BusinessMagazin

Tag: mediere

  • Tânărul care a reuşit să-şi vândă afacerea pentru 100 de milioane de dolari fără să aibă vreodată un alt angajat

    ViralNova, un start-up media similar Buzzfeed, a fost achiziţionat în 2015 de compania de media digitală Zealot Networks într-o tranzacţie ce a fost evaluată la 100 de milioane de dolari, potrivit Business Insider.

    Start-up-ul a fost fondat de Scott DeLong, un tânăr de 32 de ani din Ohio, care nu a avut niciodată un alt angajat.  ViralNova a fost iniţial condus exclusiv de el, iar la conţinutul site-ului au lucrat încă doi redactori în regim freelance. DeLong a crescut numărul vizitatorilor unici ai site-ului până la 100 de milioane lunar, fără angajaţi cu normă întreagă şi fără banii unor investitori privaţi.

    DeLong a lansat website-ul la mijlocul anului 2013 şi a început cu câteva Google ads pe fiecare pagină. În mai puţin de opt luni, website-ul lui genera venituri de şase cifre lunar şi milioane de dolari anual, potrivit aceleiaşi surse. ViralNova a câştigat popularitate pe seama poveştilor sociale prietenoase, cu titluri atractive, apreciate pe Facebook. ViralNova a devenit astfel unul dintre puţinele start-up-uri de digital media care a crescut datorită Facebook, alături de altele precum EliteDaily, Mic, Upworthy şi Distractify.

    Totuşi, în ultimul an, Facebook a schimbat algorimtul de publicare din newsfeed, iar schimbările au influenţat negativ atât câţiva dintre competitiorii lui DeLong, cât şi afacerea  lui. În 2014, el a scris într-o postare pe Twitter: ”Administrarea unei afaceri pe Facebook este precum deschiderea unui restaurant McDonald’s pe un vulcan activ.”

    Totuşi, ViralNova ar putea deveni printre cele mai de succes astfel de site-uri. Elite Daily a fost achiziţionat recent de publicaţia DailyMail pentru 50 de milioane de dolari, Mic a strâns finanţare în valoare de 10 milioane de dolari şi Twitter şi-a manifestat interesul de a cumpăra website-ul, în timp ce Upworthy şi Distractifiy au pierdut teren.

    ViralNova nu a avut însă întotdeauna succes, iar DeLong s-a gândit să renunţe la site, potrivit Business Insider. DeLong a construit anterior website-uri pe care le-a vândut, dar nu a fost niciodată CEO cu normă întreagă. Prima sa afacere online de succes a fost un site dedicat celor pasionaţi de jocul video Halo 2, care genera venituri lunare de de 500 de dolari din Google Ads. ”Acest lucru mi-a deschis ochii: mi-am spus că dacă pot câştiga 500 de dolari lunar, pot ajunge cu uşurinţă şi la 5.000 de dolari. Nu există nicio limită, Internetul este uriaş”. A lansat apoi GodWine, un website cu poveşti motivaţionale ce rezona bine cu publicul majoritar feminin al Facebook. A vândut site-ul companiei Salem Communications pentru o sumă ”schimbătoare de viaţă”, potrivit Business Insider.

    DeLong a lansat ViralNova într-o perioadă în care se afla în Barcelona şi se plictisea. S-a mutat ulterior în Ohio şi a fost surprins de evoluţia rapidă a site-ului. Opt luni mai târziu, în ianuarie 2014, stresul administrării unui start-up de această dimensiunea a devenit prea apăsător. Viral Nova îi aducea lui DeLong milioane de dolari, dar el muncea 16 ore pe zi, chiar şi în timpul weekend-urilor. A început astfel să colaboreze cu un broker de domeniu cu scopul explorării oportunităţilor de vânzare.

    Nu au existat foarte mulţi investitori interesaţi de achiziţia site-ului, majoritatea voiau să investească în Viral Nova. Ei i-au oferit posibilitatea de a transforma site-ul într-o afacere reală, prin investiţii de milioane de dolari. ”Nu îmi doresc responsabilitatea angajării de personal. Nu vreau să deschid un birou. Îmi place să decid singur ceea ce urmează să fac. Urăsc presiunea”, a declarat el pentru Business Insider la vremea respectivă.

