pensii, precum şi înregistrările contabile aferente, informaţii care sunt verificate şi monitorizate. 

    Totodată, o măsură suplimentară de siguranţă pentru întregul sistem de pensii private o constituie existenţa unei societăţi bancare cu rolul de Depozitar, entitate autorizată şi reglementată  de către BNR şi ASF, care are obligaţia de a înregistra, verifica şi monitoriza toate activele deţinute de fondul de pensii private pentru care desfăşoară activitatea de depozitare. În cazul nerespectării cadrului legal incident, Depozitarul are obligaţia de a informa ASF cu privire la eventualele încălcări ale prevederilor legale.

    9. Are legătură decizia recentă a ASF de a interzice fondurilor de pensii private să investească în private equity cu frauda de la BRD Pensii? Care a fost motivaţia acestei decizii?

    Decizia A.S.F. cu privire la investiţiile private de capital ale fondurilor de pensii din Pilonul 2 vizează, cu precădere, protejarea intereselor participanţilor şi beneficiarilor acestora, având în vedere situaţia economică pe care o traversăm, precum şi situaţia economică prognozată pentru perioada următoare.

    10. La ce soluţii vă gândiţi pentru limitarea riscului de a fi repetate situaţii precum cea de la BRD Pensii?

    În scopul asigurării încrederii participanţilor şi beneficiarilor, Autoritatea de Supraveghere Financiară a acţionat întotdeauna preventiv, tocmai pentru protejarea intereselor lor. Având în vedere contextul macroeconomic actual, ASF desfăşoară o activitate de supraveghere şi de control amănunţită, mult mai intensificată.

     

  • Mai multe asociaţii din România, printre care CFA, cea a pensiilor private, cea a administratorilor de fonduri şi RBL, critică decizia ASF de a nu mai permite fondurilor de pensii să investească în private equity după frauda de la BRD Pensii

    Mai multe asociaţii din România, printre care CFA, cea a pensiilor private, cea a administratorilor de fonduri şi RBL, critic decizia ASF de a nu mai permite fondurilor de pensii să investească în private equity după frauda de la BRD Pensii.

    Daniel Apostol, director de comunicare al ASF, a declarant săptămâna trecută la Digi că ASF a decis să interzică administratorilor de pensii private să investească banii din pilonul 2 în fonduri de private equity, adică în active cu grad de risc foarte ridicat, tocmai pentru că doreşte protejarea contribuţiilor a circa 8 milioane de cetăţeni  într-o perioadă de incertitudine.

    Potrivit datelor ZF, doar BCR Pensii avea investiţii în private equity.

    În replică, asociaţiile din domeniul financiar şi de pensii consideră că această decizie nu serveşte interesului economiei.

    ”Interdictia vine după o perioadă de câţiva ani în care limita acestui tip de investiţii a fost stabilită la 10%. In pofida acestei limite generoase care incuraja astfel de investitii, doar recent fondurile de pensii au inceput sa tatoneze prudent acest tip de investitii, cu expuneri foarte mici. Cu alte cuvinte, nu exista inca nicio istorie a investitiilor care sa permita o evaluare adecvata a oportunitatii interzicerii sau mentinerii lor”, se arată într-un comunicat semnat de Asociatia de Investitii Private din România (ROPEA) Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR) CFA România Asociatia Administratorilor de Fonduri (AAF) Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) Asociatia Administratorilor Independenti (AAI) Romanian Business Leaders (RBL).

    Reprezentanţii mediului de business spun că interdictia vine în contextul in care exista angajamente pe termen lung deja semnate de unele fonduri de pensii, cu respectarea legislatiei in vigoare, pentru subscrierea la fonduri de private equity.

    În opinia lor, instabilitatea legislativa in acest domeniu este de natura sa anuleze pe termen lung apetitul fondurilor de private equity de a se finanta din Romania si a finanta Romania, precum si orice intentie a unui fond de pensii private obligatorii de a se angaja in viitor in astfel de finantari.

    ”Amintim ca este pentru a doua oara cand o autoritate de supraveghere a fondurilor de pensii private interzice investitiile in fonduri de private equity, dupa ce initial acestea erau premise”, se precizează în comunicat.

    În plus, asociaţiile semnatare consideră că interdictia vine in contradictie cu responsabilitatile asumate de România prin PNRR, cu privire la diversificarea investitiilor fondurilor de pensii private obligatorii, dar si cu recomandarile OECD, in calitate de consultant, pentru dezvoltarea pietei de capital din Romania.

    ”In ultima instanta, si cel mai important, decizia poate afecta interesul Romaniei de finantare a dezvoltarii prin resurse interne, stabile, intr-un context caracterizat de o scumpire a surselor de finantare internationale si o crestere a volatilitatii capitalului strain”.

    Fondurile de pensii private sunt investitori traditionali in fondurile de private equity pe pietele dezvoltate, dar şi pe cele emergente din Europa Centrala si de Est.

    Asociaţiile locale cred că decizia ASF taie un canal alternativ de finantare a economiei romanesti, care s-ar fi putut alatura celui bancar si celui bursier.

    ”Pe langa aceasta, alaturarea fondurilor de pensii private unor investitori institutionali cu mare credibilitate precum BERD, EIF, IFC, Eximbank sau chiar guvernul Romaniei, care deleaga investirea fondurilor unor profesionisti selectati riguros, asigura un management al riscului adecvat permitand in acelasi timp randamente superioare altor clase de active”.

