Trupa Carla’s Dreams a ajuns în România pentru concertul pe care îl va susţine în data de 8 septembrie în Bucureşti.
Fotografii ale membrilor trupei Carla’s Dreams în care aceştia nu au feţele ascunse de machiaj (sau pictate) au fost publicate luni, 5 septembrie, de către site-ul life.ru.
BNR va publica începând cu şedinţa de politică monetară din 30 septembrie sinteza (minuta) deliberărilor privind adoptarea deciziilor de politică monetară, în termen de şapte zile calendaristice, iar începând de astăzi vor fi publicate informaţii legate de politica salarială din BNR, care vor fi actualizate anual, a anunţat Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, scrie Ziarul Financiar.
“În prezent suntem printre cele mai transparente bănci în ceea ce priveşte politica salarială”, a spus Dan Suciu.
Întrebat la cât ajunge suma maximă încasată de guvernatorul BNR luând în conderare inclusiv veniturile suplimentare, Suciu a spus că media lunară este în jur de 16.000 de euro.
Vedeţi aici ce alte venituri au membrii nexecutivi şi cei din conducerea executivă
Compania aeriană low-cost Wizz Air a lansat primul film de prezentare care oferă o incursiune în viaţa însoţitorilor de zbor. Totodată, companie anunţă noi sesiuni de recrutare pentru baza din Bucureşti, ca parte a planului de dezvoltare anunţat pentru anul 2016, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei.
Doar în acest an, compania şi-a crescut echipa cu aproape 500 de noi angajaţi, numărul total de salariaţi ajungând astfel la mai mult de 2.800. 1.700 dintre aceştia lucrează ca însoţitori de zbor la 25 de baze din Europa Centrală şi de Est.
Pentru a demonstra angajamentul de a promova profesia de însoţitor de zbor, Wizz a lansat primul film de prezentare pentru recrutare, care oferă detalii despre responsabilităţile şi modul de viaţă al echipajului de cabină, precum şi detalii despre procesul de selecţie pentru această poziţie şi cursurile de pregătire ale însoţitorilor de cabină. Filmul include mai mulţi membri ai echipei Wizz.
Participanţii la sesiunea de recrutări vor trebui să vină cu un CV în limba engleză, referinţe şi două poze (plan amplu şi tip paşaport) şi trebuie să-şi rezerve suficient timp deoarece interviurile se pot desfăşura pe parcursul mai multor ore. Pentru a putea deveni membri ai echipajelor Wizz Air, aplicanţii trebuie să îndeplinească o serie de condiţii: vârsta peste 18 ani, să deţină un paşaport valid, diplomă de bacalaureat, să fie fluenţi în engleză atât în scris, cât şi vorbit, să ştie să înoate, să fie mai înalte de 1,65m (pentru persoanele de sex feminin) sau 1,75m (masculin), să aibă experienţă în relaţia cu clienţii, dar şi să poată ajunge la aeroport în maximum o oră. Abilităţile excelente de comunicare, flexibilitatea pentru programul în schimburi şi plăcerea de a lucra în echipă sunt avantaje clare pentru a fi recrutat. Pentru detalii complete accesaţi wizzair.com/en-GB/career/cabin_crew.
URMĂTOARELE ZILE DE RECRUTARE WIZZ AIR
|
Data |
Oraş |
Hotel |
|
30 aug 2016 |
Bucureşti |
Angelo by Vienna House Bucureşti, 283 Calea Bucurestilor, 075100 Otopeni |
|
20 sept 2016 |
Locurile libere şi oportunităţile de a deveni parte a echipei profesioniste şi tinere WIZZ sunt disponibile pe wizzair.com/en-GB/career/cabin_crew sau la unul dintre evenimentele de recrutare frecvent organizate de WIZZ.
Compania aeriană low-cost Wizz Air a lansat primul film de prezentare care oferă o incursiune în viaţa însoţitorilor de zbor. Totodată, companie anunţă noi sesiuni de recrutare pentru baza din Bucureşti, ca parte a planului de dezvoltare anunţat pentru anul 2016, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei.