    Sean Beckner, un antreprenor din New York City, l-a convins pe DeLong să rămână totuşi în joc. A citit despre dorinţa lui de a vinde ViralNova, i-a trimis un e-mail lui DeLong şi s-a oferit să cumpere o bucată din companie. Această variantă îi permitea lui DeLong să fie plătit şi să continuie afacerea, având şi suficient timp liber. După luni de întâlniri, cei doi au ajuns la o înţelegere. Beckner a devenit CEO-ul ViralNova şi a alcătuit o echipă executivă formată din CFO-ul Jeff Geurts, vicepreşedintele Ryan Elledge şi CTO-ul Shaun Tilford.

    Unul dintre redactorii freelanceri ai companiei, Sara Heddleston, a devenit managing editor şi a angajat  redactori. În prezent, ViralNova are 22 de angajaţi full-time şi este pe punctul de a genera 35 de milioane de dolari anul acesta. DeLong se află în continuare în consiliul executiv al companiei, iar Zealot Networks îi oferă în sfârşit pauza de care avea nevoie. Întrebat dacă lucrează în continuare 16 ore pe zi, a declarat: ”Este mult mai bine acum. Pot să am puţină viaţă”

  • Plăţile electronice ar putea aduce beneficii de până la 470 mld. dolari în 100 dintre marile oraşe ale lumii

    „Oraşe fără numerar: evaluarea avantajelor plăţilor digitale” este un studiu unic ce cuantifică beneficiile nete potenţiale de care se pot bucura oraşele care trec la un „nivel realizabil de eliminare a numerarului” – definit drept trecerea întregii populaţii a unui oraş la utilizarea plăţilor digitale într-o măsură egală cu cea a primilor 10% dintre utilizatorii actuali din oraşul respectiv. Studiul nu analizează ideea de eliminare a numerarului, ci urmăreşte mai degrabă cuantificarea potenţialelor beneficii şi costuri ale creşterii semnificative a gradului de utilizare a plăţilor digitale.

    Studiul estimează beneficiile imediate şi pe termen lung ale reducerii dependenţei de numerar pentru trei grupuri principale – consumatori, companii şi autorităţi publice. Conform studiului, aceste beneficii ar putea consta în beneficii directe nete combinate de aproximativ 470 miliarde de dolari în cele 100 de oraşe analizate:

    • Consumatorii din cele 100 de oraşe ar putea obţine aproape 28 miliarde de dolari pe an sub formă de beneficii directe nete estimate. Acest impact ar proveni de la factori care includ economisirea unui număr de până la 3,2 miliarde de ore alocate în prezent tranzacţiilor bancare, comerciale şi de tranzit, la care se adaugă o scădere a infracţionalităţii legate de numerar.
    • Companiile din cele 100 de oraşe ar putea obţine peste 312 miliarde de dolari pe an ca beneficii directe estimate. Acest impact s-ar datora unor factori precum economisirea unui număr de până la 3,1 miliarde de ore de timpul alocat procesării plăţilor primite şi făcute şi o creştere a veniturilor din vânzări generată de extinderea bazelor de clienţi on-line şi în magazinele fizice. De asemenea, studiul a constatat că la acceptarea numerarului şi a cecurilor, companiile suportă costuri de 7,1 cenţi la fiecare dolar primit, comparativ cu 5 cenţi la fiecare dolar încasat din surse digitale.
    • Autorităţile publice din cele 100 de oraşe ar putea obţine aproape 130 miliarde de dolari pe an ca beneficii directe estimate. Impactul s-ar datora factorilor precum creşterea veniturilor din impozite şi taxe, o mai mare creştere economică, economii de costuri prin eficientizarea administrativă şi reducerea costurilor aferente proceselor penale datorită reducerii infracţionalităţii legate de numerar.

    „Studiul demonstrează avantajul considerabil de care beneficiază consumatorii, companiile şi autorităţile publice pe măsură ce oraşele se îndreaptă spre o adoptare pe scară tot mai largă a plăţilor digitale,” a declarat Ellen Richey, vice-preşedinte şi director administrare riscuri în cadrul Visa. „Societăţile care înlocuiesc numerarul cu plăţi digitale se bucură de avantajele oferite de o creştere economică mai rapidă, de scăderea infracţionalităţii, de crearea mai multor locuri de muncă, de salarii mai mari şi o productivitate a muncii crescută.”