    Decizia ASF a venit în urma fraudei de la BRD Pensii, unde au fost delapidate 23 milioane lei, vizaţi în acest dosar deschis de Poliţie fiind fostul CEO Alina Andreescu şi apropiaţi ai acesteia. În luna mai, ASFa anunţat mai multe amenzi la BRD Pensii cât şi retragerea aprobării de CEO.

    BRD Pensii a anunţat ulterior că acţionarii companiei (Sogecap cu 51% şi BRD Soc Gen cu 49% – n.red) au acoperit suma care face obiectul investigaţiilor, iar activitatea se desfăşoară în mod normal. „Precizăm că deţinerile participanţilor la fondurile de pensii Pilon 2 şi 3, administrate de SAFPP, precum şi activele acestora, care sunt păstrate la o bancă depozitară şi sunt separate prin lege de fondurile proprii ale administratorului, nu au fost şi nu sunt afectate în niciun fel de această situaţie“, a anunţat BRD Pensii.

     

  • Asociaţia Participanţilor în Fondurile de Pensii, în contextul investigaţiei de la BRD Pensii:Este nevoie de o intervenţie rapidă pentru a depista şi preveni fapte similare la ceilalţi administratori de fonduri de pensii Pilon 2. Delapidarea de la BRD Pensii nu a fost depistată nici de către auditorii independenţi, nici de către ASF

    Asociaţia Participanţilor în Fondurile de Pensii atrage atenţia că recenta situaţie de la BRD Pensii poate afecta ireversibil încrederea în sistem şi spune că este nevoie de o intervenţie rapidă şi consistentă a autorităţilor pentru a depista şi preveni fapte similare la nivelul celorlalţi administratori de fonduri de pensii Pilon 2.

    BRD Pensii s-a aflat recent în centrul unei investigaţii legată de delapidarea a 23 milioane lei de către fostul director general şi de alte persoane din conducerea societăţii.

    Anchetatorii spun că suma a fost însuşită şi folosită în interes personal din „conturile fondului“ de către fostul CEO şi apropiaţi ai acesteia din 2019 şi până în 2022, fără însă a preciza dacă este vorba de fondul Pilon II sau Pilon III al BRD Pensii.

    În replica, BRD Pensii a anunţat că a descoperit nereguli încă din 13 mai la cheltuielile administratorului şi că a luat imediat măsuri. Tot în mai, ASF a aplicat amenzi şi a retras aprobarea de CEO a Alinei Andreescu, anunţând că au fost încălcate „evidenţa situaţiilor contabile ale administratorului“.

    Poliţia a precizat la momentul investigaţiei că „debitarea conturilor s-ar fi realizat atât prin transfer direct către conturile bănuiţilor şi ale celorlalte persoane fizice, cât şi prin transfer către conturile unor persoane juridice, sub forma unor plăţi pentru achiziţii bunuri ori servicii fictive“.

    Potrivit Asociaţiei Participanţilor în Fondurile de Pensii, informaţiile disponibile până în prezent nu sunt 100% clare, astfel că încă persistă întrebarea dacă nu cumva faptele de delapidare investigate nu privesc şi activele fondului de pensii Pilon 2 administrat de BRD Pensii.

    ”Informaţiile din ultimele zile nu sunt singurele de natură să ridice semne de întrebare cu privire la BRD Pensii. Astfel, în luna mai au existat o serie de sancţiuni aplicate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (”ASF”) unor membrii ai conducerii BRD Pensii, pentru ceea ce s-ar putea numi, generic, nereguli-financiar contabile”, se precizează în comunicat.

    „Este important de observat mărimea sumelor delapidate, organizarea mecanismului de delapidare, durata multi-anuală a acestei delapidări şi faptul ca aceasta nu a fost depistată prin controalele de final de exerciţiu financiar sau periodice, nici de către auditorii independenţi, nici de către ASF. Ne exprimăm interesul în a aduce în atenţia publicului detaliile acestei situaţii, împreuna cu o analiză care să explice cum aceste fapte s-au putut prelungi pe o perioadă multi-anuală, pentru sume semnificative, în multiple localităţi”, a declarat Consiliul Director al Asociaţiei.

    De asemenea, reprezentanţii fondurilor de pensii vor să ştie ce măsuri de control va dispune ASF pentru a combate apariţia unor situaţii similare în cadrul tuturor celorlalţi administratori de fond, exprimându-şi totodată speranţa că ”suntem în prezenţa unui caz izolat, nu a unei practici răspândite”.

    Considerăm că o astfel de măsură prin care se va întreprinde un control cu privire la activitatea tuturor administratorilor de fonduri Pilon 2, cu tematică şi rezultate rapide şi comunicate public, va fi în măsură să restabilească încrederea participanţilor în fondurile tip Pilon 2, precum şi să restabilească prestigiul ASF, se mai arată în declaraţia Consiliului Director al Asociaţiei.

     ”Aşteptăm ca ASF să acţioneze în spiritul interesului public, să întreprindă controalele necesare în cel mai scurt timp şi să publice neregulile identificate, precum şi planul de măsuri (inclusiv legislative) prin care aceste nereguli vor fi remediate”

    Cele mai recente date ale ASF, cele de la mai 2022, arată active de 3,6 mld. lei pentru BRD Pensii şi un număr de 514.000 de participanţi.​