Doar în acest an, compania şi-a crescut echipa cu aproape 500 de noi angajaţi, numărul total de salariaţi ajungând astfel la mai mult de 2.800. 1.700 dintre aceştia lucrează ca însoţitori de zbor la 25 de baze din Europa Centrală şi de Est.
Pentru a demonstra angajamentul de a promova profesia de însoţitor de zbor, Wizz a lansat primul film de prezentare pentru recrutare, care oferă detalii despre responsabilităţile şi modul de viaţă al echipajului de cabină, precum şi detalii despre procesul de selecţie pentru această poziţie şi cursurile de pregătire ale însoţitorilor de cabină. Filmul include mai mulţi membri ai echipei Wizz.
Participanţii la sesiunea de recrutări vor trebui să vină cu un CV în limba engleză, referinţe şi două poze (plan amplu şi tip paşaport) şi trebuie să-şi rezerve suficient timp deoarece interviurile se pot desfăşura pe parcursul mai multor ore. Pentru a putea deveni membri ai echipajelor Wizz Air, aplicanţii trebuie să îndeplinească o serie de condiţii: vârsta peste 18 ani, să deţină un paşaport valid, diplomă de bacalaureat, să fie fluenţi în engleză atât în scris, cât şi vorbit, să ştie să înoate, să fie mai înalte de 1,65m (pentru persoanele de sex feminin) sau 1,75m (masculin), să aibă experienţă în relaţia cu clienţii, dar şi să poată ajunge la aeroport în maximum o oră. Abilităţile excelente de comunicare, flexibilitatea pentru programul în schimburi şi plăcerea de a lucra în echipă sunt avantaje clare pentru a fi recrutat. Pentru detalii complete accesaţi wizzair.com/en-GB/career/cabin_crew.
URMĂTOARELE ZILE DE RECRUTARE WIZZ AIR
|
Data |
Oraş |
Hotel |
|
30 aug 2016 |
Bucureşti |
Angelo by Vienna House Bucureşti, 283 Calea Bucurestilor, 075100 Otopeni |
|
20 sept 2016 |
Locurile libere şi oportunităţile de a deveni parte a echipei profesioniste şi tinere WIZZ sunt disponibile pe wizzair.com/en-GB/career/cabin_crew sau la unul dintre evenimentele de recrutare frecvent organizate de WIZZ.
Compania aeriană low-cost Wizz Air a lansat primul film de prezentare care oferă o incursiune în viaţa însoţitorilor de zbor. Totodată, companie anunţă noi sesiuni de recrutare pentru baza din Bucureşti, ca parte a planului de dezvoltare anunţat pentru anul 2016, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei.
Doar în acest an, compania şi-a crescut echipa cu aproape 500 de noi angajaţi, numărul total de salariaţi ajungând astfel la mai mult de 2.800. 1.700 dintre aceştia lucrează ca însoţitori de zbor la 25 de baze din Europa Centrală şi de Est.
Pentru a demonstra angajamentul de a promova profesia de însoţitor de zbor, Wizz a lansat primul film de prezentare pentru recrutare, care oferă detalii despre responsabilităţile şi modul de viaţă al echipajului de cabină, precum şi detalii despre procesul de selecţie pentru această poziţie şi cursurile de pregătire ale însoţitorilor de cabină. Filmul include mai mulţi membri ai echipei Wizz.
Participanţii la sesiunea de recrutări vor trebui să vină cu un CV în limba engleză, referinţe şi două poze (plan amplu şi tip paşaport) şi trebuie să-şi rezerve suficient timp deoarece interviurile se pot desfăşura pe parcursul mai multor ore. Pentru a putea deveni membri ai echipajelor Wizz Air, aplicanţii trebuie să îndeplinească o serie de condiţii: vârsta peste 18 ani, să deţină un paşaport valid, diplomă de bacalaureat, să fie fluenţi în engleză atât în scris, cât şi vorbit, să ştie să înoate, să fie mai înalte de 1,65m (pentru persoanele de sex feminin) sau 1,75m (masculin), să aibă experienţă în relaţia cu clienţii, dar şi să poată ajunge la aeroport în maximum o oră. Abilităţile excelente de comunicare, flexibilitatea pentru programul în schimburi şi plăcerea de a lucra în echipă sunt avantaje clare pentru a fi recrutat. Pentru detalii complete accesaţi wizzair.com/en-GB/career/cabin_crew.