    Odată cu utilizarea tot mai frecventă a plăţilor digitale în marile oraşe, efectele pozitive se pot extinde dincolo de avantajele financiare pentru consumatori, companii şi autorităţi publice. Trecerea la plăţile digitale poate avea şi un rol de catalizator asupra economiei generale a oraşului, inclusiv asupra creşterii PIB-ului, a gradului de angajare a forţei de muncă, a salariilor şi a productivităţii.

    „Utilizarea tehnologiilor digitale – de la telefoane inteligente şi dispozitive wearable la inteligenţă artificială şi maşini autonome – transformă rapid modul în care locuitorii oraşelor îşi fac cumpărăturile, călătoresc şi trăiesc,” a declarat Lou Celi, Director, Roubini ThoughtLab. „Fără o bază solidă pentru plăţile electronice, marile oraşe nu vor putea profita pe deplin de viitorul lor digital, conform analizei noastre.”

    „Oraşe fără numerar: evaluarea avantajelor plăţilor digitale” oferă factorilor de decizie 61 de recomandări privind modul în care pot contribui la eficientizarea marilor oraşe printr-o adoptare pe scară mai largă a plăţilor digitale. Recomandările includ participarea la programe de educaţie financiară pentru a stimula includerea persoanelor nebancarizate în sistemul bancar, oferirea de stimulente pentru încurajarea inovaţiei axate pe extinderea noilor tehnologii de plată, implementarea sistemelor de plată sigure, cu circuit deschis în toate reţelele de transport şi multe altele. 

    Visa şi Roubini Thoughtlab au creat un instrument de vizualizare a datelor online care însoţeşte studiul „Oraşe fără numerar: evaluarea avantajelor plăţilor digitale.” Cu ajutorul instrumentului de vizualizare a datelor, utilizatorii pot creşte sau descreşte gradul utilizării digitale în fiecare dintre cele 100 de oraşe incluse în studiu pentru a explora mai amănunţit beneficiile unei lumi mai puţin dependente de numerar.

    Companiile, autorităţile publice şi consumatorii din Bucureşti ar obţine beneficii nete de 400 milioane de dolari (peste 1,5 mld. lei) anual prin creşterea cu zece puncte procentuale a ponderii tranzacţiilor electronice în totalul plăţilor realizate în capitală.

    Beneficiile totale estimate ar urca la aproape 1,7 miliarde de dolari (6,5 miliarde de lei) pe an dacă Bucureştiul ar atinge nivelul maxim realizabil de eliminare a numerarului, respectiv ca 95% dintre plăţi să fie efectuate prin mijloace electronice. Aproximativ 50% dintre plăţile totale efectuate în Bucureşti în prezent sunt fără numerar, iar în cazul celor mai activi 10% dintre utilizatorii de plăţi digitale procentul urcă la 95%. Beneficiile estimate pentru companii se ridică la 900 mil. dolari, cele pentru autorităţi la peste 600 mil. dolari, iar cele pentru consumatori la aproape 100 mil. dolari. Roubini Thoughtlab este o companie de cercetare bazată pe date economice şi probe, care a inclus în studiu 3.000 de consumatori şi 900 de companii din şase oraşe (Tokyo, Chicago, Stockholm, Sao Paolo, Bangkok şi Lagos) aflate în anul 2016 în etape diferite de maturitate în ceea ce priveşte plăţile digitale.

  • Cum poţi să cumperi un apartament în Bucureşti LA JUMĂTATE din preţul pieţei

    Un studiu realizat de Imobiliare.ro arată că imobilele executate silit se tranzacţionează cu până la 70% sub media pieţei.

    Datele centralizate de Imobiliare.ro, relevă o discrepanţă semnificativă între preţurile proprietăţilor executate silit de pe portal şi ale celor tranzacţionate pe piaţa liberă în primul semestru al acestui an. Luând ca exemplu Bucureştiul, ecartul dintre cele două categorii de imobile este de minimum 30%, ajungând însă la un maximum de 70%, în funcţie de sectorul de piaţă analizat.

