Tag: pandemie

  • Rata de infectare în Bucureşti a depăşit 15 la mia de locuitori

    Rata de infectare a ajuns, miercuri, în Bucureşti la 15,1 la mia de locuitori. Este cea mai mare incidenţă de la începutul pandemiei.

    Conform DSP Bucureşti, rata de infectare a ajuns luni la 15,1 la mia de locuitori.

    Luni, incidenţa a fost 14,2 la mie, duminică, era 13,6 la mie, în creştere de la 12,65 sâmbătă.

    CMBSU a instituit obligativitatea purtării măştii de protecţie în toate spaţiile publice închise şi deschise.

    De asemenea, potrivit prefectului Alexandra Georgiana Văcaru, angajatorii, la stat sau la privat, care au mai mult de 50 de salariaţi sunt obligaţi să organizeze programul de lucru pe grupe. În completare STB va pune mai multe maşini pe trasee.

  • Chiriile în pandemie. Cât plătesc un bucureştean, un clujean şi un timişorean pentru un apartament cu 2 camere

    Noul val al pandemiei de COVID-19 a determinat o stagnare a preţurilor pe piaţa închirierilor, arată un studiu RE/MAX România. Totodată, cererea pe ambele segmente – rezidenţial şi office – a rămas constantă faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, însă a scăzut comparativ cu 2019.

    Conform datelor cumulate din birourile RE/MAX România, cererea pe segmentul chirii rezidenţiale a cunoscut în septembrie o creştere de cca. 20% faţă de anul precedent, cele mai numeroase solicitări fiind la începutul lunii, când planul de învăţământ prevedea reluarea şcolilor în format fizic. Însă aceasta a scăzut accentuat spre sfârşitul lunii, când condiţiile impuse de pandemie au devenit mai restrictive, iar universităţile au anunţat reluarea cursurilor în mediul online.

    Cele mai căutate tipuri de locuinţe rămân, în continuare, apartamentele, urmate de garsoniere şi case/vile. Totodată, în ciuda scumpirilor din ultima perioadă, preţul chiriilor s-a menţinut relativ constant, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

    În prezent, pentru un apartament cu două camere, preţurile la închiriere variază între 300 şi 600 de euro în Bucureşti, 300 şi 550 de euro în Cluj, respectiv 250 şi 450 de euro în Timişoara, în funcţie de zonă, finisaje şi suprafaţă. Pentru o garsonieră, chiriaşii plătesc între 200 şi 350 de euro în Bucureşti, 200-350 de euro în Cluj şi 150-250 de euro în Timişoara.

    „Condiţiile incerte din piaţă ne împiedică să facem predicţii pentru viitor, însă principalul factor de schimbare a tendinţelor, cu impact direct asupra pieţei chiriilor în oraşele mari, este reprezentat de evoluţia pandemiei şi a măsurilor restrictive impuse de autorităţi”, a declarat Iulian Berghian, Director Executiv RE/MAX România

    În anul 2020, funcţionarea şcolilor în online a cauzat scăderea cererii pentru chirii rezidenţiale, mai ales în principalele oraşe universitare. Cele mai mari schimbări s-au remarcat, însă, pe piaţa clădirilor de birouri, unde angajatorii, datorită necesităţii implementării sistemului work from home, au renunţat la spaţiile de birouri sau au renegociat în jos chiriile.

  • Rata de infectare a ajuns marţi în Bucureşti la 14,71 la mia de locuitori

    Rata de infectare a ajuns marţi în Bucureşti la 14,71 la mia de locuitori. Este cea mai mare incidenţă de la începutul pandemiei.

    Conform DSP Bucureşti, rata de infectare a ajuns luni la 14,71 la mia de locuitori.

    Duminică, incidenţa era 13,6 la mie, în creştere de la 12,65 sâmbătă, iar luni a fost de 14,2.

    CMBSU a instituit obligativitatea purtării măştii de protecţie în toate spaţiile publice închise şi deschise.

    De asemenea, potrivit prefectului Alexandra Georgiana Văcaru, angajatorii, la stat sau la privat, care au mai mult de 50 de salariaţi sunt obligaţi să organizeze programul de lucru pe grupe. În completare STB va pune mai multe maşini pe trasee.

  • Din offline în online, fără compromisuri

    Restricţiile apărute pe fondul pandemiei de COVID-19 au stat la baza unei migrări masive către online, iar evenimentele majore de business nu au făcut excepţie. Provocarea întâmpinată de companii a fost însă găsirea celor mai eficiente platforme unde să îşi susţină conferinţele, astfel încât cei care iau parte la ele să rămână antrenaţi până la final.

    Un exemplu este Bitdefender, care a ales să susţină o conferinţă internaţională cu 450 de participanţi pe platforma Digital Stage, lansată de Exploratist. Care au fost avantajele?

    „Pandemia a fost şi o oportunitate. În martie 2020, ne-am reinventat inclusiv pe zona evenimentelor corporate. Am adus în România o platformă de evenimente digitale, Digital Stage, bine-cunoscută în Statele Unite, care permite consumul de conţinut creativ într-un mix de formate: prezentări business, workshopuri experienţiale, elemente de entertainment”, spune Silviu Andrei Petran, managing director Exploratist, companie specializată în furnizarea de servicii şi soluţii dedicate angajaţilor unei organizaţii. Digital Stage este o suită completă de soluţii pentru evenimentele corporate digitale, lansată în ianuarie 2020, chiar înainte de pandemie, cu o investiţie de 100.000 de euro, fonduri direcţionate în tehnologie şi design. Platforma online asigură managementul integrat al unui eveniment corporate în mediul virtual, prin tehnologie de ultimă generaţie şi insighturi UX pentru amplificarea engagementului. Focusul său este pe experienţa utilizatorului. Soluţia celor de la Exploratist integrează elemente vizuale, de gamification sau interactive. Securitatea evenimentului virtual este garantată de instrumente precum: parole puternice, whitelisting si integritate referenţială.

    De asemenea, platforma include un modul de raportare avansat cu statistici pentru evaluarea succesului evenimentului virtual. Potrivit reprezentanţilor Exploratist, prin transferul evenimentelor din mediul offline în online se reduc costurile specifice (logistice, cazare, deplasare) cu 35-40%. De la lansare până în prezent, Exploratist a organizat pe Digital Stage peste 25 de evenimente corporate online, la care au participat peste 8.000 de persoane pe durata
    a peste 200 de ore de live streaming.


    Silviu Andrei Petran, managing director, Exploratist: „În martie 2020, ne-am reinventat inclusiv pe zona evenimentelor corporate. Am adus în România o platformă de evenimente digitale, Digital Stage, bine-cunoscută în Statele Unite, care permite consumul de conţinut creativ într-un mix de formate: prezentări business, workshopuri experienţiale, elemente de entertainment.”


