BusinessMagazin

Tag: pamant

  • Elevii români, patru medalii la Olimpiada Internaţională de Ştiinţe ale Pământului 2016

    Tinerii români care au participat la Olimpiada Internaţională de Ştiinţe ale Pământului 2016 au obţinut trei medalii de argint şi una de bronz, anunţă Ministerul Educaţiei.

    “Medaliile de argint au fost obţinute de Alexandra Alexiu (clasa a X-a/Colegiul Naţional “Mihai Viteazul” din Ploieşti), Hakan Calila (clasa a X-a/Colegiul Naţional “Mircea cel Bătrân” din Constanţa) şi Tudor Pipirig (clasa a XI-a/Colegiul Naţional “Emil Racoviţă” din Iaşi). Diana-Gabriela Oprea (clasa a X-a/Colegiul Naţional “Bogdan Petriceicu Haşdeu” din Buzău) a fost medaliată cu bronz”, transmite Ministerul Educaţiei.

    Ediţia a X-a a Olimpiadei Internaţionale de Ştiinţe ale Pământului (International Earth Science Olympiad – IESO) s-a desfăşurat în perioada 20-27 august în localitatea japoneză Tsu, la competiţie participând o sută de elevi din 26 de ţări.

  • Elevii români, patru medalii la Olimpiada Internaţională de Ştiinţe ale Pământului 2016

    Tinerii români care au participat la Olimpiada Internaţională de Ştiinţe ale Pământului 2016 au obţinut trei medalii de argint şi una de bronz, anunţă Ministerul Educaţiei.

    “Medaliile de argint au fost obţinute de Alexandra Alexiu (clasa a X-a/Colegiul Naţional “Mihai Viteazul” din Ploieşti), Hakan Calila (clasa a X-a/Colegiul Naţional “Mircea cel Bătrân” din Constanţa) şi Tudor Pipirig (clasa a XI-a/Colegiul Naţional “Emil Racoviţă” din Iaşi). Diana-Gabriela Oprea (clasa a X-a/Colegiul Naţional “Bogdan Petriceicu Haşdeu” din Buzău) a fost medaliată cu bronz”, transmite Ministerul Educaţiei.

    Ediţia a X-a a Olimpiadei Internaţionale de Ştiinţe ale Pământului (International Earth Science Olympiad – IESO) s-a desfăşurat în perioada 20-27 august în localitatea japoneză Tsu, la competiţie participând o sută de elevi din 26 de ţări.

  • O piramidă ascunsă sub straturi de pământ ar putea fi cea mai mare construcţie realizată vreodată

    Deşi Marea Piramidă din Giza este, de departe, cea mai populară structură de acest tip din întreaga lume, ea nu este, însă, cea mai mare piramidă construită până acum.

    Titlul este deţinut de Marea Piramidă din Cholula, un templu aztec din Puebla, Mexic, al cărei volum este dublu faţă de cel al construcţiei antice din Egipt.

    Motivul pentru care piramida din Cholula nu este atât de cunoscută este că ea se află sub straturi groase de pământ, care o fac să arate mai degrabă ca un munte şi nu ca un templu.

    Citeşte aici mai multe despre piramida ascunsă sub straturi de pământ, care ar putea fi cea mai mare construcţie realizată vreodată

     

  • O piramidă ascunsă sub straturi de pământ ar putea fi cea mai mare construcţie realizată vreodată

    Deşi Marea Piramidă din Giza este, de departe, cea mai populară structură de acest tip din întreaga lume, ea nu este, însă, cea mai mare piramidă construită până acum.

    Titlul este deţinut de Marea Piramidă din Cholula, un templu aztec din Puebla, Mexic, al cărei volum este dublu faţă de cel al construcţiei antice din Egipt. Conform BBC, piramida ar putea fi chiar cea mai mare construcţie realizată vreodată.

    Motivul pentru care piramida din Cholula nu este atât de cunoscută este că ea se află sub straturi groase de pământ, care o fac să arate mai degrabă ca un munte şi nu ca un templu. Din această cauză, construcţia a trecut neobservată de Hernán Cortés, în momentul în care acesta a început cucerirea teritoriului actual al Mexicului, notează Descoperă.

     

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Elevii români, patru medalii la Olimpiada Internaţională de Ştiinţe ale Pământului 2016

    Tinerii români care au participat la Olimpiada Internaţională de Ştiinţe ale Pământului 2016 au obţinut trei medalii de argint şi una de bronz, anunţă Ministerul Educaţiei.

    “Medaliile de argint au fost obţinute de Alexandra Alexiu (clasa a X-a/Colegiul Naţional “Mihai Viteazul” din Ploieşti), Hakan Calila (clasa a X-a/Colegiul Naţional “Mircea cel Bătrân” din Constanţa) şi Tudor Pipirig (clasa a XI-a/Colegiul Naţional “Emil Racoviţă” din Iaşi). Diana-Gabriela Oprea (clasa a X-a/Colegiul Naţional “Bogdan Petriceicu Haşdeu” din Buzău) a fost medaliată cu bronz”, transmite Ministerul Educaţiei.

    Ediţia a X-a a Olimpiadei Internaţionale de Ştiinţe ale Pământului (International Earth Science Olympiad – IESO) s-a desfăşurat în perioada 20-27 august în localitatea japoneză Tsu, la competiţie participând o sută de elevi din 26 de ţări.

