BusinessMagazin

Tag: obligatiuni

  • De ce au căzut băncile europene la burse: speculaţii cu profit

    Fenomenul a fost declanşat de diverse pretexte, iniţial fireşti (incertitudinile din iulie privind situaţia Greciei sau privind rezultatele testului de soliditate financiară), ulterior extrem de grosolane (zvonul total stupid din The Mail on Sunday că Societe Generale ar fi în pragul falimentului sau ştirea “pe surse” de joi din The Wall Street Journal că Rezerva Federală a SUA e brusc preocupată de soliditatea filialelor din State ale băncilor europene, ştire infirmată ulterior de un oficial al Fed).

    În iulie, şeful UniCredit, Federico Ghizzoni, declara că scăderea acţiunilor are legătură nu cu expunerea pe obligaţiuni suverane, care nu înseamnă nici la 5% din afacerile băncii, ci exclusiv cu speculaţiile investitorilor care fac vânzări în lipsă (short selling) pe acţiuni lichide, aşa cum sunt cele ale UniCredit şi ale altor bănci, readucând astfel în discuţie aceeaşi practică speculativă contra căreia au luptat şi SUA, şi Germania din 2008 încoace, considerând-o vinovată pentru prăbuşirea Lehman Brothers, alături de tranzacţiile cu CDS-uri şi alte genuri de speculaţii cu care operează îndeosebi fondurile de investiţii speculative (hedge funds).

    La jumătatea lui august, patru ţări (Franţa, Belgia, Italia şi Spania) au interzis temporar operaţiunile de vânzare în lipsă pe acţiunile băncilor lor, interdicţie care şi-a făcut însă efectul benefic doar câteva zile, adică până la ştirea din The Wall Street Journal, iar săptămâna s-a încheiat cu noi pierderi la burse pentru băncile europene – UniCredit, Intesa, Barclays, RBS, Lloyds Banking Group, Societe Generale, BNP Paribas, Deutsche Bank, Santander şi altele, cele mai lovite fiind băncile din Marea Britanie şi Germania, care nu sunt protejate de interdicţia contra practicii de short selling (vânzarea de acţiuni împrumutate, pariind pe scăderea acestora şi posibilitatea de cumpărare a lor ulterioară la un preţ mai mic).

    Pentru săptămâna ce vine, evoluţiile acţiunilor vor depinde din nou de ceea ce va face Banca Centrală Europeană, consideră Laurent Fransolet, director de strategie la Barclays Capital, citat de The New York Times. Dacă BCE va continua să cumpere obligaţiuni italiene şi spaniole, aşa cum a făcut până acum (numai miercuri, banca a cheltuit 9-10 miliarde de euro pentru a interveni pe pieţele de obligaţiuni), situaţia va rămâne sub control, consideră Fransolet; dacă nu, costurile de îndatorare pentru Italia şi Spania vor creşte din nou până la un nivel periculos, trăgând inevitabil după ele şi acţiunile băncilor europene presupuse a avea deţineri mari de obligaţiuni ale ţărilor cu probleme din zona euro.

    Testul cel mare al acestei tactici va avea loc în perioada dintre sfârşitul lui august şi începutul lui septembrie, sfârşitul vacanţei, când au loc noi licitaţii organizate de Italia şi Spania pentru vânzarea de obligaţiuni. “Este doar o chestiune de timp până ce marile fonduri de investiţii speculative vor dori să testeze pieţele pentru a vedea dacă pot disloca susţinerea preţurilor de către BCE”, apreciază Carl B. Weinberg, economist-şef al firmei de cercetare High Frequency Economics, citat tot de The New York Times. “Dacă susţinerea BCE va fi subminată, atunci acţiunile băncilor vor cădea. Acesta ar fi un coşmar al sfârşitului verii”, adaugă Weinberg.