URMĂTOARELE ZILE DE RECRUTARE WIZZ AIR
|
Data |
Oraş |
Hotel |
|
30 aug 2016 |
Bucureşti |
Angelo by Vienna House Bucureşti, 283 Calea Bucurestilor, 075100 Otopeni |
|
20 sept 2016 |
Locurile libere şi oportunităţile de a deveni parte a echipei profesioniste şi tinere WIZZ sunt disponibile pe wizzair.com/en-GB/career/cabin_crew sau la unul dintre evenimentele de recrutare frecvent organizate de WIZZ.
Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, a vorbit pentru prima oară din 2007 despre ce salariu câştigă de la BNR: 13.601 euro pe lună. Isărescu a precizat că nu primeşte pensie. Precizările au fost făcute în contextul apariţiei în spaţiul public al unor informaţii confom cărora Isărescu ar cumula din salariu, bonusuri şi pensie un venit de circa 40.000 de euro.
După aderarea Româniie la Uniunea Europeană, Isărescu şi membrii consiliului BNR motivau nepublicarea veniturilor pe seama unor regulamente europene neclare.
Mario Draghi a încasat anul trecut un salariu anual brut fără bonusuri şi sporuri de 385.860 de euro, ceea ce înseamnă un câştig lunar de 32.155 de euro. BCE nu a plătit niciun bonus de performanţă anul trecut membrilor din comitetul executiv. Salariul de bază al lui Mario Draghi a fost majorat cu 1,6% anul trecut comparativ cu 2014, iar aceeaşi creştere a fost aplicată nediscriminatoriu şi în cazul celorlalţi membri ai conducerii BCE.
În total, BCE a cheltuit anul trecut 1,8 milioane de euro cu plata salariilor membrilor executivi. Pe lângă salariu, pachetul de beneficii al conducerii BCE a cuprins anul trecut şi asigurări de sănătate în valoare totală de 625.000 de euro.
Conducerea RADET anunţă că a demisionat, după ce Primăria Capitalei a cerut acest lucru, cei care şi-au prezentat demisiile fiind Gabriel Dumitraşcu, preşedintele Consiliului de Administraţie al RADET şi alţi patru membri, directorul general al regiei părăsind funcţia începând cu luna septembrie.
Mandatele conducerii Regiei Autonome de Distribuţie a Energiei Termice (RADET) au început în urmă cu 15 luni şi ar fi urmat să se încheie în anul 2019, însă joi, preşedintele Consiliului de Administraţie al Regiei, Gabriel Dumitraşcu, a anunţat demisia conducerii. Astfel, atât preşedintele consiliului cât şi alţi patru membri şi-au anunţat demisiile, directorul general al companiei, Valentin Viţalariu, anunţându-şi demisia începând cu luna septembrie.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“(În spatele loviturii de stat-n.r.) sunt membrii acestei grupări Gulen de care am amintit, ai acestui cleric care stă în SUA. Acest imam are două feţe: are o reţea de şcoli, au 11 şcoli în România, au organizaţii umanitare, (…) când vorbeşte pentru presa străină transmite mesaje de toleranţă şi de prietenie. Partea sa întunecată, când vorbeşte în limba turcă, întotdeauna îşi îndeamnă suporterii să fie clandestini, să se ascundă, să aştepte momentul potrivit şi atunci când acesta vine să ajungă la cârma instituţiilor”, a afimat ambasadorul turc în România, la Realitatea TV.
Astfel statul turc a solicitat închiderea instituţiilor şi a fundaţiilor Gülen, inclusiv cele din România. Sunt zece şcoli private după model occidental: grădiniţe, şcoli primare şi gimnaziale, chiar şi licee, în care se învaţă limba turcă, iar susţinătorii regimului lui Erdogan văd în ele un inamic.
Ambasadorul turc a precizat că SUA a cerut Turciei să pregătească un dosar pentru extrădarea lui Fethullah Gulen, ceea ce au făcut recent şi că vor adăuga şi informaţii suplimentare. ”Prietenii americani ne-au cerut să pregătim un dosar pentru extrădarea sa. Am făcut recent acest lucru şi vom adăuga imformţii suplimentare în acel dosar. Problema este că este dificil să găsim dovezi privind implicarea sa directă”, a spus oficialul turc.
