Tag: Olanda

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 23 ianuarie 2017

    COVER STORY: Războiul antibioticelor cu superbacteriile

    Medicina se află acum la un pas de dezastru: în lipsa unor măsuri ferme, de anvergură, la nivel mondial, rezistenţa la antibiotice ar putea provoca o creştere a pierderilor de vieţi omeneşti – circa 10 milioane de decese în fiecare an -, iar costurile ar putea exploda, înregistrând un plus de 100.000 de miliarde de dolari.


    SPECIAL: Doctorul din buzunar revoluţionează medicina


    MANAGEMENT: Românul care aduce private debt-ul pe piaţa locală


    TEHNOLOGIE: Povestea unei platforme de licitaţii


    STUDIU: Nivelul de bunăstare, îmbunătăţit, dar nu spectaculos


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • 2+0+1+7=10 ani de UE

    Ce efecte economice a avut primul deceniu petrecut în Uniunea Europeană? Cum s-a schimbat societatea românească în acest timp? Dar modul în care se face business? Cine a câştigat şi cine a pierdut? Care sunt aşteptările pentru viitorul apropiat şi mai îndepărtat din ecuaţia integrării? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care Business Magazin a încercat să găsească răspuns, lansând întrebări deopotrivă pentru reprezentanţi ai mediului de afaceri şi analişti.

    Uniunea Europeană a fost creată în 1993 odată cu semnarea Tratatului de la Maastricht, atunci în componenţă aflându‑se Franţa, Germania, Italia, Luxemburg, Olanda, Marea Britanie, Irlanda, Danemarca, Spania şi Portugalia. Însă sub o formă sau alta, alianţa din aceste state membre există încă din perioada care a urmat celui de-al doilea război mondial, când şase state au format Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului şi Comunitatea Economică Europeană. În deceniile următoare, Uniunea Europeană s-a lărgit prin aderarea unor noi state membre. În 2004 a avut loc cea mai mare extindere a UE, când zece state – Cipru, Malta, Ungaria, Polonia, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia şi Slovenia – s-au alăturat uniunii.

    Trei ani mai târziu a avut loc şi aderarea Bulgariei şi României. Ţara noastră şi-a câştigat statutul de stat asociat în 1995, după ce a depus candidatura la aderare, iar în 1997, după primirea acceptului din partea Consiliului European, România a primit finanţare pentru îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga; negocierile pentru aderare au început la Helsinki în 2000 şi se refereau la reforme instituţionale, economice şi sociale. În 2005 s-a desfăşurat ceremonia de semnare a tratatului de aderare, care a intrat în vigoare în 2007.

    Aveam 17 ani când România a aderat la Uniunea Europeană şi chiar dacă nu am înţeles impactul evenimentului, ştiam că este un moment important, ce marca un punct în istoria ţării, şi mai mult, deschidea porţile României către „occidentul” mult dorit. La 10 ani distanţă, după ce economia românească a trecut printr‑un boom şi o criză, economia locală se află pe o pantă de creştere spectaculoasă, cea mai mare din UE.

    Majoritatea indicatorilor arată că efectele integrării au fost pozitive; prognozele pentru 2017 sunt optimiste, însă stau sub rezerva evoluţiilor ce pot fi generate de tensiunile cauzate de Brexit. În plus, tot mai multe semne de întrebare apar în legătură cu rămânerea Franţei şi Italiei în Uniune.

    Cu toate acestea, românii rămân eurooptimişti, cum au fost încă de la aderare. În prezent, potrivit celui mai recent sondaj Euromonitor, majoritatea românilor au încredere în UE (52%, faţă de 36% media europeană), mai mult decât în propriul guvern (29% în România, faţă de 31% media europeană). De asemenea, majoritatea românilor au o percepţie pozitivă cu privire la UE, 36% una neutră, iar 13% una negativă.

    Pe plan european, procentele înregistrate sunt 35% pentru percepţia pozitivă, 38% pentru cea neutră şi 25% pentru cea negativă. Despre integrarea în Uniunea Europeană, Ionuţ Simion, country manager partner al PwC România, spune că aceasta a maturizat mediul de business, semnalând faptul că în anii dinainte aderării „au presupus rate foarte ridicate de creştere economică, de majorări salariale, dar şi de acumulare graduală a unor dezechilibre economice”. În prezent, mediul de afaceri este văzut ca fiind „mult mai dinamic, mai competitiv şi mai pregătit pentru a face faţă competiţiei din celelalte state membre decât în 2007. În decurs de zece ani, PIB-ul României a crescut cu peste 75%, ajungând la aproape 169 de miliarde euro, iar exporturile ţării s-au dublat în acelaşi interval”, adaugă Simion.