  • Ministerul Finantelor se imprumuta de la banci cu inca 88 mil. euro

    Randamentul mediu acceptat a fost de 7,35%, usor mai mare decat
    la licitatia similara de luna trecuta. Volumul total al cererii, pe
    baza subscrierilor din partea a 12 banci, a fost de 926,2 milioane
    de lei, iar data scadentei este 30 aprilie 2016, conform BNR.

    La 14 iulie, randamentul mediu acceptat pentru vanzarea de
    obligatiuni de tip benchmark pe cinci ani fusese de 7,3%, iar
    valoarea atrasa a fost de 500 milioane lei, raportat la o cerere de
    aproape 900 de milioane de lei. A fost vorba, ca si la licitatia de
    astazi, de redeschiderea emisiunii lansate in luna aprilie.

    “Avand in vedere tensiunea recenta de pe piata monetara a leului,
    cotatiile pe piata secundara si turbulentele de pe pietele globale,
    credem ca randamentul mediu s-ar putea situa peste nivelul
    precedent de 7,3%. Totusi, la acest nivel nu ne asteptam ca
    Ministerul Finantelor sa emita intreaga suma intentionata”,
    apreciau inainte de licitatie analistii ING Bank Romania.

    Pe piata monetara, ratele de dobanda au crescut miercuri, atat
    cele overnight (circa 4,4%, cu 15 puncte de baza peste nivelul de
    marti, cat si cele pentru scadente intre o luna si trei luni (in
    jur de 4,1%). BNR a mentinut, miercuri, rata dobanzii de politica
    monetara la 6,25%, neschimbat din mai 2010.

    Este a cincea emisiune de obligatiuni de stat de tip benchmark din
    aceasta luna, dupa cele din 8 iulie (obligatiuni pe 3 ani in
    valoare de 700 mil. lei), 14 iulie (obligatiuni pe 5 ani in valoare
    de 500 mil. lei), 22 iulie (obligatiuni pe 10 ani in valoare de
    387,9 milioane de lei) si 27 iulie (obligatiuni pe 4 ani in valoare
    de 462,6 mil. lei). In afara de acestea, Finantele au atras, la 11
    si 18 iulie, cate 900 de milioane de lei prin certificate de
    trezorerie pe un an.

  • Lista bancilor care au anuntat pana acum ca se implica in programul de finantare a Greciei

    Liderii europeni au convenit in aceasta saptamana termenii
    noului acord de imprumut multilateral pentru Grecia, in virtutea
    caruia tara va beneficia de 159 de miliarde de euro in urmatorii
    trei ani, din care circa 50 de miliarde vor fi contributie a
    creditorilor privati ai tarii, prin rostogoliri de datorii si
    cumparari de titluri noi de datorie elena, iar 109 miliarde vor
    reprezenta contributia statelor zonei euro si a FMI.

    Institutul International de Finante (IIF), care a condus
    negocierile cu bancile si companiile de asigurari detinatoare de
    creante in Grecia, estimeaza ca daca pana la 90% dintre detinatorii
    de obligatiuni elene se vor implica in acest program, atunci
    contributia lor ar putea ajunge la 54 de miliarde de euro pana in
    2014 si la 135 de miliarde pana in 2020.

    Conform IIF, lista institutiilor financiare participante este pana
    la ora actuala urmatoarea:

    Grecia
    Alpha Bank
    National Bank of Greece
    EFG Eurobank Ergasias

    Cipru
    Hellenic Bank
    Bank of Cyprus

    Germania
    Allianz
    Munich Re
    Deutsche Bank
    Commerzbank
    Bayern LB

    Franta
    AXA
    BNP Paribas
    Societe Generale

    Elvetia
    Swiss Credit Suisse
    Swiss Re
    Zurich Financial

    Spania
    BBVA

    Turcia
    AK Bank

    Marea Britanie
    HSBC
    Standard Chartered

    Italia
    Generali
    Intesa Sanpaolo

    Olanda
    ING

    Suedia
    SEB

    Belgia
    Dexia

    Canada
    Scotiabank

    Coreea de Sud
    KB Financial Group

    Peru
    Banco de Credito de Peru

    Kuweit
    National Bank of Kuwait.