Iulia Nueleanu, purtătorul de cuvânt al societăţii Lumina, una dintre fundaţiile vizate de turci, a declarat, pentru ziarul Ziua de Constanţa: „Regretăm dacă a existat o asemenea solicitare, despre care noi nu avem cunoştinţă, mai ales că domnul ambasador şi nu ştim dacă şi domnul consul ne-au vizitat vreodată aceste unităţi de învăţământ, care au adus zeci de medalii şi au contribuit, practic, la creşterea prestigiului învăţământului românesc. Şcolile româneşti nu pot fi închise de niciun alt stat, o şcoală nu poate fi închisă decât dacă nu respectă legile statului care a autorizat-o să funcţioneze”.
10 şcoli deţine în România instituţia de învăţământ Lumina
“(În spatele loviturii de stat-n.r.) sunt membrii acestei grupări Gulen de care am amintit, ai acestui cleric care stă în SUA. Acest imam are două feţe: are o reţea de şcoli, au 11 şcoli în România, au organizaţii umanitare, (…) când vorbeşte pentru presa străină transmite mesaje de toleranţă şi de prietenie. Partea sa întunecată, când vorbeşte în limba turcă, întotdeauna îşi îndeamnă suporterii să fie clandestini, să se ascundă, să aştepte momentul potrivit şi atunci când acesta vine să ajungă la cârma instituţiilor”, a afimat ambasadorul turc în România, la Realitatea TV.
Astfel statul turc a solicitat închiderea instituţiilor şi a fundaţiilor Gülen, inclusiv cele din România. Sunt zece şcoli private după model occidental: grădiniţe, şcoli primare şi gimnaziale, chiar şi licee, în care se învaţă limba turcă, iar susţinătorii regimului lui Erdogan văd în ele un inamic.
Ambasadorul turc a precizat că SUA a cerut Turciei să pregătească un dosar pentru extrădarea lui Fethullah Gulen, ceea ce au făcut recent şi că vor adăuga şi informaţii suplimentare. ”Prietenii americani ne-au cerut să pregătim un dosar pentru extrădarea sa. Am făcut recent acest lucru şi vom adăuga imformţii suplimentare în acel dosar. Problema este că este dificil să găsim dovezi privind implicarea sa directă”, a spus oficialul turc.
Iulia Nueleanu, purtătorul de cuvânt al societăţii Lumina, una dintre fundaţiile vizate de turci, a declarat, pentru ziarul Ziua de Constanţa: „Regretăm dacă a existat o asemenea solicitare, despre care noi nu avem cunoştinţă, mai ales că domnul ambasador şi nu ştim dacă şi domnul consul ne-au vizitat vreodată aceste unităţi de învăţământ, care au adus zeci de medalii şi au contribuit, practic, la creşterea prestigiului învăţământului românesc. Şcolile româneşti nu pot fi închise de niciun alt stat, o şcoală nu poate fi închisă decât dacă nu respectă legile statului care a autorizat-o să funcţioneze”.
10 şcoli deţine în România instituţia de învăţământ Lumina
Bugetul anual pentru public affairs/ comunicare (excluzând costurile cu personalul) al celor 3.000 de federaţii ce reprezintă industriile din cadrul UE la Bruxelles a ajuns la 191 de milioane de euro în 2016, în creştere cu 21% faţă de 2009, când această valoare se plasa la 158 de milioane de euro, potrivit unui studiu al Institutului EurActiv din Bruxelles. În acelaşi timp, corporaţiile cheltuiesc pe comunicare la Bruxelles circa 73 de milioane de euro, în creştere cu 3% faţă de anul 2009, potrivit aceleiaşi surse.
Dan Luca, directorul institutului EurActiv spune că în aceste bugete intră activităţi de monitorizare şi reprezentare a iniţiativelor legislative, comunicare şi lobby. Din studiul derulat de EurActiv reiese că peste jumătate dintre cele 400 de corporaţii analizate cheltuiesc peste 100.000 de euro pentru activităţi de comunicare/public affairs la Bruxelles, excluzând costurile cu personalul: peste 33% dintre companiile chestionate au declarat că investesc în această direcţie mai mult de 250.000 de euro, între 101.000 şi 250.000 de euro (17%), între 51.000 şi 100.000 de euro (10%), 26.000-50.000 de euro (17%), mai puţin de 25.000 de euro (23%).