    Pe segmentul rezidenţial, cea mai mare diferenţă de preţ (pe metru pătrat), respectiv 57%, este valabilă în cazul apartamentelor – de la 1.166 de euro pe metru pătrat pe piaţa liberă, la 503 euro pe metru pătrat în cazul executărilor silite. Casele şi vilele scoase la licitaţie sunt cu 31% mai ieftine (de la 1.250 la 866 de euro pe metru pătrat), iar terenurile cu 35% (de la 1.083 la 707 euro pe metru pătrat). Pe de altă parte, cea mai mare diferenţă de preţ, respectiv 71%, se înregistrează pe segmentul spaţiilor comerciale din Capitală (de la 1.656 la 474 de euro pe metru pătrat).

    La nivel naţional, apartamentele au cel mai ridicat preţ mediu pe metru pătrat dintre toate tipurile de proprietăţi executate silit, respectiv 488 de euro pe metru pătrat; acestea sunt urmate de birouri (386 de euro pe metru pătrat), case (368 de euro pe metru pătrat), spaţii comerciale (314 euro pe metru pătrat), spaţii industriale (173 de euro pe metru pătrat) şi, în cele din urmă, de terenuri (33 de euro pe metru pătrat). Din perspectiva preţului unitar, apartamentele sunt însă, de departe, cel mai ieftin tip de imobile, având, de regulă, cele mai reduse suprafeţe, conform Imobiliare.ro.

    Discrepanţa ce poate fi observată la nivel naţional între preţul apartamentelor şi cel al caselor executate silit poate fi explicată prin faptul că doar 19% din ofertele din cea de-a doua categorie sunt situate în reşedinţele de judeţ, restul de 81% aflându-se în afara acesora. Astfel, proprietăţile aflate în capitale de judeţ sunt cu 1,6 ori mai scumpe decât cele din alte localităţi – 502 euro pe metru pătrat, faţă de 304 euro pe metru pătrat.  

    Comparativ cu a doua jumătate a anului precedent, numărul imobilelor scoase la licitaţie pe Imobiliare.ro s-a majorat cu 156% în primul semestru din 2017. Cele mai mari creşteri au avut loc pe segmentele de piaţă mai slab reprezentate, anume spaţii comerciale (+569%), spaţii industriale (+528%) şi birouri (+277%); pe de altă parte însă, numărul ofertelor de case executate silit a consemnat un avans de 155%, în vreme ce numărul apartamentelor şi al terenurilor scoase la licitaţie este mai mare cu 133% şi, respectiv, 131%.

    Din totalul proprietăţilor executate silit scoase la vânzare pe Imobiliare.ro în primul semestru al acestui an, segmentul rezidenţial deţine o cotă de piaţă majoritară, respectiv 90%, aceasta fiind împărţită între case (33,5% din total), apartamente (28,6%) şi terenuri (27,8%). Restul de 10% din total este reprezentat de segmentul comercial, compus din spaţii comerciale, spaţii industriale şi birouri.

    Din punctul de vedere a valorii de piaţă, segmentul terenurilor conduce detaşat în cadrul secţiunii de licitaţii de pe Imobiliare.ro, cu o pondere de 38% din total; pe următoarele locuri se situează ofertele de case (28,1%), spaţii comerciale (11,2%), apartamente (10,7%), spaţii industriale (10%) şi birouri (1,6%). Este interesant că, deşi segmentul comercial deţine o pondere de doar 10% din numărul de imobile executate silit în primul semestru din 2017, valoarea cumulată a acestora ajunge la 23% din total.

    Lansat în ianuarie 2000, Imobiliare.ro este primul şi cel mai accesat portal imobiliar din România. Portalul a depăşit de curând pragul de 1.480.000 de vizitatori unici pe lună şi cuprinde cea mai mare bază de oferte din toate categoriile imobiliare la nivel naţional.