    “Ne asteptam ca numarul institutiilor financiare care sustin
    programul sa creasca, pe masura ce variantele de implicare
    disponibile vor fi mai bine cunoscute”, afirma IIF intr-un
    comunicat.

    Creditorii privati ai Greciei vor avea de optat intre trei formule
    de preschimbare a obligatiunilor elene din portofoliu care ajung la
    scadenta pana la finele lui 2019 cu altele noi (cu scadente noi, de
    15 sau 30 de ani) si un plan de rostogolire a obligatiunilor
    detinute, cu durate si dobanzi diferite. In medie, investitorii
    privati isi vor asuma o pierdere de 21% din valoarea actuala a
    detinerilor de obligatiuni elene.

    In cazul preschimbarii obligatiunilor, operatiunea va avea loc in
    urmatoarele luni, iar dobanzile vor porni de la 4% pe an si vor
    putea ajunge la 5,5% in urmatorii zece ani, daca valoarea
    obligatiunilor ramane neschimbata, iar daca valoarea titlurilor noi
    va fi redusa cu 20%, investitorii vor putea cere in compensatie
    dobanzi intre 5,9% si 6,8%. Acordul va fi conditionat de
    angajamentul Greciei de a reinvesti o parte din contravaloarea
    noilor obligatiuni sau a celor rostogolite in obligatiuni ale zonei
    euro cu rating AAA, care vor servi drept garantii contra
    incapacitatii de plata.

  • Ministerul Finantelor imprumuta aproape 388 mil. lei prin obligatiuni pe zece ani

    Licitatia de joi, prin care se redeschide emisiunea de titluri
    din luna mai, s-a finalizat cu un randament mediu de 7,46% pe an,
    usor inferior celui obtinut la licitatia din iunie pentru aceeasi
    emisiune, cand Finantele au atras aproape 294 de milioane de lei cu
    un randament mediu de 7,47% pe an.

    Valoarea initiala a emisiunii a fost de 350 de milioane de lei, iar
    volumul total al cererii a fost de 624,19 milioane de lei, rezultat
    din ofertele a 12 banci de pe piata romaneasca, potrivit BNR. Data
    scadentei este 11 iunie 2021.

    Este a treia licitatie de obligatiuni de stat de dupa decizia Fitch
    din 4 iulie de imbunatatire a ratingului Romaniei, dupa cele din 8
    iulie (obligatiuni pe 3 ani in valoare de 700 mil. lei) si 14 iulie
    (obligatiuni pe 5 ani in valoare de 500 mil. lei). In afara de
    acestea, Finantele au atras, la 11 si 18 iulie, cate 900 de
    milioane de lei prin certificate de trezorerie pe un an. In toate
    aceste cazuri, randamentul a fost usor in scadere fata de
    precedentele pentru emisiuni similare de acelasi fel.

  • Grecia primeste un nou pachet de salvare de la UE si creditorii privati, in valoare de 159 mld. euro

    Creditorii privati vor avea de optat, potrivit Institutului
    International de Finante (IIF), intre trei formule de preschimbare
    a obligatiunilor elene din portofoliu care ajung la scadenta pana
    la finele lui 2019 cu altele noi (cu scadente noi, de 15 sau 30 de
    ani) si un plan de rostogolire a obligatiunilor detinute, cu durate
    si dobanzi diferite. In medie, investitorii privati isi vor asuma o
    pierdere de 21% din valoarea actuala a detinerilor de obligatiuni
    elene.

