„Mulan”, unul dintre cele mai aşteptate filme ale anului, nu va mai avea parte o lansare cu fast, în noul context provocat de pandemie. Walt Disney Co. a declarat că în loc să fie lansat în cinematografe, blockbusterul va debuta pe serviciul său de streaming, Disney +, pe 4 septembrie.
Compania lansează de asemenea un alt serviciu de streaming în afara Statelor Unite anul următor, pe măsură ce plănuieşte să îşi construiască succesul pe acest segment de business.
Noul serviciu va opera sub brandul Star şi va include conţinut mai variat decât pe platforma Disney+. Disney+ ar avea deja 60,5 milioane de abonaţi.
Gigantul media a raportat pierderi enorme din cauza pnademiei, după închiderea parcurilor de distracţie. Compania a înregistrat minusuri de
4,7 miliarde de dolari (3,6 miliarde de lire sterline) în trei luni (până la data de 27 iunie), după ce virusul a forţat închiderea parcurilor din toată lumea. Aceasta în contextul în care anul trecut profitul ajunsese la 1,8 miliarde de dolari. Veniturile au scăzut cu 42% faţă de anul anterior, până la 11,8 miliarde de dolari.
Disney+ încearcă să revitalizeze businessul grupului, poziţionându-se ca un rival al Netflix, Amazon şi al altor platforme de streaming.
Bugetul pentru realizarea producţiei Mulan a fost de 200 de milioane de dolari. „Mulan” este realizat de Niki Caro, iar din distribuţie fac parte Liu Yifei, în rolul eroinei principale, alături de Donnie Yen, Jason Scott Lee, Yoson An, Gong Li şi Jet Li.
Tag: online
-
Gigantul Disney se concentrează pe online
-
Tătaru, despre deschiderea şcolilor: La jumătatea lui august vom şti exact cum se deschid
Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a declarat, luni, că, după jumătatea lunii august, autorităţile vor anunţa cum se vor deschide şcolile.
Ministrul Sănătăţii a fost întrebat cum vede deschiderea anului şcolar dacă evoluţia noului coronavirus se va menţine.
„Nu facerm supoziţii într-un context în care suntem la o lună şi jumătate faţă de începutul şcolii. În a doua jumătate a lunii august vă vom spune exact cum se va deschide şcoala”, a declarat Nelu Tătaru.
În urmă cu câteva zile, preşedintele Klaus Iohannis a spus că este de părere că ar fi complicat ca în România să existe doar şcoală online şi totul se îndreaptă spre un scenariu mixt.
„Ar fi foarte complicat să avem numai şcoală online. Atunci, sigur ne îndreptăm spre un scenariu mixt. Şi în funcţie de condiţiile locale, vom aveam mai mult şcoală normală, cu elevii la şcoală, sau mai multă şcoală online, sau sistem mixt”, a mai spus Iohannis.
-
Programul „Lapte şi corn“, suspendat temporar, depinde de o strategia guvernului: E nevoie de centre de colectare, depozitare şi distribuirea laptelui acasă copiilor care fac şcoală online
♦ Laptele UHT şi produsele lactate fermentate (iaurt, sana) distribuite în ambalaje de 200 ml către elevii şi copiii de grădiniţă reprezintă 6% din producţia totală a sectorului, iar lipsa programului „Lapte şi corn“ afectează negativ piaţa.
Programul naţional „Lapte şi corn“, suspendat temporar din cauza pandemiei de COVID-19, ar putea avea de suferit şi în următorul an şcolar, deoarece ministrul educaţiei susţinea recent că în cel mai bun scenariu unii elevi vor fi la şcoală şi alţii vor urmări cursurile în sistem online. Astfel, producătorii de lapte care au contracte cu statul consideră că este nevoie de centre de colectare, depozitare şi distribuirea laptelui acasă copiilor care fac şcoală online.