  • Liderii PSD au votat miniştrii: Stroe – Transporturi, Stănescu – Dezvoltare şi Nica – Fonduri Europene

    Noul ministru al Transporturilor, Felix Stroe, s-a născut în 25 decembrie 1955 în localitatea Valea Teancului din Buzău. A urmat cursurile Academiei Navale Mircea cel Bătrân Constanţa, iar apoi studiile Academiei de Înalte Studii Militare Bucureşti şi Facultatea de comandă. Între anii 1878 – 1991 a fost ofiţer activ în cadrul Marinei Militare. Între 2000 şi 2003 a deţinut funcţia de viceprimar al oraşului Constanţa.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Banca care anunţă SFÂRŞITUL. Românii îşi pot lua adio la ceva ce făceau de ani de zile

    În dinamică, pare un parcurs bun, dar comparaţia cu alte ţări arată de cât de departe a pornit România şi ce eforturi semnificative trebuie să facă pentru recuperarea decalajelor uriaşe care o despart de clubul zonei euro.
     
    Toţi economiştii cad de acord că, deşi îndeplineşte criteriile standard de aderare la zona euro, sărăcia ţării este prima recomandare pentru amânarea acestei date până ce criteriul de bunăstare va atinge 70-80% din media UE. Această medie măsurată ca Paritate a Puterii de Cumpărare (un indicator care ia în calcul preţurile şi inflaţia) este la aproximativ 50% din media zonei euro şi la 57% din media UE.
     
    Potrivit sursei citate, anul acesta PIB-ul va creşte cu 5% şi va avea un ritm înalt şi anul viitor, de 4,3%. În 2018 Produsul Intern Brut ar urma să crească cu 3,8%, iar în 2019 cu 3% – an în care PIB-ul nominal va depăşi pen­tru prima da­tă în istorie 200 de miliarde de euro. Consu­mul – care a împins în ultimii doi ani economia – ar urma să scadă şi el, trecând de la o creştere de 7,2% în acest an la una de 4% în 2017, 3,9% în 2018 şi 3,6% în 2019..
     

  • Majorarea din 15 septembrie a accizelor la carburanţi a ridicat rata anuală inflaţiei la 1,8%

    Datele INS arată că în septembrie, faţă de august, combustibilii s-au scumpit cu 2,19%, după ce în august faţă de iulie preţurile acestora crescuseră cu 0,65%.

    În septembrie, rata inflaţiei a fost de 0,5% faţă de august şi de 1,02% faţă de decembrie 2016, pe fondul majorării preţurilor la alimente şi mărfuri nealimentare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fundaţia Euromonitor pentru Excelenţă lansează şi anul acesta Bursele Europene pentru Jurnalişti

    Programul Bursele Europene pentru Jurnalisti invita tinerii ziarişti din Romania care doresc sa capete o expertiza profesionala in problematica europeana sa se alature celor peste 250 de colegi de breasla care au beneficiat de-a lungul ultimilor 17 ani de training si burse de pregatire profesionala ce le-au completat cunostintele, le-au consolidat experientele si le-au largit orizonturile profesionale.

    Acest program incurajeaza si faciliteaza pregatirea profesionala si ii ajuta pe participanti sa aprofundeze intelegerea tematicilor legate de Uniunea Europeana, cadrul de reglementare, functionarea institutiilor, relationarea intre Statele Membre, precum si maniera in care este abordata problematica europeana de catre media occidentala.

    Programul „Bursele Europene pentru Jurnalisti” cuprinde trei etape de pregatire profesionala:

    – un training specializat, sustinut in Romania de catre specialisti in relatii  europene;

    – o calatorie de studii de o saptamana, la Bruxelles, pe durata căreia ziariştii vor avea ocazia sa se intalneasca si sa discute cu oficiali ai Uniunii Europene;

    – stagii de pregatire profesionala, timp de trei saptamani, in cadrul unor prestigioase organizaţii de presa europene.

    La incheierea fiecarei faze sunt selectati jurnalistii care vor participa la faza urmatoare.

    Si la editia 2017-2018 sunt asteptati sa aplice jurnalişti din presa scrisa, radio, TV si on-line, specializaţi in domeniile economic, politic si social, care trebuie sa indeplineasca in mod cumulativ urmatoarele conditii:

    • Experienta profesionala de minim 3 ani
    • Varsta de pana in 35 de ani
    • Abilitati de comunicare in limba engleza (cunoasterea limbii franceze reprezinta un avantaj)

    Dosarul de inscriere va cuprinde:

    • Curriculum Vitae
    • Formular de inscriere disponibil pe site-ul Fundatiei Euromonitor  pentru Excelenta (www.euromonitor.ro)
    • Fotografie color tip pasaport
    • Portofoliu (trei materiale de presa relevante pentru domeniile enuntate)
    • Trei scrisori de recomandare, de preferinta una de la superiorul direct sau managerul institutiei la care lucreaza.