    IIF, cea mai mare asociatie de banci si institutii financiare
    din lume, estimeaza ca daca pana la 90% dintre detinatorii de
    obligatiuni elene se vor implica in acest program, atunci
    contributia lor va ajunge la 54 de miliarde de euro pana in 2014 si
    la 135 de miliarde pana in 2020. IIF, care a condus negocierile cu
    creditorii privati, a obtinut deja acordul a 30 dintre principalii
    detinatori de obligatiuni elene, intre care BNP Paribas, Societe
    Generale, Deutsche Bank si compania de asigurari Allianz.

    Vezi aici cine sunt principalii creditori
    privati ai Greciei (GALERIE FOTO)

    Acordul, noteaza Financial Times, este o victorie pentru cancelarul
    german Angela Merkel, pentru ca termenii lui corespund cu
    propunerea germana de rezolvare a crizei, insa aproape sigur va
    duce la declararea – chiar daca temporara – a primului caz de
    incapacitate de plata selectiva din zona euro, avand in vedere
    amenintarea agentiilor de rating ca vor taxa ca atare orice
    implicare a sectorului privat (bancile, fondurile de investitii si
    ceilalti creditori privati ai Greciei) in forma aprobata de noul
    acord.

    In cazul preschimbarii obligatiunilor, operatiunea va avea loc
    in urmatoarele luni, iar dobanzile vor porni de la 4% pe an si vor
    putea ajunge la 5,5% in urmatorii zece ani, daca valoarea
    obligatiunilor ramane neschimbata, iar daca valoarea titlurilor noi
    va fi redusa cu 20%, investitorii vor putea cere in compensatie
    dobanzi intre 5,9% si 6,8%. Acordul va fi conditionat de
    angajamentul Greciei de a reinvesti o parte din contravaloarea
    noilor obligatiuni sau a celor rostogolite in obligatiuni ale zonei
    euro cu rating AAA, care vor servi drept garantii contra
    incapacitatii de plata.

    Din totalul pachetului de salvare, 109 miliarde de euro vor fi
    furnizate de statele europene, prin intermediul Fondului European
    pentru Stabilitate Economica (EFSF), si de FMI. “Chemam FMI sa
    continue sa contribuie la finantarea noului program pentru Grecia”,
    se arata in declaratia comuna a sefilor de state si guverne din
    zona euro.

    Christine Lagarde, directorul general al FMI, a emis o
    declaratie de raspuns in care saluta deciziile liderilor europeni
    si asigura ca “in conditiile aplicarii programului de catre Grecia
    si ale hotararii statelor membre de a sustine Grecia, FMI va
    continua sa se implice, in concordanta cu politicile Fondului si
    conditionat de aprobarea consiliului sau de conducere”.

    UN FOND MONETAR EUROPEAN

    La reuniunea de la Bruxelles consacrata crizei datoriilor din zona
    euro, liderii au aprobat, de asemenea, reducerea cu 1-2% a
    dobanzilor pentru pachetele de salvare acordate pana acum Greciei,
    Irlandei si Portugaliei, pana la 3,5%, si marirea scadentelor de
    rambursare de la 7 ani si jumatate la 15-30 de ani.

    In plus, liderii au extins functionalitatea Fondului European
    pentru Stabilitate Economica (EFSF), in valoare de 440 de miliarde
    de euro, care va putea fi folosit si pentru creditarea unor tari
    care nu se afla in situatia de a fi salvate, respectiv pentru
    imprumuturi preventive (stil FMI), precum si pentru recapitalizarea
    oricarei banci cu probleme din zona euro. EFSF va putea si sa
    cumpere obligatiuni de pe pietele secundare “in conditii
    exceptionale”, supuse aprobarii Bancii Centrale Europene.

    Presedintele francez Nicolas Sarkozy a apreciat ca noile atributii
    ale EFSF transforma acest instrument intr-un “Fond Monetar
    European”. El a apreciat ca acordul privind Grecia va reduce
    ponderea in PIB a datoriei publice elene cu 24%.