În 2019-2020 au fost înscrişi 2,8 milioane de elevi şi copii de grădiniţă, iar săptămânal au fost distribuite 5 milioane de porţii de lapte. Din cauza suspendării programului, producătorii au rămas cu porţiile pe stoc. Astfel, un milion au mers către Crucea Roşie, iar patru milioane au fost distruse, potrivit jucătorilor din domeniul lactatelor.
Laptele UHT şi produsele lactate fermentate (iaurt, sana) distribuite în ambalaje de 200 ml reprezintă 6% din producţia totală a sectorului, iar lipsa programului „Lapte şi corn“ afectează negativ piaţa. Spre exemplu, acum producătorii au făcut deja stocuri pentru următorul an şcolar, însă lipsa unor informaţii clare din partea repre-zentanţilor statului ar putea duce la pierderi şi mai mari. Printre producătorii de lapte UHT pentru şcoli se numără Simultan, din judeţul Timiş. Nu există date centralizate despre toţi participanţii în program.
„E nevoie de platforme logistice în oraşele mari. E nevoie de centre de colectare, depozitare şi distribuirea laptelui acasă copiilor care fac şcoală online. Sau acasă copiii nu au nevoie de alimente sănătoase? Sau se doreşte să aruncăm mâncarea?“, spune Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL).
Anual, producţia de lapte destinat procesării este de 1,2 milioane de tone, sub necesarul de consum, efectivul de bovine al României fiind de 2 milioane de capete în 2019.
Pentru a satisface necesarul de consum, România mai are nevoie de 250.000-270.000 de vaci cu lactaţie medie de 2.000 litri lapte/an, iar pentru a deveni o ramură optimă şi pentru a face export, România ar avea nevoie de 400.000 de vaci, susţin jucătorii importanţi din piaţă.
În anul şcolar 2019-2020, programul „Lapte şi corn“, dar şi programul fructe şi legume în şcoli, au avut alocate 540 de milioane de lei din banii din buget, sumă completată şi cu 82 de milioane de lei de la Uniunea Europeană. Anul acesta, situaţia este încă incertă.
Programul „Lapte şi corn“ a fost iniţiat ca program naţional în 2002, iar din anul 2007 o parte din cheltuielile pentru furnizarea laptelui au început să fie rambursate din fonduri europene. Programul se adresează preşcolarilor din grădiniţele de stat şi private şi elevilor din învăţământul primar şi gimnazial de stat şi privat.
La nivel european, programul pune accentul pe educaţia pentru o alimentaţie sănătoasă, însă în România se rezumă la a se rezum? la a fi o interven?ie social? sus?inut? de stat. Au avut loc discuţii şi despre programul „Fructe în şcoli“, iar în anumite judeţe s-a hotărât distribuirea merelor.
-
Un jucător din piaţa locală de coletărie încheie un nou parteneriat cu o platformă de conectare a producătorilor, furnizorilor şi magazinelor online. Ce schimbări şi-au propus să aducă
Coletăria.ro, jucător în expedierea şi livrarea coletelor, parte a grupului Packeta, cu cea mai mare reţea de puncte pick-up din Europa Centrală şi de Est, şi StockBinder, platformă complet automatizată şi integrată care conectează producătorii şi furnizorii cu magazinele online, încheie un parteneriat strategic prin care îşi propun sprijinirea magazinele online în procesul de majorare a capacităţii de livrare a produselor, atât naţional, cât şi internaţional, concomitent cu ajustarea, în timp real, a ofertei comerciale.
„Parteneriatul le oferă magazinelor online ce folosesc platforma StockBinder acces instant la un sistem bazat pe multiple servicii integrate, atât de livrare a coletelor, cât şi de dezvoltare a afacerii online dincolo de graniţele României. Coletăria.ro asigură conectarea magazinelor cu marketplace-uri din UE, pentru o extindere rapidă a afacerii online şi oferă, prin reţeaua deja existentă de parteneri, servicii de consultanţă juridică, de înfiinţare de companii, pentru deschiderea de conturi bancare, metode de plată, traduceri, marketing”, explică reprezentanţii businessului.