    „Marele câştig al integrării în UE este eliminarea necesităţii vămuirii mărfurilor comunitare. Înainte de integrare, orice transport din sau înspre Uniune, trebuia vămuit, ceea ce ducea de cele mai multe ori la numeroase bariere de ordin birocratic, administrativ. Să nu mai vorbim de corupţie sau abuzuri”, spune Rareş  Măcinică, managing director al companiei de logistică Lagermax AED Romania.

    Victor Iancu, senior manager la KPMG, vede aderarea ca un moment strategic esenţial pentru dezvoltarea economică şi menţionează faptul că aceasta a adus accesul nerestricţionat la o piaţă de 500 milioane de consumatori, dar şi înscrierea ţării într-un program informal de creştere în care fondurile nerambursabile joacă un rol important. „Conform unor statistici oficiale guvernamentale realizate de Ministerul Fondurilor Europene, efectul implementării fondurilor la nivelul economiei a fost o creştere a PIB‑ului real cumulat în perioada 2008-2015 de peste 10%, comparativ cu scenariul în care aceste fonduri nu ar fi existat. De altfel, conform aceloraşi surse, o serie de alţi indicatori macroeconomici importanţi resimt creşteri procentuale importante, atunci când sunt luate în calcul fondurile europene (de exemplu consumul privat, rata şomajului sau nivelul salariului mediu)”, spune Victor Iancu. El precizează că „beneficiul apartenenţei la UE nu este încă unul exploatat la capacităţi optime, potenţialul şi oportunităţile rămânând în continuare uriaşe”.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 16 ianuarie 2017

    COVER STORY: 2+0+1+7 = 10 ani de UE

    Ce efecte economice a avut primul deceniu petrecut în Uniunea Europeană? Cum s-a schimbat societatea românească în acest timp, dar modul în care se face business? Cine a câştigat şi cine a pierdut? Care sunt aşteptările pentru viitorul apropiat şi mai îndepărtat din ecuaţia integrării? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care Business Magazin a încercat să găsească răspuns, lansând întrebări deopotrivă pentru reprezentanţi ai mediului de afaceri şi analişti.


    AUTO: Cum vrea BMW să cucerească segmentul premium din România


    STRATEGIE: Serviciile medicale care înfloresc datorită amânărilor


    TRANZACŢIE: Vector Watch, pe harta unicornilor globali


    SPECIAL: Algoritm după modelul minţii


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • A ales România la întâmplare şi i-a plăcut atât de mult, încât a hotărât să dezvolte o afacere. Acum are venituri de sute de mii de euro

    Toine Kets a ajuns în România pentru prima dată în 2005, după ce a ales cu ochii închişi destinaţia pentru o vacanţă. I-a plăcut atât de mult aici, încât a hotărât să rămână şi să dezvolte o afacere în domeniul consultanţei şi coachingului pe piaţa locală. A mizat pe nişa workshopurilor bazate pe interacţiunea cu caii, program care îi aduce venituri anuale de peste 100.000 de euro.

    Lista funcţiilor din CV-ul olandezului Toine Kets este lungă: consultant internaţional şi coach, de asemenea specialist în leadership, strategie şi managementul schimbării. De 15 ani, a ales să-şi exercite experienţa în aceste domenii pe piaţa locală: prin intermediul firmei sale, Actinote International, a lansat în 2007 The Horse Connection, un program de workshopuri care se bazează pe interacţiunea cu caii.

    Firma a înregistrat în 2015 venituri de peste jumătate de milion de lei (circa 120.000 euro), iar pentru 2016 estimau o creştere de 20%. Costurile unui training în care sunt implicaţi cai se ridică la 5.000 de euro pentru un grup de 10 persoane. Sumele pentru o companie participantă la un astfel de training variază însă în funcţie de pregătirile pe care reprezentanţii Actinote le au de făcut sau de durata programului de training. „Preţul individual este unul normal dacă ne raportăm la practica internaţională, comparativ cu trainingul tradiţional, care are loc într-o sală de curs. Caii şi închirierea arenei sunt incluse în acest preţ”, explică trainerul.

    Experienţa lui Toine Kets este variată şi a început într-un domeniu care nu are nicio legătură cu activitatea sa de acum. În perioada liceului era interesat de chimie, astfel că a decis să îşi continue studiile în acest domeniu; în timpul şi după absolvirea acestor studii, a lucrat într-o fabrică de bere din Olanda, în calitate de chimist. Spune că primul loc de muncă i-a oferit ocazia să experimenteze şi cum este să lucrezi într-un mediu cu un leadership/management mediocru. În cadrul companiei, oameni de toate vârstele şi calificările aveau idei bune legate de modul în care îşi pot perfecţiona munca. „Din nefericire, managementul nu a implementat acele idei, ci numai pe ale sale”, explică Kets. Preocupările sale pentru interacţiunea dintre oameni l-au determinat să îşi îndrepte cariera spre un alt domeniu: a început să studieze domeniul resurselor umane, cu specializarea în psihologie la locul de muncă.