    Un eveniment pentru care Bitdefender a ales să folosească platforma Digital Stage a fost conferinţa „New World. New Opportunities”, organizată exclusiv online în ianuarie 2021. Aceasta s-a întins pe durata a trei zile, în care 45 de speakeri s-au adresat celor peste 450 de participanţi aflaţi pe cinci continente. „Dacă până în 2020 evenimentele internaţionale organizate de noi erau în format hibrid, odată cu pandemia, cea mai dificilă provocare a fost limitarea şi eliminarea interacţiunii live între colegi, precum şi cu partenerii şi clienţii noştri. Toate emoţiile şi energia unui grup, care se creează într-un mediu fizic, au fost automat restrânse la un ecran”, descrie Liana Cheagă, integrated marketing campaign manager la Bitdefender, provocările aduse de noua criză sanitară în zona de evenimente din cadrul companiei.

    Ea spune că în noul context este din ce în ce mai greu să găseşti soluţii astfel încât să reuşeşti să menţii audienţa antrenată. De aceea, având în vedere amploarea acestui eveniment în varianta fizică, atât din punct de vedere al duratei, cât şi din perspectiva diversităţii conţinutului şi a activităţilor, reprezentanţii Bitdefender au căutat o platformă care să le permită o transpunere cât mai completă în mediul online. Potrivit Lianei Cheagă, printre criteriile principale de selecţie s-au numărat posibilitatea de a susţine sesiuni de business însoţite de elemente de gamification, flexibilitatea în opţiunile de branding, precum şi interfaţa user-friendly. „Şi încă un criteriu, la fel de relevant: o echipă de implementare şi suport cu multă iniţiativă.”

    Provocarea cea mai mare pe care compania a întâmpinat-o în organizarea conferinţei a fost realizarea unui eveniment în totalitate virtual, care să sincronizeze din punct de vedere geografic (fus orar) sesiuni live adresate colegilor din toată lumea – România, Statele Unite, Canada, Europa, Australia şi Orientul Mijlociu. „A fost o schimbare de setup şi de vibe, dar şi de resurse, căci ne bazăm pe conexiunea de internet din fiecare colţ al lumii.”

    La platforma Digital Stage, ea spune că a apreciat în mod special flexibilitatea oferită prin opţiunile de personalizare a designului şi a conţinutului, dar şi prin capacitatea de a extrage la final detalii relevante despre sesiuni şi interacţiunile din cadrul acestora. „Dacă nu luăm în calcul lipsa interacţiunii fizice şi a valorii adăugate pe care o întâlnire între colegi, în timpul unui coffee break, o poate aduce în mediul de business, desfăşurarea evenimentului a mers lin şi am reuşit să implementăm un format care să fie uşor de parcurs.”

    Liana Cheagă spune că atunci când vorbim despre trecerea de la un eveniment fizic cu sute de angajaţi din toate colţurile lumii, către unul virtual, există în primul rând beneficii clare în ceea ce priveşte o reducere a costurilor de organizare. „Specific legat de platforma Digital Stage, beneficiile pe care noi le-am resimţit cel mai puternic au fost legate de echipa Exploratist şi cum ne-a ajutat să integrăm conţinutul dorit într-o manieră cât mai prietenoasă în această platformă, atât din punct de vedere back end, în gestionarea tehnică a speakerilor, precum şi front end în relaţia cu audienţa.”

    Principalele funcţionalităţi ale platformei de care Bitdefender s-a folosit în timpul conferinţei au fost distribuirea sesiunilor în săli de conferinţe dedicate, sesiuni susţinute în paralel, pre-înregistrarea participanţilor, opţiunile de chat, Q&A, dar şi integrarea cu o platformă externă de gamification, precum şi cu un landing page (pagină de destinaţie) dedicat conferinţei. Instrumentele de interactivitate au fost accesate, pe parcursul celor trei zile ale conferinţei, de 40% dintre participanţi.

    În opinia reprezentantei Bitdefender, Digital Stage este o soluţie versatilă. „Ne-am bucurat de flexibilitatea şi uşurinţa cu care am reuşit să construim această experienţă conform dorinţelor noastre, fără să fim constrânşi de module predefinite.”

    Pe viitor, Liana Cheagă ia în calcul folosirea platformei şi pentru alte evenimente. „Deşi cu toţii ne dorim să ne întoarcem cât mai curând la evenimentele fizice, până când acest lucru va fi posibil, cu siguranţă Digital Stage va fi o opţiune pe care să o analizăm de fiecare dată când vom avea în plan un eveniment de acest fel. De altfel, consider că majoritatea evenimentelor globale se vor desfăşura de acum înainte în format hibrid pe termen nedeterminat.”


    People First este un proiect editorial dezvoltat de Business Magazin şi agenţia de employee experience Exploratist. People First îşi propune să aducă în lumina reflectoarele organizaţiile care pun oamenii pe primul loc şi implementează proiecte creative prin care experienţa angajaţilor este dusă la cel mai înalt nivel. Fondată în 2011, Exploratist este prima agenţie de employee experience din România. Serviciile livrate acoperă o arie vastă de nevoi organizaţionale, de la comunicare internă, Employer branding şi marketing experienţial, până la strategii de HR. Soluţiile au un design unic, inovativ şi sunt 100% personalizate. 

  • Arşi de vii

     

    Secţiile ATI din trei mari spitale din ţară au luat foc, fără ca nimeni să fie responsabil. Şirul tragediilor din spitalele româneşti a mai adăugat un incendiu la Spitalul de Boli Infecţioase Constanţa, al treilea ca impact şi ca număr de morţi în mai puţin de un an. De ce nu avem responsabili? Ce a făcut preşedintele Iohannis de la ultima întâlnire cu specialiştii în care a promis soluţii? Nimic.

     

    14.11.2020
    Incendiu la Spitalul Judeţean Piatra Neamţ. Bilanţul tragediei: 15 pacienţi decedaţi.

    22.11.2020
    Incendiu la spitalul CFR din Cluj-Napoca

    25.12.2020
    Incendiu la Spitalul de Psihiatrie Socola Iaşi. 18 pacienţi au fost evacuaţi, iar un bărbat de 33 de ani a decedat.

    2.01.2021
    Incendiu la secţia de psihiatrie a Spitalului Municipal Roman

    5.01.2021
    Incendiu la Spitalul de Psihiatrie Gătaia din Timiş

    29.01.2021
    Incendiu la Spitalul Matei Balş din Bucureşti. Bilanţul tragediei: 20 pacienţi decedaţi.

    21.02.2021
    Incendiu Spitalul Marius Nasta din Bucureşti

    8.03.2021
    Un incendiu a izbucnit la Spitalul de Psihiatrie din Craiova

    21.04.2021
    Incendiu la Secţia de Psihiatrie a Spitalului Judeţean Slatina

    9.05.2021
    Fum la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Piteşti

    22.06.2021
    Incendiu la Spitalul de Copii „Sfânta Maria” din Iaşi

    24.07.2021
    Un incendiu a avut loc la Spitalului Judeţean Constanţa

    11.09.2021
    Incendiu la Spitalul de Psihiatrie Vulcan, judeţul Braşov

    1.10.2021
    Incendiu la Spitalul de Boli Infecţioase Constanţa. Bilanţul tragediei: 7 pacienţi decedaţi.

    Roxana Petrescu, guest editor


     

  • Opinie Dan Luca: Impactul pandemiei asupra asociaţiilor europene

    Săptămâna aceasta au fost prezentate la Bruxelles rezultatele sondajului de opinie referitor la activitatea federaţii europene. Organizat de EURACTIV, publicul ţintă a fost conglomeratul de 3.000 de entităţi asociative prezente în capitala comunitară. Este prima analiză cantitativă şi calitativă a activităţii de lobby european de la începerea pandemiei.