Clienţii magazine online ale Coletăria.ro primesc acces la platforma StockBinder, care îi conectează cu producătorii şi furnizorii, permiţând listarea rapidă de produse. Practic, platforma preia toate informaţiile despre stocuri, preţuri şi descrierea produselor oferite de furnizori şi producători, dar şi cataloagele de produse ale magazinelor online partenere. Apoi, toate informaţiile sunt procesate, iar magazinele online primesc înapoi cataloagele de produse actualizate cu informaţiile de preţuri şi stocuri de la furnizori, putând ajusta instantaneu oferta comercială.
-
Un sfert din magazinele online analizate în cadrul unui sondaj MTH spun că au adăugat în ofertă produse de protecţie, intens căutate în pandemie
Odată cu limitarea accesului la magazinele fizice în lunile aprilie-mai ale acestui an, atenţia românilor s-a îndreptat către cumpărăturile online. În urma unui sondaj realizat de agenţia de marketing online MTH Digital, a reieşit că, pe fondul creşterii traficului magazinelor online, businessurile au decis să facă schimbări în ceea ce priveşte bugetele de promovare şi a canalelor de marketing folosite pentru a se adapta cererii. Peste 60% dintre au declarat că în lunile aprilie – iunie 2020 au înregistrat creştere în vânzări.
40% dintre magazine din domeniile Fashion, Home & Deco, Beauty, IT&C sau Puericultură declară că au crescut bugetele de Google Ads, iar 37.5% că au crescut bugetele de Facebook Ads pentru a scala rezultatele bune înregistrate după declararea stării de urgenţă în România.
„Magazinele online au fost şi sunt în continuare o resursă importantă pentru clienţii lor şi au existat şi cumpărători exclusiv offline care au migrat spre cumpărăturile online. Faptul că publicul ţintă a fost mai prezent în online în această perioadă a determinat o creştere a competiţiei, iar pentru a se evidenţia în faţa clienţilor afacerile au investit mai mult pentru vizibilitate, trafic şi vânzări”, explică Anca Toma, head of digital MTH Digital.
În acest peisaj competitiv, doar 22% dintre magazinele online au oprit complet campaniile Google Ads şi 15% au renunţat la promovarea prin Facebook şi Instagram Ads. Aceste decizii s-au datorat şi altor situaţii generate de pandemie – 53% dintre magazinele online s-au confruntat cu probleme legate de aprovizionare şi refacerea stocurilor, dar şi cu nevoia de restructurare a echipei. Doar 15% dintre afacerile cu prezenţă digitală au considerat că rezultatele promovării online au scăzut semnificativ, însă nevoia de a reduce bugetul de promovare a fost, pentru 25% dintre acestea, cea mai mare problemă din ultimele 3 luni. Odată cu creşterea bugetelor de promovare şi a competiţiei pe anumite nişe, costurile generate de campaniile Google Ads şi Facebook Ads au crescut şi ele – peste 40% de magazine online au observat creşteri în costul mediu per click (CPC) din aceste canale.
O altă strategie a magazinelor online în această periodă au fost campaniile de reduceri. 50% dintre retailerii online au mizat pe promoţii speciale. „Transportul gratuit şi rapid şi plata cu cardul au fost esenţiale în comunicarea din ultimele 3 luni pentru că au reprezentat o necesitate pentru clienţii magazinelor online. A fost, însă, şi mai important ca magazinele online să comunice astfel de beneficii cât mai eficient, pe cât mai multe canale online pentru a fi primii în percepţia clienţilor. Astfel că au avut de câştigat business-urile care au comunicat integrat, atât prin campanii Google şi Facebook Ads, cât şi prin email marketing, affiliate marketing, platforme de marketing automation, LinkedIn şi chiar platforme mai noi precum TikTok”, adaugă Anca Toma.