    Data limita de depunere a dosarelor de inscriere este 10 octombrie 2017 (inclusiv), toate inscrierile avand mentiunea « Bursele Europene pentru Jurnalisti ». Preselectia candidatilor se va face pe baza dosarului de inscriere, iar selectia  pe baza unui interviu in fata unei comisii formate din profesionisti in domeniu.

    Programul Bursele Europene pentru Jurnalisti a fost lansat in 2007, anul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, ca o continuare a programului de stagii initiat de National Forum Foundation/Freedom House in anii ’90, cu sprijinul Guvernului SUA, iar ulterior, incepand cu anul 2000, cu finantarea JTI la care din 2010 s-au adaugat in timp Monitor, SoftNet si Societatea Romana de Radiodifuziune.

    Inca de la inceput, obiectivul programului a fost dezvoltarea cunostintelor si abilitatilor  tinerilor jurnalisti, prin expunere la realitatile democratiilor dezvoltate, imersiune in medii culturale diverse si practica profesionala specializata, mai intai in Statele Unite, iar ulterior la Bruxelles.

  • 5,6% din companiile româneşti generează aproape 90% din profitul obţinut

    Aproximativ 75% dintre aceste instituţii sunt microintreprinderi.  Acest procent este în creştere cu peste 2% anul acesta, comparativ cu anul trecut.

    O companie care s-a dovedit capabilă să-şi plătească datoriile la timp, are o profitabilitate de 9,36%, în condiţiile în care media naţională este de 4,5% iar o companie care nu se află în grupul companiilor puternice au o profitabilitate de doar 1,13%.

    ”Analizele realizate scot în evidenţă faptul că este mult mai profitabil pentru o companie să aibe un  comportament de plată corect. Mai mult, cea mai mare pondere de  companii puternice sunt microîntreprinderile, companii cu mai puţin de 9 angajaţi. Astfel, microîntreprinderile nu sunt companii slabe ci dimpotrivă, reprezintă motorul economiei româneşti”, a declarat Aurimas Kacinskas, CEO Creditinfo România.

    Companiile puternice îşi plătesc datoriile în 99 zile, de aproape 4 ori mai repede decât media naţională de 355 zile şi de peste 5 ori mai repede comparativ cu restul instituţiilor care îşi plătesc datoriile în 542 de zile.

    Cea mai mare densitate de companii puternice e în judeţele din centrul României: Mureş, Harghita, Sibiu, Braşov, Covasna. Aici, peste 6% din companii  sunt stabile şi profitabile.

    Cultura orientată spre corectitudine, influenţele maghiare şi săseşti din zonă sunt principalii vectori care au plasat judeţe în topul acestui clasament. Alte judeţe cu o bună densitate sunt Timiş, Cluj, Ialomiţa şi Argeş.

    La polul opus, judeţele din vestul şi sudul României au cea mai mică densitate de companii puternice, între 3 şi 4%. Este vorba despre judeţele Mehedinţi, Caraş Severin, Dolj, Olt şi Dâmboviţa.

    Sărăcia, lipsa infrastructurilor de producţie, care să susţină activităţile conexe, migraţia populaţiei către zone mai dezvoltate sau izolarea teritorială sunt unele dintre motivele pentru care aceste judeţe se află în coada clasamentului.

  • Cum poţi să cumperi un apartament în Bucureşti LA JUMĂTATE din preţul pieţei

    Un studiu realizat de Imobiliare.ro arată că imobilele executate silit se tranzacţionează cu până la 70% sub media pieţei.

    Datele centralizate de Imobiliare.ro, relevă o discrepanţă semnificativă între preţurile proprietăţilor executate silit de pe portal şi ale celor tranzacţionate pe piaţa liberă în primul semestru al acestui an. Luând ca exemplu Bucureştiul, ecartul dintre cele două categorii de imobile este de minimum 30%, ajungând însă la un maximum de 70%, în funcţie de sectorul de piaţă analizat.