    In plus, dar nu in cele din urma, liderii europeni au convenit
    asupra necesitatii unui “Plan Marshall” pentru Grecia, cu
    implicarea tarilor europene si a institutiilor europene prin
    investitii in economia elena.

    Acordul privind EFSF si noul imprumut pentru Grecia au fost
    incheiate dupa ce Sarkozy a renuntat la propunerea lui privind
    instituirea unei taxe de 10 de miliarde de euro anual, timp de
    cinci ani, pe activele bancilor din zona euro, cu scopul de a
    finanta al doilea pachet de salvare pentru Grecia.

  • Finantele au vandut obligatiuni de 500 mil. lei, la un randament mai bun decat in iunie

    Volumul total al cererii a fost de 895,25 milioane de lei, iar
    data scadentei este 30 aprilie 2016, conform BNR.

    Imbunatatirea randamentelor reflecta ameliorarea ratingului
    Romaniei de catre agentia de rating Fitch si era asteptata de
    analistii bancilor, care asteptau “un nivel marginal mai scazut
    fata de nivelul precedent” (ING Bank).

    La 16 iunie, randamentul mediu obtinut pentru vanzarea de
    obligatiuni de tip benchmark pe cinci ani fusese de 7,34%, iar
    valoarea atrasa a fost de 330,2 milioane lei, raportat la o oferta
    de 810 milioane de lei. A fost vorba, ca si la licitatia de astazi,
    de redeschiderea emisiunii lansate in luna aprilie.

    Efectul deciziei Fitch s-a vazut si cu prilejul licitatiei din 8
    iulie, la patru zile dupa anuntul Fitch, cand Finantele au vandut
    obligatiuni de stat pe trei ani in valoare de 700 de milioane de
    lei, la un randament mediu de 7,09%, in conditiile in care cererea
    de titluri a depasit cu mult oferta, situandu-se la 1,8 miliarde de
    lei.

  • Fitch sustine Italia: programul fiscal este credibil, economia merge bine, ratingul este stabil

    “Cresterea puternica a randamentelor pentru obligatiunile
    italiene si ale altor tari din zona euro reflecta o criza de
    incredere a pietei in raspunsul politic la criza datoriilor din
    zona euro, nu o deteriorare a conditiilor fundamentale economice
    din Italia. Tara este in grafic cu indeplinirea tintelor bugetare
    pentru acest an, iar masurile suplimentare anuntate recent intaresc
    credibilitatea planului Romei de a atinge echilibrul bugetar in
    2014”, arata David Riley, Paul Rawkins si Raffaele Carnevale,
    autorii raportului.

    Agentia considera ca Italia va beneficia de o perioada de crestere
    economica peste nivelul estimat de 1% pe termen lung, fiindca nu
    are de-a face nici cu dezechilibre macroeconomice, nici cu o
    indatorare excesiva a sectorului privat, asa cum se intampla in
    alte tari. Totusi, Fitch estimeaza ca economia italiana va creste
    anul acesta numai cu 0,7%, sub previziunea oficiala de 1,1%.

    Cat priveste deficitul bugetar, acesta se va reduce in 2011 de la
    4,6% la 3,9% din PIB, iar daca guvernul se tine de programul actual
    de austeritate, povara datoriei publice nu ar deveni nesustenabila
    nici macar in scenariul in care cresterea economica ar fi slaba si
    dobanzile datoriei ar creste, considera analistii. Daca
    randamentele la obligatiunile pe zece ani ar ajunge la 7% (fata de
    5,4%, cat sunt in prezent), datoria rezultata din dobanzi ar creste
    la 110 miliarde de euro, fata de 75 de miliarde previzionate pentru
    2011 (4,8% din PIB). Nici acest scenariu insa nu ar impiedica
    realizarea planului de reducere a datoriei publice, desi ar dura
    mai mult decat prevede guvernul.