    În media 8 persoane lucrează în fiecare birou european, ceea ce creează o piaţă de aproximativ 25.000 experţi focalizaţi în interacţiunea cu instituţiile europene, dar şi cu principalele capitale UE. Obiectivul acestora este clar: acces la factorii de decizie, impact asupra legislaţiei şi comunicarea permanentă cu organizaţiile naţionale sau corporaţiile pe care le reprezintă la Bruxelles.

    Desigur, criza pandemică a afectat puternic bugetele asociaţiilor, două din trei organizaţii avânt veniturile reduse în ultimele 18 luni. Se vorbeşte tot mai mult, în acest context, de diversificarea surselor de venit. Alături de tradiţionala cotizaţie anuală, se caută elemente de monetizare a raportelor ştiinţifice produse, a programelor de formare profesională sau chiar a organizării unor evenimente noi, de impact, în diverse sectoare precum cel al energiei, sãnãtãţii sau tehnologie.

    Nu există un an 4-lea val pandemic în Bruxelles şi asta în special datorită atingerii procentului de vaccinare de turmă în Belgia de peste 70%. Noul normal al activităţii din Bruxelles prevede acum o prezenţa în birou de 2-3 zile pe săptămânã, iar ideea activităţii de acasă a prins şi va rămâne. Unele organizaţii caută soluţii de duratã, un lider de organizaţie precizând că acum în contractele de angajat sunt prevăzute posibilitãţile de a lucra 12 zile pe lunã de acasă şi 3 luni pe an de a activa online dintr-o altă ţară. Desigur, este important de urmărit legislaţia ţării de rezidenţă. În Belgia, de exemplu, încadrarea juridică cu impact asupra taxelor se schimbă dacă derulezi activităţi din altă ţară mai mult de 3 luni pe an. Este un subiect de urmărit în anii viitori.

    Revenind la asociaţiile europene, acestea au practic două viteze din punct de vedere al comunicãrii strategice. Există o planificare care anticipează un orizont de 6 luni, dar şi o flexibilitate de reacţie adaptată schimbărilor politice.

    Formele de interacţiune au ocupat un loc central în cadrul dezbaterilor. Dacă ne referim la comunicarea internă, webinarele vor continua să fie canalul preferat, dar cu o dezvoltare spre soluţiile hibrid. O atenţie specială trebuie să se acorde însă posibilei discriminări a persoanelor prezente online faţă de cele care sunt prezente fizic în întâlnire. Conferinţele Virtuale sunt înlocuite treptat cu cele în format combinat (fizic şi online), dar bugetele acestor evenimente pot sã schimbe abordarea, în funcţie de puterea financiarã a organizaţiei.

    Dan LUCA conferenţiază în universităţi din Bruxelles şi Bucureşti. Este autorul cãrţii Mapping the Influencers în EU Policies.

     

  • Comerţul alimentar va creşte cu 5% pe an, urmând a ajunge la 25 mld. euro în 2025. În ultimii cinci ani – 2015-2020 – piaţa a crescut cu 4 mld. euro

    Comerţul alimentar local a ajuns anul trecut a ajuns la 19 mld. euro, continuându-şi trendul ascendent în pofida pandemiei de Covid-19. În ultimii cinci ani – 2015-2020 – piaţa a crescut cu 4 mld. euro, iar avansul va continua în mod similar până în 2025, potrivit unui raport al companiei de cercetare şi analiză Roland Berger.

    „Pandemia de COVID-19 a marcat anul 2020, aducând provocări atât la nivelul stilului de viaţă al consumatorilor, cât şi la nivelul sectoarelor economice. Cu toate acestea, retailul alimentar a prosperat în acest an atipic (…)“, conform aceleiaşi surse.

    Trendul ascendent va continua, comerţul alimentar va avansa în medie cu 5% pe an, urmând a ajunge la 25 de miliarde de euro în 2025.

    Factorii care contribuie la continuarea trendului po­zi­tiv sunt creşterea macroeconomică, creşterea puterii de cumpărare (pe termen mediu şi lung) şi planurile am­biţioase de expansiune ale marilor lanţuri de comercianţi. Anual se deschid între 350 şi 450 de magazine moderne, bugetul de investiţii total al reţelelor străine apropii­n­du-se de 1 mld. euro, conform celor mai recente date ale ZF.

    Reţelele internaţionale vor ajunge la 80% din piaţă până în 2025. Principalele segmente câştigătoare în următorii ani vor fi discountul, convenienţa şi online-ul.

  • Executiv în noua eră a bankingului. Cum arată sistemul bancar românesc în viziunea lui Mustafa Tiftikcioğlu, numit recent la conducerea operaţiunilor locale ale Garanti BBVA

    Mustafa Tiftikcioğlu lucrează în grupul Garanti BBVA de aproape două decenii, iar în vara acestui an a preluat conducerea operaţiunilor locale ale companiei, într-o perioadă de acomodare a economiei la noua criză sanitară. Despre România avea o părere bine conturată încă dinainte de a deveni rezident al Capitalei, la fel şi despre sistemul bancar local. Cu ce strategie a preluat actualul mandat şi ce perspective are asupra sistemului bancar, despre care spune că se îndreaptă spre o nouă eră? 

     

    „Ştiam chiar înainte de a veni aici că România are un sistem bancar bine reglementat şi solid. Acum pot vedea mai clar nivelul de competitivitate şi potenţialul sistemului bancar şi modul în care acest lucru a fost influenţat pozitiv de paşii anteriori şi actuali făcuţi de BNR”, susţine Mustafa Tiftikcioğlu, CEO Garanti BBVA România.

     Potrivit lui, deşi sectorul bancar, ca orice alt sector economic, nu a fost scutit de repercursiunile crizei, pandemia de COVID-19 a evidenţiat însă nevoia de agilitate şi viteză a afacerii, care se traduc în găsirea unor modalităţi inovatoare de construire a rezilienţei businessului, asigurarea unor fluxuri de venituri pentru viitor, îmbunătăţirea operaţiunilor şi gestionarea şi sprijinirea eficientă a personalului. „Am aflat că este imperativ pentru noi să ne concentrăm eforturile şi investiţiile pe transformarea digitală şi astfel să venim cu soluţii pentru a ne susţine în mod constant clienţii şi angajaţii.”

    Executivul crede că în ciuda preocupărilor şi ambiguităţii constante care au survenit în urma pandemiei de COVID-19, această situaţie apărută peste noapte ne-a învăţat şi câteva lecţii importante despre muncă, comunicare şi multe alte lucruri. „Am învăţat să îmbrăţişăm necunoscutul şi să petrecem mai puţin timp încercând să prezicem ce se va întâmpla, să luăm rapid decizii importante şi să ne adaptăm într-un timp scurt la schimbările radicale care au apărut în munca şi viaţa noastră.”