În acelaşi timp, peste jumătate dintre federaţii au un buget alocat activităţilor de comunicare de circa 25.000 de euro: 10-25.000 de euro – 27%, mai puţin de 10.000 de euro – 18%, 25.000 – 50.000 de euro – 17%, 50.000-100.000 de euro – 13%, mai mult de 100.000 de euro – 20%.
Aproape jumătate dintre corporaţii sunt reprezentate în birourile de la Bruxelles de doi – cinci angajaţi cu normă întreagă (43%), 23% au peste 10 astfel de angajaţi, 13% au între 6 şi 10 angajaţi full time la Bruxelles, iar 13% dintre cele 400 de companii analizate au câte un angajat full time, în timp ce 9% nu sunt reprezentate la Bruxelles prin astfel de angajaţi.
Aproape jumătate dintre federaţiile de la Bruxelles au mai mult de 10 oameni în birourile lor de la Bruxelles (43%), între 6 şi 10 (22%), între 2 şi 5 angajaţi (25%), un angajat full time (5%), mai puţin de un angajat (5%), niciun angajat (mai puţin de 5%).
Astfel, corporaţiile au un buget semnificativ mai mare alocat comunicării la Bruxelles pentru echipe formate din mai puţini oameni decât federaţiile, observă Dan Luca.
Potrivit directorului institutului EurActiv, cele mai puternice tipuri de lobby de la Bruxelles sunt: lobbyul ţărilor membre, apoi lobbyul industriilor, apoi cel al ONG-urilor (spre exemplu, Green Peace, WWF), al regiunilor şi al universităţilor.
”Sunt în jur de 3.000 de federaţii care au un secretariat aici la Bruxelles, multe au în jur de 10 persoane în staff – acest lucru nu înseamnă că fac toţi lobby la Bruxelles. Dintre acestea, aproximativ 300 au şi membri români”, descrie Dan Luca situaţia reprezentării româneşti din capitala Uniunii Europene.
Potrivit lui Dan Luca, sectoarele româneşti bine reprezentate la Bruxelles sunt: energia (prin Centrul Român al Energiei, de pildă); notarii publici din România; UNCJR – Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene – din 2003; IT-ul românesc (Romanian Office of Science and Technology – activitate a agenţiei române de cercetare – Ministerul Cercetării, mai multe universităţi axate pe cercetare, companii din domeniul tehnologiei precum Siveco şi Teamnet).
Potrivit informaţiior disponibile oferite de Registrul Transparenţei, o platformă ce are drept misiune transparentizarea lobby-ului dintre Parlamentul European şi organizaţiile care fac lobby, Institutul Naţional pentru Cercetare şi Dezvoltare în Fizică şi Inginerie Nucleară Horia Hulubei este instituţia cel mai implicată în astfel de acţiuni, dacă ne uităm la valoarea costurilor de lobby declarată, de peste 10 milioane de euro, urmată de Academia Navală Mircea cel Bătrân (7,75 – 7,99 milioane de euro), Academia Aeriană Henri Coandă (2 – 2,4 milioane de euro) şi Viticola Corcova (1,5 milioane de euro). Celelalte organizaţii înscrise în registru au declarat valori mai mici de 1 milion de euro şi, în majoritatea cazurilor, 0.
”Trebuie să fii pe piaţă, să monitorizezi, abia apoi să ai un rezultat – nu se prea întâmplă în cazul României, unde este nevoie de construirea unei culturi a comunicării. Ţara noastră este un stat membru nou – trebuie să ne batem pentru noi, cel mai puternic lobby din Bruxelles este cel din ţările membre, iar noi nu avem unul coagulat, aceasta e o problemă şi ar trebui să ne gândim să o rezolvăm pentru a ne apăra interesele şi a fi luaţi în discuţie”, explică Dan Luca, directorul institutului EurActiv din Bruxelles necesitatea reprezentării României la Bruxelles prin structuri de comunicare.