    Guvernul italian a adoptat la 30 iunie un program de ajustari
    fiscale in valoare de 47 de miliarde de euro, ce trebuie sa produca
    economii la buget de 1,5 miliarde de euro in 2011, 5,5 miliarde in
    2012, iar restul de 40 de miliarde in 2013-2014. Confruntat cu
    efectul speculatiilor de pe pietele financiare, care in ultimele
    zile au dus la cresterea randamentelor datoriei italiene si la
    comentarii despre Italia ca urmatoarea veriga slaba a zonei euro
    dupa Grecia, Irlanda si Portugalia, guvernul a anuntat miercuri
    suplimentarea pachetului de austeritate pana la 65 de miliarde de
    euro, inclusiv prin intermediul inghetarii pensiilor pentru
    urmatorii doi ani si al initierii unui plan vast de privatizari.
    Parlamentul urmeaza sa aprobe vineri programul.

    Fitch considera ca principalul risc pe termen mediu pentru Italia
    consta intr-o combinatie intre o crestere economica slaba, o
    crestere a dobanzilor la datoria publica si o neindeplinire de
    catre guvern a tintelor de reducere a cheltuielilor, in contextul
    apropierii alegerilor din aprilie 2013. Agentia recomanda deci
    Romei sa adopte o clauza de salvgardare care ar permite guvernului
    sa adopte masuri suplimentare daca sunt ratate tintele bugetare,
    astfel incat obiectivul de a ajunge la un buget echilibrat in 2014
    sa ramana credibil.

    Datoria Italiei este de 2.000 de miliarde de euro, respectiv
    120% din PIB – a doua din zona euro ca pondere in PIB dupa cea a
    Greciei.

  • Oficialii irlandezi ataca Moody’s pentru decizia de retrogradare a ratingului tarii

    Moody’s este singura mare agentie de rating care a decretat ca
    Irlanda este in categoria de rating speculativ, iar decizia este
    “frustranta”, pentru ca reflecta optiunile luate in considerare de
    liderii UE pentru rezolvarea crizei datoriilor suverane, nu faptul
    ca Irlanda ar rata tintele din acordul incheiat anul trecut cu UE
    si FMI, sustine ministrul irlandez al muncii, Richard Bruton, citat
    de Wall Street Journal.

    “Economia irlandeza este capitalizata complet pana la finele lui
    2013. Dar fireste ca asta nu conteaza pentru ei”, a comentat
    Bruton.

    Analistii de la Bloxham, cea mai mare casa de brokeraj irlandeza,
    considera ca decizia Moody’s este “cinica si manipulatoare”, menita
    sa precipite vanzarea de catre investitori a titlurilor irlandeze,
    la doar doua zile inainte ca UE si FMI sa-si formuleze evaluarea
    trimestriala privind progresele tarii in indeplinirea tintelor din
    acordul in valoare de 67,5 miliarde de euro initiat in noiembrie
    2010. “Agentiile de rating au prea multa putere si numai
    politicienii sunt de vina pentru asta”, apreciaza Bloxham, intr-o
    nota publicata de Irish Times.

    Conform lui Oliver Whelan, seful agentiei nationale de administrare
    a datoriilor, retrogradarea Irlandei va ingreuna reintoarcerea ei
    pe pietele financiare, la anul, insa aceasta nu inseamna ca tara va
    avea nevoie de un nou pachet financiar de salvare de la zona
    euro.

    Moody’s a anuntat ca ratingul suveran al Irlandei a fost modificat
    de la Baa3 la Ba1 – prima categorie corespunzatoare obligatiunilor
    considerate speculative -, iar perspectiva de rating este negativa.
    Argumentul ar fi ca exista riscul ca tara sa aiba nevoie de un al
    doilea pachet de salvare la sfarsitul lui 2013, dupa cel din toamna
    trecuta.