    Din punct de vedere economic, Tiftikcioğlu subliniază că efectele pandemiei au fost relativ limitate în România, până acum, datorită măsurilor guvernamentale corect luate. „Mă aştept ca tendinţa de creştere economică să continue şi în perioada următoare.” El este încrezător că sistemul bancar românesc rămâne solid, deşi a trecut prin multe crize, depăşite însă cu succes, inclusiv cea generată de pandemia de COVID-19. „Suntem încrezători că astfel de experienţe încărcate de provocări au întărit sistemul, care a devenit mai rezistent. Similar tuturor economiilor, va exista volatilitate determinată de evoluţiile macroeconomice de pe pieţele SUA şi UE, de evenimentele geopolitice şi de fluctuaţiile globale ale preţului energiei, iar acest lucru este normal. Cred însă că momentele de cotitură s-au încheiat deocamdată şi nu văd crize posibile, cel puţin pe termen scurt şi mediu.”

     

    De două decenii în banking

    Executivul are o diplomă de licenţă în inginerie industrială de la Universitatea Bogazici, Turcia şi este absolvent al unui masterat în inginerie industrială, cu specializare în Analiza Deciziilor Economice, la Georgia Institute of Tehnology, SUA.

    Înainte de a prelua mandatul de CEO al Garanti BBVA România, a acumulat o vastă experienţă în managementul riscului de credit corporativ şi comercial, precum şi în finanţări structurate, dar şi finanţări de proiecte şi achiziţii.

    El a făcut parte din echipa Garanti BBVA Turcia (TGB) pentru aproape 20 de ani, iar din poziţia ocupată anterior a condus Divizia de Wholesale Risk (management al riscului de credit corporativ) din cadrul TGB, fiind responsabil de gestionarea riscului de credit, calitatea şi performanţa portofoliului corporate şi evaluarea strategiilor de risc de credit.

    Cum arată o zi din viaţa sa? „Îmi încep ziua dis-de-dimineaţă şi îmi place să-mi beau cafeaua în timp ce citesc o selecţie de ziare de afaceri. Încerc să urmăresc ştiri de business relevante din întreaga lume, dar desigur, mă interesează în mod deosebit să aflu cât mai multe informaţii despre economia şi sistemul bancar românesc. Sunt o persoană matinală şi îmi place să merg la serviciu devreme. După ce îmi consult programul zilnic şi mă ocup de problemele prioritare, particip la mai multe întâlniri online cu partenerii de afaceri şi în fiecare zi fac tot posibilul să-mi fac timp pentru întâlniri scurte cu colegii mei, să vorbesc despre problemele şi proiectele în curs de desfăşurare şi să iau pulsul  lucrurilor. În alte zile, îmi fac timp să vizitez sucursalele şi să mă întâlnesc cu clienţii, pentru a discuta despre cum putem să îmbunătăţim modul în care colaborăm. Seara, după orele de lucru, dacă îmi rămâne timp, îmi place să fac o plimbare în parcul din apropierea locuinţei mele, pentru a mă relaxa şi a-mi reîncărca bateriile pentru ziua care urmează.”

    În România, Tiftikcioğlu povesteşte că a venit cu aşteptări pozitive. „Colegii mei mi-au spus în mod constant multe lucruri bune despre această ţară şi sunt bucuros să confirm că feedbackul pe care l-am avut anterior este adevărat.” Înainte de numirea sa aici, vizitase Bucureştiul de câteva ori, cu ocazia unor scurte întâlniri de afaceri, aşa că a văzut cum se dezvoltă oraşul. „Acum, fiind rezident, pot spune că Bucureştiul are o atmosferă vibrantă şi se bucură de un mediu de afaceri puternic, cu mult potenţial, în drumul său de a deveni o capitală europeană importantă.” Alte oraşe pe care le-a vizitat şi al căror grad de dezvoltare l-a impresionat sunt Constanţa şi Cluj. „Constanţa este bine dezvoltată din punct de vedere turistic, Clujul este un adevărat hub IT şi trebuie să recunosc că nu ştiam foarte multe lucruri despre nivelul de dezvoltare al industriei IT din România.” Executivul spune că va continua să călătorească în România şi că îşi doreşte să se întâlnească cu colegi şi clienţi din toate sucursalele din ţară, în timpul călătoriilor de afaceri pe care le va avea. „Ştiu că există multe locuri frumoase în România şi probabil că îmi va fi greu să aleg unul preferat, dar putem relua discuţia peste un an.”


    Carte de vizită MusTaFa Tiftikcioğlu:

    ♦Œ Are o diplomă de licenţă în inginerie industrială de la Universitatea Bogazici, Turcia;

    ♦ A urmat un masterat în inginerie industrială, cu specializare în Analiza Deciziilor Economice, la Georgia Institute of Tehnology, SUA;

    Ž♦ Înainte de a prelua mandatul de CEO al Garanti BBVA România, a acumulat o vastă experienţă în managementul riscului de credit corporativ şi comercial, precum şi în finanţări structurate, dar şi finanţări de proiecte şi achiziţii;

    ♦ A făcut parte din echipa Garanti BBVA Turcia (TGB) pentru aproape 20 de ani, iar din poziţia ocupată anterior a condus Divizia de Wholesale Risk (management al riscului de credit corporativ) din cadrul TGB, fiind responsabil de gestionarea riscului de credit, calitatea şi performanţa portofoliului corporate şi evaluarea strategiilor de risc de credit.


    Cel mai greu test

    De-a lungul parcursului profesional, Mustafa Tiftikcioğlu spune că a trecut prin multe momente pline de provocări, însă consideră că recenta criză generată de pandemia de coronavirus a fost, de departe, cel mai mare test pentru antreprenori şi manageri, inclusiv pentru sine. „Aşadar, cred că mulţi dintre noi vom răspunde la această întrebare nominalizând situaţia dificilă creată de pandemia de COVID-19, în ultimul an şi jumătate, drept una dintre cele mai mari provocări întâmpinate.” Mai mult, adaugă el, de la companii la persoane fizice, cu toţii am fost afectaţi într-un fel sau altul de pandemie, fie că vorbim de viaţa personală sau de activitatea profesională. „Prin urmare, pandemia a fost un punct de cotitură, dar faptul că am reuşit să depăşim provocările care au apărut, ne-am continuat activitatea şi chiar am îmbunătăţit unele aspecte cu privire la modul în care lucrăm, reprezintă un real succes.” O altă provocare a carierei, pe care Tiftikcioğlu o menţionează, este integrarea Garanti Bank Turcia, din perspectiva managementului riscului de credit corporativ, în cadrul Grupului BBVA, după ce acesta a devenit acţionar al TGB. „Deşi abordările privind riscurile erau similare, multe politici, proceduri şi procese au fost revizuite, armonizate şi puse în aplicare într-o perioadă scurtă de timp. Acest lucru poate fi asemănător cu reglarea şi schimbarea unor părţi ale unui motor în timpul funcţionării acestuia, fără a-l opri.” El spune că această perioadă intensă a necesitat vizite frecvente la Madrid, mai multe întâlniri la toate nivelurile, cu diferite departamente, compararea unei bibliografii foarte complexe a documentelor şi actualizarea proceselor existente, în conformitate cu cadrul global. „Cu efortul dedicat al colegilor noştri şi cu sprijinul echipelor globale din Madrid, am implementat cu succes procesul de integrare într-un timp foarte scurt.”