  • Cel mai înfricoşător loc de pe Pământ. Ce se întâmplă aici întrece orice închipuire

    Samer al-Ahmed, un fost prizonier, îşi aminteşte de mica trapă de la uşa sa de celulă, deoarece era în mod frecvent forţat să-şi bage capul prin ea. Gardianul îi presa gâtul de marginea trapei, după care sărea pe capul acestuia cu toată greutatea, până când sângele începea să se scurgă pe podea.

    Aceasta este una dintre metodele de tortură utilizate în închisoarea militară din Saidnaya, cea mai cunoscută închisoare din Siria.

    Cteşte continuarea în Cel mai înfricoşător loc de pe Pământ. Ce se întâmplă aici întrece orice închipuire!

  • Pare de necrezut, dar Usain Bolt nu este cel mai rapid om de pe Pământ

    Până acum cel mai rapid om din lume era Usain Bolt, dar în 2011, Justin Gatlin a reuşit să alerge 100 de metri în 9,45 de secunde, cel mai rapid timp pe care l-a obţinut un om care a alergat pe această distanţă. În acel moment, controversatul atlet al Statelor unite ale Americii, căruia i-a fost interzisă participarea la competiţii din cauza utilizării drogurilor, a fost împins pe pistă de vântul care sufla cu 20 de metri pe secundă.

    Deşi Usai Bolt este cel mai rapid om din lume, recordul este discutabil.

    Vezi aici de ce Usain Bolt nu este cel mai rapid om de pe Pământ

  • Unul dintre cei mai rapizi oameni de pe Pământ este antrenat de o femeie în vârstă de 74 de ani. Tânărul a bătut un record vechi de 17 ani

    Wayde Van Niekerk a câştigat cursa de 400 de metri masculin cu un timp impresionant. Sud-africanul a încheiat cu un nou record mondial, alegând distanţa în doar 43:03 de secunde, doborând un record vechi de 17 ani. În 1999 Michael Johnson a alergat aceeaşi distanţă în 43:18. Pe locurile 2-3 s-au clasat James Kirani (Grenada) – 43.76 şi Lashawn Merritt (SUA) – 43.85.

    Cel mai bun s-a bucurat de victoria lui Niekerk antrenorul său, Ans Botha, o străbunica în vârstă de 74 de ani. Botha antrenează încă din anii 60. “Este o femeie uluitoare. Sunt recunoscător că m-am putut încrede în munca ei şi rezultatul cred că vorbeşte de la sine. Mă bucur să fac parte din istoria creată de ea”, a declarat Van Niekerk.

    Femeia l-a observat pe tânărul atlet în 2010 la competiţia IAAF World Junior Championships din Canada, unde Van Niekerk a terminat pe patru. Doi ani mai târziu, Botha a început să-l antreneze pe tânăr care a reuşit să bată recordul personal cu 4 secunde.
     

  • Ştiaţi că într-un minut pe glob se nasc, în medie, 272 de persoane şi se trimit 156.596.000 de mailuri. Vedeţi aici ce alte lucruri se întâmplă în 60 de secunde pe Pământ

    V-aţi întrebat vreodată ce înseamnă 60 de secunde pentru viaţa la nivel mondial? După cum arată cifrele publicate pe youngnation.ro, 60 de secunde sunt de ajuns pentru ca sute de destine să se schimbe, dar şi pentru cheltuirea a milioane de dolari.

    Iată câte lucruri se pot întâmpla în doar UN MINUT pe planeta noastră:

    1. În 60 de secunde se nasc, în medie, 272 de persoane, în timp ce alte 114 mor.

    2. În domeniul sănătăţii, într-un minut, sunt cheltuiţi 7.794.000 de dolari, 6.820.000 de dolari merg în domeniul educaţiei, în timp ce apărarea primeşte 3.347.000 de dolari.

    3. La fiecare 60 de secunde se produc 140 de maşini, 274 de biciclete şi 425 de computere. 

    Citiţi continuarea pe www.gandul.info

  • 8 august a fost ziua în care omenirea a distrus Pământul. Vezi care sunt ţările care contribuie cel mai mult la distrugerea planetei

    8 august 2016 reprezintă ziua când omenirea a consumat toate resursele necesare pentru a trăi sustenabil pentru un an de zile. O astfel de zi este anunţată în fiecare an de către o organizaţie non-profit Global Footprint Network din 2006 încoace, scrie Quartz.

    În 2014 ziua în care s-au consumat toate resursele pentru un trai sustenabil a fost 19 august, iar anul trecut a fost 13 august. Aşadar consumăm din ce în ce mai multe resurse şi mai repede de la an la an. Cum se stabileşte această zi?

    Se ia cantitatea de resurse naturale disponnibilie şi se împarte la numărul resurselor utilizate deja (amprenta ecologică a omenirii) apoi se înmulţeşte cu numărul zilelor dintr-un an.

    Calculând această zi în funcţie de ţară dă rezultate diferite. De exemplu, ţări precum Australia sau SUA folosesc foarte multe resurse într-un an, iar altele precum Brazilia sau India mult mai puţine. De fapt, dacă toată populaţia planetei ar trăi precum cetăţenii australieni, omenirea ar avea nevoie de 5,4 planete pentru a trăi sustenabil şi 4,8 în cazul americanilor. Însă dacă toţi am trăi precum indienii, am avea nevoie doar de 0,7 planete.

    Pentru a trăi sustenabil Global Footprint Network încurajează oamenii să mănânce vegetarian, să-şi reducă consumul de electricitate şi de hârtie. Omenirea are mult de lucru dacă se vrea împingerea acestei zilei către data de 31 decembrie, dar este un ţel ce se poate atinge dacă ţările vor lucra împreună către acest obiectiv.