    Analistul Moody’s pentru Irlanda, Dietmar Hornung, sustine ca
    “exista o posibilitate crescanda ca sectorul privat sa fie
    solicitat sa se implice, prin acceptarea unor scadente mai lungi
    ale obligatiunilor irlandeze”. Performanta economiei irlandeze
    ramane slaba, din cauza cererii interne reduse, insa tara este in
    grafic cu tintele asumate prin programul de salvare din noiembrie,
    admite agentia.

    Anuntul Moody’s a determinat scaderea bursei americane, cu indicele
    Dow Jones coborand la 12.446,88 puncte, cel mai slab nivel din 30
    iunie incoace.

  • Bancile franceze accepta planul de salvare a Greciei – Sarkozy

    Anuntul a fost facut de presedintele Nicolas Sarkozy, care a
    spus ca un astfel de plan este avantajos pentru creditori si ca
    prin el “vom apara moneda euro, ceea ce e in interesul nostru, al
    tuturor”, conform Wall Street Journal.

    Aceasta inseamna ca jumatate din valoarea obligatiunilor elene care
    ajung la scadenta sa fie reinvestita in noi obligatiuni grecesti pe
    30 de ani, iar o cincime va fi investita in titluri europene bine
    cotate (obligatiuni franceze) in chip de garantie ca sumele vor fi
    rambursate peste 30 de ani. Un vehicul special de investitii,
    controlat de creditorii privati, va fi creat pentru a administra
    obligatiunile grecesti si cele franceze.

    Guvernele europene vor ca bancile de pe continent sa rostogoleasca
    pana la 30 de miliarde de euro reprezentand obligatiuni grecesti
    care ajung la scadenta in urmatorii ani, si sa contribuie la noul
    pachet de credite de la UE si FMI pentru Grecia, estimat la peste
    100 de miliarde de euro, spre deosebire de situatia de pana acum,
    cand bugetele nationale au fost singurele care au dus greul crizei
    financiare, ceea ce a transformat o criza a datoriilor private
    intr-o criza a datoriilor publice.


    Vezi aici cine sunt principalii creditori privati ai Greciei
    (GALERIE FOTO)

    Bancile germane, care anterior cerusera garantii guvernamentale
    inainte de a accepta sa contribuie la rezolvarea crizei, au facut
    cunoscut si ele ca sunt foarte interesate de modelul francez,
    transmite BBC.

    Un grup de bancheri reprezentand marile institutii bancare de pe
    continent au intalniri luni, la Roma, cu oficiali ai zonei euro, cu
    conducerea Institutului International de Finante, cea mai mare
    asociatie a institutiilor financiare din lume, si cu oficiali ai
    trezoreriei italiene. Intalnirea are loc la sediul Intesa Sanpaolo,
    cea mai mare banca italiana dupa active, a relatat Dow Jones.

    Tot luni, Comisia Europeana a acceptat o prelungire cu sase luni,
    pana la 31 decembrie, a programului actual de recapitalizare a
    bancilor grecesti prin Fondul de Stabilitate Financiara pentru
    Grecia, precum si a altor forme de sustinere a bancilor elene,
    incluzand garantii de credit si un plan de finantare prin
    obligatiuni. Programele respective au fost aprobate in septembrie
    2010 (recapitalizarea), respectiv in noiembrie 2008
    (celelalte).

  • Fitch da o mana de ajutor Atenei: O restructurare limitata a datoriilor Greciei ar fi “relativ bine absorbita” de bancile europene

    James Longsdon, director in cadrul Fitch Ratings, a declarat
    pentru Bloomberg ca bancile europene risca mai mult de pe urma unei
    reactii “foarte dezordonate” a pietei la o restructurare sau
    rostogolire neorganizata a datoriei elene decat de pe urma asumarii
    unor pierderi la nivelul portofoliului de obligatiuni grecesti. In
    perspectiva recentelor amenintari ale agentiei Moody’s ca ar putea
    degrada ratingul BNP Paribas, al Societe Generale si al Credit
    Agricole din cauza expunerii lor la datoria greceasca, afirmatia
    reprezentantului Fitch este evident incurajatoare.