     

    Calităţile unui CEO

    Executivul a menţionat şi o serie de lecţii pe care le-a învăţat în timp şi care consideră că îi vor fi, cu siguranţă, utile în anii următori, pe durata mandatului său în România. „În primul rând, după aproape 30 de ani de lucru cu oameni, la toate nivelurile, în echipe mici şi mari, am învăţat că un CEO ar trebui să investească întotdeauna în echipa sa, pentru a avea succes. Investirea timpului şi a resurselor în dezvoltarea membrilor echipei este cheia pentru crearea unei culturi organizaţionale sănătoase şi cred cu tărie că doar atunci când investeşti în colegii tăi, împreună puteţi atinge obiectivele, ca o echipă.” În al doilea rând, Tiftikcioğlu crede că foarte importantă este şi comunicarea, deoarece ajută la o înţelegere reciprocă şi la formarea unei viziuni comune, chiar şi în situaţii de criză, dacă este incluzivă şi cuprinde feedback-ul tuturor. „Un CEO ar trebui să fie întotdeauna deschis, primitor şi sincer cu colegii săi, să expună şi, de asemenea, să fie gata să asculte toate problemele, indiferent dacă implicaţiile sunt bune sau nu şi dacă presupun acţiuni. Este de la sine înţeles că această comunicare deschisă, primitoare şi onestă trebuie să continue şi atunci când vine vorba despre clienţi, parteneri, autorităţi şi alte părţi.”

    El spune că în cariera pe care a construit-o au existat mulţi oameni care i-au fost mentori şi modele de dezvoltare, de aceea îi e greu să numească o singură persoană. „Cu respect sincer pentru fiecare dintre ei, îi pot menţiona pe Süleyman Sözen – preşedinte al Consiliului de Administraţie al TGB, dar şi Ergun Özen, Fuat Erbil şi Recep Baştuğ – din poziţiile de CEO ai Garanti BBVA Turcia, ca modele de leadership valoroase în cariera mea. Cunoştinţele lor bancare, experienţa pieţei, orientarea către client şi către rezultate, abilităţile de gestionare a echipelor şi abordarea riscurilor au avut un efect major asupra dezvoltării mele profesionale şi le sunt recunoscător tuturor.”

    Legat de impactul pe care experienţa sa din sistemul bancar turcesc l-a avut în preluarea şi gestionarea rolului actual, executivul este de părere că fiecare etapă a evoluţiei noastre profesionale este extrem de importantă şi trebuie să adunăm cât mai multe lecţii din fiecare experienţă, indiferent dacă ne împlineşte sau, dimpotrivă, ne ridică multe provocări. Prin urmare, spune că din fiecare experienţă pe care a avut-o de-a lungul carierei, inclusiv în primii ani, a învăţat o lecţie care îl va ajuta cu siguranţă să se adapteze noii funcţii şi să îndeplinească cât mai bine sarcinile mandatului actual. „Am trăit criza financiară din 2001 în Turcia şi am fost în echipa de finanţare a proiectelor şi achiziţiilor în perioada de redresare şi creştere ulterioară. Am lucrat la aproape toate tranzacţiile de finanţare a privatizărilor, achiziţiilor de companii şi infrastructurii, care au constituit etapele importante pentru liberalizarea pieţei. După 10 ani de experienţă, m-am mutat în zona de risc de credit, ca şef al Diviziei de Wholesale Risk, care acoperă clienţii corporativi şi comerciali, constituind cel mai mare portofoliu al băncii, din punct de vedere al volumului. Aşadar, cred că experienţa mea, atât pe partea de business, în iniţierea tranzacţiilor, negociere şi închidere, cât şi în ceea ce priveşte riscul de credit, acoperind un spectru larg de clienţi şi gestionând procesul de integrare, a avut un impact pozitiv asupra preluării rolului meu actual.”

     

    Digitalizarea şi sustenabilitatea, pilonii noii ere a sistemului bancar

    În opinia lui Mustafa Tiftikcioğlu, sistemul bancar se îndreaptă acum spre o nouă eră, fiind susţinut de o transformare digitală accelerată şi de un accent pus pe sustenabilitate. „Noi, în Garanti BBVA, acordăm o importanţă deosebită acestor domenii, astfel încât în perioada următoare ne vom concentra pe diversificarea produselor noastre digitale, cu impact redus asupra mediului. Vom investi în continuare în modernizarea platformelor noastre de internet şi mobile banking, pentru a obţine o interfaţă mult mai intuitivă şi meniuri mai uşor de utilizat, care simplifică paşii pe care trebuie să îi parcurgă un utilizator pentru efectuarea operaţiunilor necesare.”

    De altfel, pandemia din 2020, adaugă el, a determinat deja băncile să îmbunătăţească partea de tehnologie şi să schimbe modelele de business în doar câteva luni, măsurile de distanţare socială crescând nevoia de soluţii bancare digitale peste noapte, o creştere vertiginoasă având, în ultimele luni, şi tranzacţiile digitale, în special cele efectuate prin carduri de credit şi de debit, precum şi prin internet banking şi aplicaţii bancare mobile. Odată cu apariţia crizei COVID-19, executivul spune că la Garanti BBVA s-a acţionat dinamic, încă de la primele semnale care anunţau o criză cauzată de efectele pandemiei, pentru a asigura continuitatea afacerii, dar şi adaptarea rapidă a organizaţiei la circumstanţele excepţionale apărute, mai ales că, potrivit lui, strategia businessului a fost întotdeauna centrată pe client, iar valorile de bază au fost construite în jurul obiectivelor de a avea clienţi mulţumiţi de produsele şi serviciile companiei, de a inova constant şi de a îmbunătăţi ofertele. „Clienţilor noştri le-am oferit suport constant şi am depus toate eforturile pentru a răspunde solicitărilor acestora în timp util şi pentru a veni în întâmpinarea lor cu soluţii adaptate, cum ar fi posibilitatea amânării ratelor şi produse de finanţare pentru nevoile zilnice. I-am ajutat să migreze către canalele digitale, deoarece aceştia au înţeles nevoia de a ţine pasul cu digitalizarea.” Ca atare, canalele digitale ale companiei au fost elementul care a ajutat businessul să meargă mai departe, în ciuda momentelor provocatoare prin care a trecut, şi a permis echipei să îşi continue activitatea. „S-a putut observa dorinţa clienţilor noştri de a efectua operaţiuni bancare din siguranţa caselor lor. De exemplu, în 2020, numărul utilizatorilor digitali ai Garanti BBVA (care efectuează tranzacţii) a crescut cu peste 17%, comparativ anul 2019.” Tot în 2020, compania a înregistrat o creştere de 50% a volumului şi a numărului de tranzacţii efectuate de pe telefoanele mobile, de către cei care folosesc aplicaţia, comparativ cu anul precedent, o situaţie similară fiind şi în anul 2021. „Astfel, în primele opt luni ale acestui an, numărul de plăţi de pe mobil a crescut cu 15%. Acestea fiind spuse, cred că, în contextul în care clienţii s-au obişnuit cu soluţii rapide şi inovatoare, cu siguranţă vor dori în continuare mai multă inovaţie în sistemul bancar, ceea ce mă face să cred că vom asista la o revoluţie digitală în sector în următorii ani.”