25% dintre magazinele online participante la studiul MTH Digital spun că au ales să adauge în portofoliu produse căutate în această perioadă (măşti, dezinfectante, combinezoane ş.a.m.d.), iar 31.25% au mizat pe produse noi din categoriile de produse deja comercializate pentru a menţine interesul clienţilor la un nivel ridicat.
MTH Digital este o agenţie de digital marketing care funcţionează ca un departament de marketing online externalizat pentru magazine online şi care urmăreşte creşterea vânzărilor online ale acestora prin integrarea serviciilor de performance marketing (Google Ads, Facebook Ads, Instagram Ads, Youtube Ads, affiliate marketing, marketing automation, email marketing, Pinterest Ads) cu serviciile de creaţie (copywriting, redactare de conţinut, grafică, animaţii şi editare video). MTH Digital a fost fondată în 2017 şi din echipa sa fac acum parte 14 specialişti în digital marketing care lucrează în parteneriat cu cei peste 50 de clienţi ai agenţiei, majoritatea magazine online.
-
Meniul care se răsfoieşte online
„Îmi place să învăţ lucruri noi şi să creez ceva funcţional şi util. Acum 20 de ani, când eram la liceu, încă se preda un limbaj de programare inutil şi foarte învechit, dar eu deja făceam site-uri dinamice. Pe vremurile acelea, nu existau atâtea cursuri online şi offline ca azi, am învăţat de pe mailing list-uri şi de pe forumuri”, povesteşte Szabolcs Dolcsig.
A lucrat ca specialist în digital marketing, apoi ca grafician, designer UI (user interface) şi UX (user experience). A trecut prin firme locale şi corporaţii mari, până când a decis, după cum spune el, să facă exitul din calitatea de angajat. A început să lucreze ca freelancer, apoi să dezvolte ideea de afacere CMenu.
„În momentul de faţă, ne dorim ca, prin tehnologia noastră, să înlocuim meniul clasic. Avem trei tipuri de pachete: Light, Light+ şi Premium. Variantele Light şi Light+ pot fi configurate în maximum trei zile şi acestea vor duce direct către un link pe site-ul clientului, unde poate fi oricând modificat meniul, poate fi disponibil în format PDF sau orice alt format”, spune Szabolcs Dolcsig.
Concret, clientul nu mai răsfoieşte un meniu clasic pe care îl primeşte atunci când îşi ocupă masa, ci, folosind un cod QR, poate accesa oferta de mâncare şi băuturi de pe propriul telefon, accesând aşadar un meniu contactless.
„Ne-am propus să oferim o alternativă la meniurile clasice, nu dorim să înlocuim chelnerii. Avem discuţii cu restaurante, unele foarte mici, cu doar trei-patru mese, până la grupuri foarte mari din Cluj sau Bucureşti, cu peste zece restaurante în portofoliu. Am creat pachetele în aşa fel încât oricine, indiferent de mărimea businessului, să poată găsi ceea ce i se potriveşte.”
Szabolcs Dolcsig este, momentan, din punct de vedere legal, singurul acţionar în businessul CMenu, însă nu exclude asocierea cu alţi investitori privaţi. Şi-a format o echipă solidă, devenită completă în luna februarie a acestui an. Alături îi sunt un prieten economist, care a adus cunoştinţele financiare şi de dezvoltare de strategii, dar şi un expert în vânzări şi în marketing, cu experienţă inclusiv pe piaţa internaţională. Echipa este acum formată din doi angajaţi şi trei colaboratori.
„Din punct de vedere financiar, investiţiile din fonduri proprii se rezumă la achiziţia şi amenajarea sediului, care este o garsonieră mică, pentru a reduce cheltuielile. Cum multe startup-uri celebre din Statele Unite ale Americii şi-au început activitatea în garaje, noi am decis să fim un «startup de garsonieră»”, povesteşte antreprenorul.