    Astfel, a părăsit compania de bere şi, după alte câteva locuri de muncă, a devenit director de resurse umane la compania Philips Electronics. A lucrat la Philips timp de 12 ani, perioadă în care a condus propria echipă de HR manageri. În acelaşi timp, a avut mai multe proiecte de HR, pe diferite domenii. A făcut pasul spre antreprenoriat în 2000, când şi-a lansat propria companie de consultanţă, împreună cu trei parteneri din alte companii. „În loc să analizăm situaţii şi să scriem rapoarte în care se sugerau îmbunătăţiri, ne-am dorit să ne specializăm în implementarea schimbărilor. Această abordare ne-a făcut să cooperăm îndeaproape cu clienţii şi angajaţii noştri, dar a corespuns şi mai vechii mele frustrări de la fabrica de bere, unde ideile oamenilor nu erau ascultate. Felul în care am lucrat permitea oricui să se facă auzit.”

    Ceea ce a înfiinţat atunci constituie în continuare baza muncii sale. În România a ajuns pentru prima dată în octombrie 2005. Spune că voia atunci o vacanţă şi să meargă într-o capitală de unul singur, să citească şi să exploreze oraşul. Nu s-a putut decide asupra destinaţiei, astfel că a pus degetul cu ochii închişi pe harta Europei şi a nimerit România. A făcut o rezervare la un hotel şi a rămas o săptămână la Bucureşti, unde s-a simţit atât de bine, încât s-a hotărât să-şi deschidă aici o afacere. Nu a trecut mult până când s-a întâlnit cu proprietarul unei companii care avea o subsidiară la Bucureşti; acesta l-a întrebat dacă ar fi interesat de dezvoltarea şi implementarea unui program de training în România.

  • Lider eurosceptic german: Ţările sud-europene ar trebui eliminate din zona euro

    Ţările sud-europene ar trebui eliminate din zona euro întrucât au performanţe economice slabe, propune Jörg Meuthen, liderul formaţiunii populiste Alternativă pentru Germania (AfD, extremă-dreapta), subliniind că în uniunea monetară UE trebuie să rămână Germania, Austria, Olanda şi Finlanda.

    “Pentru ţările sud-europene, normele din zona euro sunt prea stricte, iar pentru Germania şi pentru alte ţări sunt prea flexibile”, a declarat Jörg Meuthen într-un interviu acordat ediţiei germane a agenţiei Reuters.

    “Ideea ar fi ca ţările slabe din punct de vedere economic să părăsească zona euro”, a subliniat liderul formaţiunii populiste germane.

    În opinia lui Jörg Meuthen, Grecia, Italia, Spania, Portugalia şi Franţa pot forma o uniune monetară separată, în timp ce în actuala zonă euro ar rămâne Germania, Austria, Olanda şi Finlanda. “Deşi Grecia are performanţe atât de slabe încât nu ştiu cine ar vrea să formeze o uniune monetară cu ea”, a subliniat Meuthen.

    Conştient de improbabilitatea destrămării zonei euro, liderul AfD pledează pentru ieşirea Germaniei din actuala uniune monetară europeană, explicând că actualul sistem, la care participă 19 dintre cele 28 de state membre UE, constituie un spaţiu al unor ţări care au “capacităţi şi culturi diferite”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lider eurosceptic german: Ţările sud-europene ar trebui eliminate din zona euro

    Ţările sud-europene ar trebui eliminate din zona euro întrucât au performanţe economice slabe, propune Jörg Meuthen, liderul formaţiunii populiste Alternativă pentru Germania (AfD, extremă-dreapta), subliniind că în uniunea monetară UE trebuie să rămână Germania, Austria, Olanda şi Finlanda.

    “Pentru ţările sud-europene, normele din zona euro sunt prea stricte, iar pentru Germania şi pentru alte ţări sunt prea flexibile”, a declarat Jörg Meuthen într-un interviu acordat ediţiei germane a agenţiei Reuters.

    “Ideea ar fi ca ţările slabe din punct de vedere economic să părăsească zona euro”, a subliniat liderul formaţiunii populiste germane.

    În opinia lui Jörg Meuthen, Grecia, Italia, Spania, Portugalia şi Franţa pot forma o uniune monetară separată, în timp ce în actuala zonă euro ar rămâne Germania, Austria, Olanda şi Finlanda. “Deşi Grecia are performanţe atât de slabe încât nu ştiu cine ar vrea să formeze o uniune monetară cu ea”, a subliniat Meuthen.