    Dar, indiferent cât de mult va evolua zona digitală, angajaţii vor fi întotdeauna elementul diferenţiator, prin nivelul lor de implicare şi empatie, putând oferi o experienţă plăcută clienţilor, concentrându-se mai degrabă pe consultanţă decât pe tranzacţii, consideră Tiftikcioğlu. El spune că e foarte mândru de colegii săi şi de implicarea lor, cu ajutorul căreia compania a reuşit să depăşească provocările apărute în ultima perioadă. Potrivit lui, angajaţilor le-a fost acordată o atenţie specială, iar compania a decis să implementeze munca de acasă, oferindu-le sprijinul şi logistica necesare. „O parte dintre colegi a continuat să vină fizic în sediul central al băncii şi, mai ales, în sucursale, însă ne-am asigurat, prin măsurile luate, că aceştia nu vor fi expuşi şi le suntem recunoscători pentru efortul depus.”

    În toată această perioadă, adaugă el, deşi au stat la distanţă, au continuat să comunice constant, prin întâlniri online, prin platforme interne şi prin blogul Garanti BBVA. „Am făcut tot ce a fost necesar pentru a menţine spiritul de echipă viu şi am lansat o platformă de învăţare online – iLearn GarantiBBVA, pentru a sprijini angajaţii care doresc să se perfecţioneze şi să evolueze în carieră.”


    „Similar tuturor economiilor, va exista volatilitate determinată de evoluţiile macroeconomice de pe pieţele SUA şi UE, de evenimentele geopolitice şi de fluctuaţiile globale ale preţului energiei, iar acest lucru este normal. Cred însă că momentele de cotitură s-au încheiat deocamdată şi nu văd crize posibile, cel puţin pe termen scurt şi mediu.”

    Mustafa Tiftikcioğlu, CEO Garanti BBVA România


     

    Viitorul, privit cu optimism

    Despre influenţa pe care tehnologiile disruptive din fintech o vor avea în viitorul bankingului, executivul spune că finech-urile reprezintă reflexia firească în sectorul bancar a valului global de digitalizare, care se derulează în toate etapele vieţii noastre. „Trendul disruptiv a fost iniţiat de start-up-uri şi, pentru a-i face faţă, multe bănci şi-au dezvoltat propriile unităţi fintech. Garanti BBVA a fost un pionier, prin Garanti Technology în Turcia, o instituţie axată pe dezvoltarea tehnologiei, cu mult înaintea apariţiei companiilor fintech.” În câţiva ani, adaugă el, industria fintech a ridicat standardul şi a stimulat băncile să crească investiţiile în digitalizare, ceea ce a îmbunătăţit şi mai mult experienţa clienţilor. „Relaţia dintre companiile fintech şi bănci va fi una de coexistenţă, concurenţă şi cooperare. Băncile trebuie să înveţe din inovaţia şi agilitatea companiilor fintech, pentru beneficiul clienţilor lor. Iar companiile fintech trebuie să înţeleagă importanţa securităţii datelor şi a tranzacţiilor financiare, precum şi a supravegherii reglementare, deoarece lipsa acestora prezintă riscuri ascunse importante pentru clienţi.”

    În legătură cu apetitul de creditare al românilor, care au început să reia investiţiile amânate anul trecut, executivul notează că acesta este o reflexive a creşterii economice înregistrate de România, în ultimele luni. „Acest lucru arată că oamenii au încredere în viitor, iar băncile rămân un partener de încredere pentru ei, în ciuda contextului creat de pandemie.”

    Garanti Bank S.A. şi-a început activitatea în România în 1998, sub forma unei sucursale a băncii Garanti Bank International N.V., cu sediul în Amsterdam, Olanda. În 2010 a devenit o instituţie operaţională de credit locală, autorizată de către Banca Naţională a României. În primul semestru din 2021, Garanti BBVA a înregistrat venituri nete în valoare de 227 de milioane de lei, în creştere cu 8,6% faţă de primul semestru al anului 2020, iar ca rezultat anual compania estimează că acesta va fi în linie cu prima jumătate a anului 2021. Profitul net al companiei a fost de 81 de milioane de lei la nivelul anului 2020, iar în primele şase luni ale acestui an executivul spune că acesta a fost unul bun, în creştere cu 54% faţă de aceeaşi perioadă din 2020, atingând valoarea de 85 de milioane de lei. Valoarea activelor companiei a ajuns, în al primul semestru din acest an, la 10,86 miliarde de lei. „Pentru sfârşitul acestui an, estimăm că vom putea să atingem obiectivele pentru 2021.” În România, Garanti BBVA funcţionează cu 71 de agenţii şi are o echipă de 957 de angajaţi activi.

     

    Cum devii un bun bancher

    Cariera în domeniul bancar, este de părere Mustafa Tiftikcioğlu, a fost întotdeauna solicitantă, pentru că presupune multă muncă, dar, în acelaşi timp, aduce multă satisfacţie. „Pe lângă cunoştinţe economice, comerciale şi financiare solide, un bancher ar trebui să fie o persoană deschisă, cu bune abilităţi de comunicare, să facă schimb de idei cu colegii şi să înveţe din ideile acestora. Bancherii trebuie să înveţe rapid, pentru a putea ţine pasul cu noile reglementări şi proceduri din sistem. Este un proces continuu de învăţare”, susţine executivul.

    „Uneori văd că tinerii bancheri şi candidaţii care intenţionează să intre în sistemul bancar tind să vadă activităţile bancare dintr-o perspectivă orientată spre tranzacţii. Acest lucru se schimbă rapid şi în viitor bancherii vor trebui să fie consilieri financiari care să îşi sprijine clienţii în ceea ce priveşte nevoile lor de planificare financiară”, adaugă el. Tiftikcioğlu consideră că un lider veritabil posedă de obicei atât abilităţi intelectuale, cât şi emoţionale, iar echilibrul şi utilizarea simultană a acestora devin din ce în ce mai importante. „Liderii buni dau exemple, comunică cu succes şi împărtăşesc cu echipele lor, viziune, curaj, empatie, pasiune, încredere, angajament şi ambiţie.”
     

  • În ce ţări „fug” românii de valul patru al pandemiei

    Pentru a evita restricţiile care apar în tot mai multe oraşe, românii pleacă în vacanţă în ţări unde valul patru nu a existat sau a trecut. Egipt, Dubai, dar şi Iordania ori Turcia sunt destinaţiile cele mai solicitate pentru sezonul de toamnă, pentru vacanţe de relaxare ori programe de tip circuit, potrivit reprezentanţilor agenţiei de turism Paralela 45.