Alte investiţii au fost acoperite de o subvenţie primită din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020, în cadrul programului Startup Now. Banilor li s-a adăugat timp. Mult timp.
„Planul nostru de afacere, care a fost ales câştigător în cadrul acestui program, l-am întocmit noi înşine, fără firme de consultanţă. Fără experienţă antreprenorială şi fără prieteni sau rude care să ne fi fost mentori pe acest drum, chiar a fost o provocare să înţelegem şi să învăţăm cadrul legal şi financiar al afacerilor şi să ne descurcăm în acest sistem birocratic”, spune Szabolcs Dolcsig.
Pentru un meniu virtual CMenu, preţurile încep de la 100 de lei pe an şi pot ajunge la 1.500 de lei pe an, în funcţie de necesităţile specifice ale fiecărui client.
Meniul contactless conceput de Szabolcs Dolcsig se potriveşte cu contextul sanitar în care întreaga lume se află astăzi, astfel că reduce considerabil riscul de a contacta coronavirusul, prin evitarea manipulării meniurilor clasice, pe care clienţii le ating unul după altul.
„Piaţa a reacţionat pozitiv la iniţiativa noastră. În ultimele luni, tot mai mulţi oameni din HoReCa au început să folosească această tehnologie”, spune Szabolcs Dolcsig, un antreprenor care pune încă o cărămidă la noua normalitate din care ajungem să facem parte.
Aroman’S – prăjitorie de cafea (Sebeş)
Fondatoare: Roxana Roman
Investiţie iniţială: 40.000 de euro
Prezenţă: Sebeş
Oak Toys – brand de jucării din lemn (Bucureşti)
Fondatoare: Irina Mihai-Galeş
Investiţie iniţială: 20.000 de euro
Cifră de afaceri estimată pentru 2020: 20.000 de euro
Prezenţă: online
Altmarkt – magazin online pentru branduri alternative şi craft
Fondatori: Antonio Iftimescu şi Paul Ghiţă
Investiţie iniţială: 10.000 de euro
Cifră de afaceri estimată pentru primul an de funcţionare: 500.000-1.000.000 euro
Prezenţă: online
Coffee Bike – cafenea mobilă pe trei roţi (Bucureşti)
Fondator: Adrian Bîlă
Cifra de afaceri anuală: 40.000-60.000 de euro per cafenea
Prezenţă: naţională
Atelier M – butic de creaţie cu obiecte vestimentare (Braşov)
Fondatoare: Mădălina Klement
Cifră de afaceri în 2019: 30.000 de euro
Prezenţă: online, naţională
ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.
Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.
-
Refugiu pentru următoarea criză
„Am realizat că lumea ascunde multe surprize neplăcute, care ar putea să găsească nepregătite chiar şi cele mai dezvoltate ţări din punctul de vedere al mediului, social şi tehnologic”, au declarat reprezentanţii studioului de arhitectură. În loc să creeze un buncăr auster, ei au proiectat o ascunzătoare confortabilă, bună de trăit „chiar şi atunci când nu este nicio apocalipsă”. În randările online, casa este proiectată undeva în pădurile ucrainene. Un helipad ar permite celor care vor locui în aceasta să aterizeze în situaţia unei urgenţe. Casa include şi o cameră dedicată grădinăritului pentru legume şi fructe proaspete.
-
Adjudecat prin telefon
O audienţă globală a urmărit astfel cum Oliver Barker, licitatorul vedetă al Sotheby’s, a ascultat oferte de la colegii săi din toată lumea prin intermediul ecranelor amplasate într-o sală de licitaţii goală din Londra. După o luptă de 10 minute, opera lui Bacon, intitultă „Triptic inspirat de Orestia din Eschil” a fost cumpărată prin telefon de un licitator din New York, care a câştigat în faţa unui licitator online din China.