    Conştient de improbabilitatea destrămării zonei euro, liderul AfD pledează pentru ieşirea Germaniei din actuala uniune monetară europeană, explicând că actualul sistem, la care participă 19 dintre cele 28 de state membre UE, constituie un spaţiu al unor ţări care au “capacităţi şi culturi diferite”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 9 ianuarie 2017

    COVER STORY: Personalitatea anului: consumatorul

    Business Magazin a acordat titlul “Personalitatea anului” consumatorului român, deoarece plusurile din consum au dus la o creştere economică peste aşteptările analiştilor. Astfel, consumatorul român este cel care a pus în mişcare roţile sistemului economic românesc în 2016.

     


    Resurse umane: Sezonul licitaţiilor pentru candidaţi

     


    Antreprenoriat: Paharul de 3 milioane de lei

     


    Special: Grădiniţa care învaţă copii cum să devină milionari

     


    Studiu: În Europa se inventează viitorul, dar Bucureştiul are alte griji

     


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 19 decembrie 2016

    COVER STORY: Digitalii din BCR

    Serviciile digitale ale băncilor, considerate iniţial alternative pentru sucursala tradiţională, au devenit în prezent o prioritate pentru instituţiile financiare din toată lumea. Care este abordarea celei mai puternice bănci din România din punctul de vedere al activelor în ce priveşte digitalizarea şi cine sunt Imanuela Negrişan, Alina Ţopană, Gabriela Văduva, Cristian Mustaţă, Mihai Sandu şi Irina Mihailescu (de la stânga la dreapta) – şase dintre tinerii care gândesc strategia băncii în spaţiul virtual?


    RETROSPECTIVĂ: Un an dinamic, cu profit şi active record pentru bănci


    OPINIE: Să privim cerul când stelele cad…


    RETROSPECTIVĂ: Cele mai interesante lansări auto


    RETROSPECTIVĂ: Cele mai spectaculoase lansări în cinematografie


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Grupul Floria deschide primul său depozit engros de flori, cu o investiţie peste 100.000 euro

    Grupul Floria, care operează florăria online Floria.ro, divizia corporate şi reţeaua de florării Floria în Stradă, a deschis primul său depozit engros de flori, cu suprafaţă de 330 mp. Investiţia depăşeşte 100.000 euro şi urmează să fie recuperată în următorii 3 ani. Odată cu deschiderea depozitului de flori, Floria lansează şi un magazin online B2B dedicat floriştilor, pentru achiziţii de flori în regim engros, se arată într-un comunicat dat publicităţii de companie.

    Noul depozit de plante şi flori va deservi diviziile Grupului Floria, precum şi revânzători din domeniu: ateliere de creaţie floristică, florării şi designeri florişti, organizatori de evenimente şi săli pentru evenimente. În depozitul de 330 mp pot fi stocate peste 15.000 fire de flori şi 1500 plante.

    „Deschiderea depozitului este primul pas al Grupului Floria către vânzările engros, o zonă de business pe care intenţionăm să o dezvoltăm. Apoi, am vrut să arătăm o dată în plus că se poate face business la alb în tot ceea ce reprezintă vânzare de flori, cu totul facturat, taxele plătite şi preturi corecte”, a declarat Andreea Uceanu, Director General Divizie Floria Offline.

    Floria lansează şi webshop-ul pentru clienţi business, prin care aceştia pot comanda florile engros într-o platforma e-commerce B2B, dedicată clienţilor corporate ai depozitului. Clienţii depozitului primesc la semnarea contractului şi date de acces în platforma webshop, din care pot alege florile rapid, acestea urmând să le fie livrate direct la florarie sau atelier.

    „Webshop-ul pentru florişti este un concept foarte popular în Olanda şi alte ţări cu tradiţie în floristică, dar deloc folosit la noi. Avem însă încredere că şi floriştii din România vor adopta aceasta modalitate simplă şi intuitivă de a comanda florile online, aşa cum şi clienţii finali au facut-o cu buchetele online” –adaugă Andreea Uceanu.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 12 decembrie 2016

    COVER STORY: Părintele avocaturii de business

    Gheorghe Muşat a fondat în urmă cu un sfert de secol casa de avocatură care îi poartă numele şi care de-a lungul anilor s-a menţinut în topul firmelor de profil. El povesteşte cum a ales profesia, apoi calea antreprenoriatului, care au fost principalele momente din istoria firmei şi care sunt perspectivele dezvoltării domeniului în continuare.


    ANALIZĂ: Ofensiva luxului în stomatologie


    TEHNOLOGIE: Revoluţia de la catedră


    AUTO: Hobby-ul ca business


    RESURSE UMANE: Leac pentru foamea de IT-işti


    SPECIAL: Adevărul despre căutarea informaţiilor pe internet


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.