    Alte destinaţii căutate în această perioadă sunt cele europene: Olanda, Germania, Franţa, Portugalia, Italia, Spania, Danemarca, Suedia, Islanda, Finlanda, Malta, Cehia, Ungaria sau Polonia. „În aproape toată Europa valul patru a trecut, mai mult de 15 state au un număr redus de îmbolnăviri zilnice în comparaţie cu România şi un procentaj mai mare de vaccinări. Sunt deschise restaurante ori muzee, nu sunt restricţii pentru cei vaccinaţi, pentru cei care au fost bolnavi ori pentru cei testaţi. Se călătoreşte uşor, ca înainte de pandemie. Verificarea certificatului verde electronic a devenit o rutină pentru turişti”, declară Alin Burcea, CEO Paralela 45, într-un comunicat de presă.

    Cu o medie de 600-680 de îmbolnăviri pe şapte zile la final de septembrie, cu temperaturi ridicate şi preţuri avantajoase, Egiptul este principala destinaţie de sejur a toamnei. Cele mai multe cereri pentru vacanţe în Egipt vin de la Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara. Reprezentanţii agenţiei spun că preţurile pentru această destinaţie încep, în portofoliul Paralela 45, de la 428 de euro/persoană în Hurghada şi 412 euro/persoană în Sharm el Sheikh, la hoteluri de patru stele cu all inclusive. Cel mai scump sejur de până acum a costat în jur de 3.500 de euro pentru doi adulţi cu doi copii la un hotel de cinci stele.

    Turiştii pasionaţi de istorie aleg Hurghada, de unde pot merge într-o excursie de o zi la Cairo, pentru vizitarea Muzeului de Egiptologie şi a piramidelor din Giza, ori la Luxor pentru vizitarea Templului Karnak cu Valea Regilor şi Valea Reginelor. Pentru relaxare merg într-o excursie pe mare la Orange Bay, în Insula Paradisului, ori admiră apusul de soare de pe o corabie, vizitează moschei şi se opresc în bazar pentru cumpărături. Din Sharm el Sheikh merg în excursie la Mănăstirea Sfânta Ecaterina şi la Muntele sfânt Sinai, fac scufundări în Parcul Naţional Ras Mohamed unde reciful de corali, al doilea ca mărime din lume, este impresionant.

    A cincea lună de vară, octombrie, se petrece şi în Dubai, o altă destinaţie verde şi cu temperaturi ridicate solicitată de turişti pentru relaxare ori shopping. Iar cei care aleg să îşi petreacă vacanţa de toamnă în România prefer excursiile la munte sau în zonele balneare.

    În zonele care devin roşii, certificatul verde electronic devine obligatoriu pentru turiştii care vor să intre în anumite spaţii sau la evenimente.

  • Destinaţia de vacanţă mai puţin frecventată de români, dar unde se găsesc obiective din lista celor mai frumoase şi încărcate locuri de istorie ale lumii

    Astăzi, pe lista UNESCO World Heritage – ce găzduieşte cele mai frumoase sau încărcate de istorie locuri din lume – se găsesc peste 1.000 de destinaţii – de la oraşe la castele şi de la parcuri naţionale la biserici ori mănăstiri. Când a început totul, în 1978, erau doar 12 astfel de puncte de atracţie, iar două dintre ele se găseau în Polonia – centrul istoric al Cracoviei şi mina de sare Wieliczka. Între timp, lista s-a extins pentru a cuprinde aproape 20 de locuri din această ţară, în frunte cu lagărul de exteerminare Auschwitz şi cu castelul de la Malbork, dar cele două au fost şi rămân primele din toate punctele de vedere.

    Polonia, cea mai dezvoltată economie din regiune, ascunde – de fapt găzduieşte – între graniţele sale o suită de oraşe colorate mai ceva ca bomboanele Skittles, castele istorice ce par să-i fi inspirat chiar pe creatorii Disney şi, pe lângă toate acestea, o istorie recentă extrem de dureroasă. Pentru a începe să descoperi câte ceva din ce are această ţară de oferit, trebuie să porneşti incursiunea de undeva din sud, nu departe de graniţa cu Cehia şi Slovacia, unde se află trinitatea – Cracovia – Auschwitz – Wieliczka.

    Sunt puţini cei care nu au auzit de Cracovia. Este unul dintre cele mai frumoase oraşe din regiune şi chiar din Europa. În 2019, înainte de pandemie, se afla în top 100 cele mai vizitate oraşe din lume, într-un clasament realizat de compania de cercetare de piaţă Euromonitor, cu aproape 3 milioane de vizitatori străini. În total, 18 milioane de oameni veniseră să vadă acest oraş în anul de dinaintea pandemiei, cei mai mulţi fiind localnici. Spre comparaţie, niciun oraş din România – nici măcar Bucureştiul – nu reuşise să îşi facă loc în acest top.

    Astfel, Cracovia este, fără drept de apel, perla coroanei pentru turismul polonez. Şi nu degeaba. Inima oraşului este piaţa principală, cea unde trebuie să ajungi dis-de-dimineaţă pentru a o vedea în toată splendoarea. Altfel, de cum orologiul a bătut ora 9:00, încep să apară hoardele de turişti, dar şi comercianţii care vor încerca să vândă vizitatorilor de la magneţi la flori şi de la călătorii cu caleaşca trasă de cai la covrigi. Cei mai mulţi vânzători sunt imigranţi. Localnicii spun că sunt ucraineni sau moldoveni (din Republica Moldova). Şi tot ei adaugă că localnicii nu vin în centru, nu în piaţa principală şi în arealele inundate de turişti, unde şi preţurile sunt pe măsură.

    Dar ca vizitator, nu poţi să nu ajungi în piaţa principală, ce datează din secolul al XIII-lea. Nu poţi să nu admiri bazilica care se înalţă semeaţă peste toate celelalte clădiri. Nu poţi să nu bei o cafea aici, în timp ce te minunezi la arhitectura locului sau în timp ce urmăreşti oamenii care se perindă prin zonă în căutarea amintirii perfecte. Cea mai bună lumină pentru fotograţii o ai dimineaţa “pe răcoare” sau seara la apus, când o aură gălbuie inundă piaţa. Singura diferenţă e că atunci când soarele se pregăteşte să meargă la culcare, turiştii sunt mai treji ca niciodată. Ah, şi tot atunci, spaţiul e împânzit de trăsuri trase de cai îmbrăcaţi în haine de sărbătoare. Caii nu par a fi prea matinali, aşa că dimineaţa chiar şi ei lipsesc din poză.

    În piaţa principală, obiectivele nu sunt doar cele pe care le vezi cu ochiul liber. Mai exact, sub piaţă se “ascunde” un muzeu ce dezvăluie câte ceva din istoria acestui loc.

    “În Cracovia, tot ce există la suprafaţă, există şi sub pământ. Dacă ai trei niveluri «supraterane» ai tot atâtea şi în subteran”, explică Marcin Grodzki, un profesor polonez care m-a însoţit în această (a doua) incursiune în Cracovia.

    După o plimbare agale pe străduţele din centru, unde poţi să admiri arhitectura, poţi să descoperi ceva din istoria locului sau poţi să susţii o suită de artişti autohtoni care transpun Cracovia în imagini vii, ia o pauză bine-meritată la Miod Malina (în traducere miere şi zmeură), un restaurant istoric unde mergi nu doar pentru mâncare şi atmosferă, ci şi pentru decor şi design. O experienţă similară găseşti şi la Kogel Mogel, dar cred că aici e mai bine să ajungi seara, când zecile de lumânări din local fac atmosferă.