-
Odată cu explozia înregistrată de procesele de transformare digitală pe fondul crizei de COVID-19, o nouă resursă devine mai rară decât aurul pe piaţa muncii IT
Odată cu explozia înregistrată de procesele de transformare digitală pe fondul crizei COVID-19 o nouă resursă devine mai rară decât aurul pe piaţa muncii IT: experţii în securitate cibernetică. Cum toate companiile se mută spre online, riscurile devin atât de mari încât nu există suficienţi oameni specializaţi pentru a rezolva această problemă. Un start-up local a găsit însă soluţia printr-o platformă ce automatizează munca specialiştilor în securitate cibernetică.
Produsul a fost validat deja de clienţi şi de către investitori, care au finanţat până acum proiectul cu un milion de dolari, ţinta următoare a start-up-ului fiind atragerea unei finanţări de minimum
3 milioane dolari.„Dezvoltăm un produs ce îşi propune să automatizeze şi să simplifice foarte mult tot ce înseamnă zona de vulnerability management. Am văzut foarte mulţi clienţi care au nevoie de astfel de servicii, dar nu şi le permit pentru că sunt foarte scumpe, iar companiile mici şi mijlocii nu au suficiente resurse. În mod clasic ele sunt livrate de o echipă de specialişti certificaţi în ethical hacking care încearcă să spargă sistemele şi să descopere breşe şi vulnerabilităţi pe care un atacator le-ar folosi în mod obişnuit.
Prin produsul Footprint noi am automatizat însă munca lor. Folosim servicii de cloud, algoritmi de machine learning, platforme de big data şi automatizăm ceea ce făceam până acum în businessul de consultanţă sau de servicii prin intermediul oamenilor. Nu mai este nevoie de cunoştinţe extrem de specifice pentru test penetration şi ethical hacking”, a explicat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Cristian Săndescu, CTO şi cofondator al CODA Intelligence.
Platforma Footprint dezvoltată de CODA Intelligence se adresează companiilor din piaţa de IT – furnizori de servicii IT externalizate care îşi doresc să adauge în portofoliul lor o competenţă de securitate cibernetică, dar care nu au acces la resursele umane specializate. Cu ajutorul Footprint companiile pot însă să adauge în portofoliu un nou serviciu bazându-se pe echipele tehnice pe care le au deja.
„Platforma poate fi instalată în cloudul propriu al CODA sau poate fi pusă în cloudul folosit de furnizorul de servicii IT (managed services providers)”, a precizat el.Produsul Foootprint a primit validare în piaţă atât de la clienţi, cât şi de la investitori.
„Am ridicat recent o rundă de finanţare de tip seed de 800.000 euro la care au participat ROCA X, Early Game Ventures şi Marius Alexe ca angel investor. La aceasta s-a adăugat şi un proiect de finanţare europeană pe care l-am semnat tot în această perioadă şi care se ridică la 200.000 euro. Astfel, suntem într-o poziţie bună pentru a intra pe piaţa din SUA cu toate pânzele sus”, a afirmat cofondatorul CODA Intelligence.
În prezent, CODA Inteligence are cinci clienţi activi din Europa cu care are încheiate contracte pe termen lung pentru utilizarea platformei Footprint.
„Urmează să începem să accesăm câţiva clienţi pe care îi avem în pipeline în SUA. Pentru sfârşitul acestui an ne propunem să avem 8 clienţi. Numărul nu este foarte mare, însă având în vedere că ei sunt furnizori de servicii, fiecare poate la rândul lui să atingă un număr între 20 şi 200 de clienţi finali. Reach-ul nostru către clientul final creşte destul de mult în funcţie de mărimea furnizorului cu care noi lucrăm, iar până la finalul anului ţintim să avem 200 de clienţi finali”, a precizat Cristian Săndescu. CODA Intelligence le oferă platforma Footprint în regim SaaS (Software as a Service) clienţilor, aceştia plătind o subscripţie lunară sau anuală.