    Agentia Standard&Poor’s amenintase, la randul sau, ca orice fel
    de restructurare a datoriei grecesti, inclusiv prin acceptarea
    voluntara de catre bancile creditoare a unor scadente mai lungi sau
    dobanzi mai mici, ar atrage declasarea datoriei grecesti la nivelul
    D (default – incapacitate de plata), facand astfel obligatiunile
    elene neeligibile drept colateral pentru imprumuturile date Atenei
    de Banca Centrala Europeana (BCE).

    Fitch, in schimb, a difuzat saptamana trecuta un raport in care
    afirma ca daca liderii UE pun in aplicare planul de a-i convinge pe
    creditorii privati ai Greciei sa accepte de bunavoie o rescadentare
    a obligatiunilor, agentia va cobori ratingul suveran al Greciei la
    RD (“restricted default” – incapacitate de plata partiala), dar va
    mentine probabil ratingul obligatiunilor Greciei deasupra nivelului
    considerat de incapacitate de plata. Aceasta ar fi asadar o portita
    de scapare extrem de importanta, care ar permite in continuare BCE
    sa finanteze Grecia.

    Luni, Financial Times a relatat ca ministrii de finante europeni si
    Banca Centrala Europeana sustin o reeditare a Initiativei de la
    Viena din 2009, prin incurajarea detinatorilor de obligatiuni
    grecesti care ajung la scadenta in urmatorii 3 ani sa-si mentina
    expunerea pe Grecia si in plus sa cumpere obligatiuni grecesti noi,
    cu scadenta mai lunga.

    Initiativa de la Viena din 2009 prevedea mentinerea expunerii
    marilor banci europene in Europa de Est la nivelul din martie 2009,
    spre a evita aparitia unor probleme in economiile din zona, intre
    care si Romania.

    La finele lui 2010, valoarea obligatiunilor grecesti detinute de
    bancile straine era de 54,2 miliarde de euro, dintre care 96% era
    in portofoliul bancilor europene, in principal germane (22,7
    miliarde) si franceze (15 miliarde), conform Bancii pentru
    Reglemente Internationale (BIS).

    Sursa grafic: BBC

    Tot luni, potrivit publicatiei elene Capital, ministrii de
    finante ai zonei euro au oferit un stimulent important bancilor
    europene in efortul de a le convinge sa accepte o rescadentare a
    obligatiunilor grecesti, afirmand ca Facilitatea Europeana de
    Stabilitate Financiara, sau Mecanismul European de Stabilitate –
    fondul comun din care UE a oferit pana acum ajutoare de urgenta
    Greciei, Portugaliei si Irlandei – nu va mai avea statut de
    creditor privilegiat la plata datoriilor acestor tari.

    Pana acum, bancile europene folosisera acest statut ca argument sa
    nu mai cumpere obligatiuni grecesti, stiind ca nu ele vor avea
    prioritate la rambursarea datoriilor.

    “E o veste buna pentru Grecia. E o veste buna pentru Irlanda. E o
    veste buna pentru Portugalia”, a declarat Jean-Claude Juncker,
    seful Eurogroup, grupul ministrilor de finante ai eurozonei.

    Dupa discutiile de sambata si luni de la Luxemburg, liderii
    europeni au dat termen Atenei pana la 3 iulie sa aprobe noul plan
    de austeritate, de care depinde deblocarea transei de 12 miliarde
    de euro din pachetul de credite UE-FMI de 110 miliarde de euro
    aprobat in mai 2010. Liderii europeni s-au declarat gata sa ofere
    Greciei un nou pachet de credite, de valoare probabil similara,
    care in premiera va presupune si contributia creditorilor privati,
    prin mecanismul de implicare voluntara descris mai sus.