    Cu bateriile încărcate, poţi porni mai departe către castelul Wawel şi catedrala gotică din imediata apropiere. Aici, ai opţiunea să te urci în turn şi să vezi cum arată oraşul de sus sau ai şansa să faci o plimbare prin castel (care astăzi e de fapt muzeu) pentru a admira colecţia istorică de tapiţerie. Dar le poţi face şi pe amândouă, iar apoi merită să te premiezi cu o cafea.

    Există multe locuri de “bifat” în Cracovia, ca de altfel în toate marile oraşe ale lumii, dar cred că cel mai bine simţi un loc atunci când mergi fără ţintă şi te pierzi pe străduţe. Un loc perfect pentru a face asta este cartierul evreiesc Kazimierz. Şi aici există locuri iconice, destinaţii must-see – muzee, sinagogi sau pieţe –, dar această zonă încărcată de istorie s-a reinventat complet astăzi. Zeci sau poate sute de artizani şi antreprenori au găsit în acest spaţiu inspiraţia pentru a-şi deschide un atelier de bijuterii, o cafenea sau un magazin cu haine vintage. Astfel, este un loc încărcat de istorie, dar care a primit şi un suflu nou.

     

    Nu e vorba de a uita trecutul, pentru că, e de fapt imposibil să faci asta mai ales într-o ţară ca Polonia, unde cel de-al Doilea Război Mondial a lăsat cicatrici adânci. Dar e important să poţi trăi cu ele şi să mergi mai departe. E important să înveţi din ce a fost şi să nu repeţi.

    Cea mai dură lecţie de istorie, dar atât de necesară, ţi-o predă Auschwitz. La mică distanţă de Cracovia din punct de vedere geografic, dar la ani lumină din punctul de vedere al impresiei pe care ţi-o lasă, se află poate cel mai cunoscut lagăr de exterminare din lume, Auschwitz-Birkenau.

    E un loc apăsător, din care nu ai cum să pleci altfel decât pe gânduri. Şi totuşi, e o lecţie de istorie şi de lipsă de umanitate atât de necesară în orice moment, dar cu atât mai mult acum, când mulţi par să fi uitat ce s-a întâmplat atunci. Şi astfel, istoria riscă să se repete.

    E greu să pui în cuvinte trăirile din acest loc, aşa că o să merg mai departe cu povestea, de această dată “sub pământ SRL” la Wieliczka.

    Prima dată am auzit de acest loc acum vreo şase-şapte ani, în Vietnam, într-o discuţie cu doi australieni trecuţi bine de prima (chiar şi a doua) tinereţe. Vorbeam despre lume şi viaţă, despre călătorii şi locuri care au ceva special. Văzuseră în cele mai bine de şapte decenii de viaţă o bună parte din lumea asta mare. Călătoriseră din Australia şi Noua Zeelandă în diferite colţuri din Europa, iar Asia şi America păreau că nu mai păstrează niciun secret făţă de ei.

    Şi totuşi, atunci când i-am întrebat ce i-a impresionat cel mai mult de-a lungul acestor peregrinări au răspuns la unison Wieliczka, o mină de sare din sudul Poloniei. 

    Cu 18 biserici subterane, cu tunele mai întortocheate ca un labirint (poate e doar o senzaţia dată de faptul că te afli undeva peste 100 de metri sub pământ) şi cu o sală de evenimente la fel de somptuoasă ca a unui palat, Wieliczka este o destinaţie care pe bun motiv şi-a făcut loc pe lista UNESCO World Heritage încă de la început.

    Această mină de sare, ce are o vechime de 740 de ani, este structurată pe nouă niveluri, ajungând la o adâncime de 327 de metri. Turiştii nu ajung să viziteze însă decât trei “etaje”. Sunt în total 300 de camere şi 300 de kilometri de coridoare (cam cât distanţa Cracovia-Varşovia), aşa că ai nevoie cam de nouă luni să vezi tot.

    Un milion de vizitatori sunt aşteptaţi în 2021, faţă de circa două milioane înainte de pandemie. Turiştii care ajung la Wieliczka sunt întâmpinaţi de 500 de ghizi dintre care 300 vorbesc limbi străine. Ei sunt actuali sau foşti mineri, oameni de-ai locului care ştiu povestea mai bine ca oricine. Astăzi sunt încă
    400 de mineri care lucrează aici în trei ture. Nu se mai extrage sare din mină din 1996, dar se produce în continuare. Cum? În subteran sunt mai multe lacuri şi ape curgătoare care topesc sarea. Apa este colectată, iar din această “saramură” se extrage sarea, în total 10.000 de tone pe an.

    Mina a fost transformată astfel într-o atracţie turistică, găzduind printre altele cea mai mare capelă subterană din lume. În total sunt 18 lăcaşuri de cult aici, săpate în sare şi cu sculpturi din acelaşi material. Duminică de duminică se ţine slujbă sub pământ. Ba chiar, se pot organiza şi nunţi la 100 de metri adâncime. Tot în subteran poţi să şi dormi, minele de sare fiind cunoscute ca destinaţii pentru tratarea astmului sau a alergiilor. Pentru cei care preferă cazările convenţionale, există un hotel clasic construit la câţiva paşi de intrarea în mină. Întregul complex este deţinut de statul polonez, care dezvoltă continuu noi facilităţi, pe măsură ce destinaţia devine tot mai populară.

    Cea mai înaltă cameră de la Wieliczka are 36 de meri, iar tot aici poţi vizita trei lacuri subterane. Este impresionant ce au reuşit să facă polonezii într-o mină de sare, un exemplu fiind un candelabru de şase pe trei metri, cu 3.000 de cristale. Din sare, bineînţeles.

    Acest loc, inclus pe lista patrimoniului UNESCO acum 43 de ani, ce atrage anual oameni din toată lumea, are şi el o istorie zbuciumată. Relativ recent, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, evreii au fost coborâţi în mină pentru a munci. Produceau piese de aeronave pentru armata germană.

    “Era locul ideal pentru asta pentru că era greu de descoperit”, spune Michal, ghidul acestei vizite în mină. El este miner încă, aşa că însoţeşte turiştii ca un job part-time.

    Există puţine locuri în Polonia unde istoria să nu fie dură ori zbuciumată. Şi e bine să o cunoşti. Dar e important şi să descoperi prezentul şi să vezi ce planuri au oamenii locului pentru viitor.

    La o plimbare agale pe străduţele din centru, poţi să admiri arhitectura, poţi să descoperi ceva din istoria locului sau poţi să susţii o suită de artişti autohtoni care transpun Cracovia in imagini vii.


    Pentru a incepe să descoperi cate ceva din ce are Polonia de oferit, trebuie să porneşti incursiunea de undeva din sud, unde se află trinitatea – Cracovia – Auschwitz – Wieliczka.


    Mina de sare Wieliczka are 18 biserici subterane, tunele mai intortocheate ca un labirint, trei lacuri subterane şi cu o sală de evenimente.