„În momentul de faţă refacem planurile de tarife pentru piaţa din SUA, iar pentru piaţa din România licenţa costă 50 euro/dispozitiv/an”, a punctat cofondatorul CODA Intelligence. Start-up-ul a început să vândă către clienţi din 2016, când a venituri de 65.000 dolari.
„Apoi treptat, am crescut şi ne-am dublat cifra de afaceri an de an, mai puţin în 2019 când am crescut mai puţin pentru că atunci am decis să investim şi să încercăm să intrăm pe piaţa din SUA, lucru care a fost dificil de făcut cu forţe proprii şi atunci s-a produs şi declicul şi am zis să căutăm o investiţie pentru a accelera creşterea pe care o aveam noi în mod organic prin bootstrapping”, a menţionat el.
Anul trecut, start-up-ul a înregistrat venituri de 300.000 dolari, în creştere cu circa 10-15% faţă de 2018, iar pentru finalul lui 2020 echipa CODA Intelligence şi-a propus să ajungă la o cifră de afaceri de 500.000 dolari bazându-se pe intrarea pe piaţa din SUA.
Odată pornit businessul peste ocean, start-up-ul are planuri mari pe termen mediu şi lung: încă două runde de finanţare de câteva milioane dolari şi listarea la bursă.
„Vrem ca după ce intrăm pe piaţa din SUA să mai luăm o rundă de scalare de serie A în geografia respectivă. Cred că vom mai lua 1-2 runde de finanţare în următorii 2-3 ani şi sperăm că în cinci ani vom avea mai multe produse şi ne vom putea gândi poate chiar la un IPO (listare la bursă – n. red.). Următoarea rundă de finanţare ar trebui să fie de minimum 3 milioane de dolari. Ne propunem să o ridicăm în decurs de un an din SUA pentru scalare şi pentru a accelera creşterea pe piaţa americană“, a menţionat Cristian Săndescu. El a adăugat că în prezent piaţa de securitate cibernetică este foarte provocatoare pentru că tipul şi al atacurilor şi modul în care hackerii gândesc se schimbă de la un moment la altul. „Inclusiv pandemia schimbă mentalitatea lor, dar şi modul de lucru al clienţilor.”
TapoHub
Ce face? Dezvoltă un generator electric hibrid care va folosi şi energia eoliană, şi cea solară
Necesar de finanţare: 300.000 euro
Invitat: Adrian Pop, fondator TapoHub
StockBinder
Ce face? Dezvoltă o soluţie care facilitează integrarea rapidă între magazine online, furnizori şi producători
Finanţări atrase până acum: 100.000 euro
Invitat: Ionuţ Farcaş, fondator şi CEO StockBinder
Empathy
Ce face? Reţea socială bazată pe mesaje audio
Invitat: Andrei Covaciu, fondator şi CEO Empathy
Avocado.red
Ce face? Platformă online pentru accesarea de servicii specializate
Finanţare atrasă până acum: 500.000 euro
Invitat: Annemarie Fabian, business manager Avocado.red
Talk.rs
Ce face? Dezvoltă o platformă ce îşi propune să rezolve problemele de securitate şi actualizare a datelor în reţelele de dispozitive inteligente
Invitat: Alex Vochescu, cofondator Talk.rs
Notifier
Ce face? Aplicaţie care trimite alerte când găseşte anunţuri online după criteriile utilizatorilor
Necesar de finanţare: 90.000 euro
Invitat: Răzvan Bretoiu, cofondator şi CTO Notifier
CODA Intelligence
Ce face? Platformă pentru managementul securităţii cibernetice
Finanţări atrase până acum: 1 milion euro
Necesar de finanţare: 3 milioane euro
Venituri 2019: 300.000 euro
Ţintă de venituri 2020: 500.000 euro
Invitat: Cristian Săndescu, CTO şi cofondator CODA Intelligence
Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation
ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.