    Pe segmentul rezidenţial, cea mai mare diferenţă de preţ (pe metru pătrat), respectiv 57%, este valabilă în cazul apartamentelor – de la 1.166 de euro pe metru pătrat pe piaţa liberă, la 503 euro pe metru pătrat în cazul executărilor silite. Casele şi vilele scoase la licitaţie sunt cu 31% mai ieftine (de la 1.250 la 866 de euro pe metru pătrat), iar terenurile cu 35% (de la 1.083 la 707 euro pe metru pătrat). Pe de altă parte, cea mai mare diferenţă de preţ, respectiv 71%, se înregistrează pe segmentul spaţiilor comerciale din Capitală (de la 1.656 la 474 de euro pe metru pătrat).

    La nivel naţional, apartamentele au cel mai ridicat preţ mediu pe metru pătrat dintre toate tipurile de proprietăţi executate silit, respectiv 488 de euro pe metru pătrat; acestea sunt urmate de birouri (386 de euro pe metru pătrat), case (368 de euro pe metru pătrat), spaţii comerciale (314 euro pe metru pătrat), spaţii industriale (173 de euro pe metru pătrat) şi, în cele din urmă, de terenuri (33 de euro pe metru pătrat). Din perspectiva preţului unitar, apartamentele sunt însă, de departe, cel mai ieftin tip de imobile, având, de regulă, cele mai reduse suprafeţe, conform Imobiliare.ro.

    Discrepanţa ce poate fi observată la nivel naţional între preţul apartamentelor şi cel al caselor executate silit poate fi explicată prin faptul că doar 19% din ofertele din cea de-a doua categorie sunt situate în reşedinţele de judeţ, restul de 81% aflându-se în afara acesora. Astfel, proprietăţile aflate în capitale de judeţ sunt cu 1,6 ori mai scumpe decât cele din alte localităţi – 502 euro pe metru pătrat, faţă de 304 euro pe metru pătrat.  

    Comparativ cu a doua jumătate a anului precedent, numărul imobilelor scoase la licitaţie pe Imobiliare.ro s-a majorat cu 156% în primul semestru din 2017. Cele mai mari creşteri au avut loc pe segmentele de piaţă mai slab reprezentate, anume spaţii comerciale (+569%), spaţii industriale (+528%) şi birouri (+277%); pe de altă parte însă, numărul ofertelor de case executate silit a consemnat un avans de 155%, în vreme ce numărul apartamentelor şi al terenurilor scoase la licitaţie este mai mare cu 133% şi, respectiv, 131%.

    Din totalul proprietăţilor executate silit scoase la vânzare pe Imobiliare.ro în primul semestru al acestui an, segmentul rezidenţial deţine o cotă de piaţă majoritară, respectiv 90%, aceasta fiind împărţită între case (33,5% din total), apartamente (28,6%) şi terenuri (27,8%). Restul de 10% din total este reprezentat de segmentul comercial, compus din spaţii comerciale, spaţii industriale şi birouri.

    Din punctul de vedere a valorii de piaţă, segmentul terenurilor conduce detaşat în cadrul secţiunii de licitaţii de pe Imobiliare.ro, cu o pondere de 38% din total; pe următoarele locuri se situează ofertele de case (28,1%), spaţii comerciale (11,2%), apartamente (10,7%), spaţii industriale (10%) şi birouri (1,6%). Este interesant că, deşi segmentul comercial deţine o pondere de doar 10% din numărul de imobile executate silit în primul semestru din 2017, valoarea cumulată a acestora ajunge la 23% din total.

    Lansat în ianuarie 2000, Imobiliare.ro este primul şi cel mai accesat portal imobiliar din România. Portalul a depăşit de curând pragul de 1.480.000 de vizitatori unici pe lună şi cuprinde cea mai mare bază de oferte din toate categoriile imobiliare la nivel naţional.

  • Viaţa fabuloasă a copiiilor bogaţi din Mexic: yacht-uri, şerpi şi animale de companie care poartă ceasuri de lux – GALERIE FOTO

    Contul de Instagram “Rich kids of Mexico” urmăreşte postările celor mai bogaţi adolescenţi din capitala sud-americană New Mexico. Contul de social media prezintă diverse lucruri excentrice, de la petreceri în jacuzzi sau pe yacht-uri până la animale de companie care poartă ceasuri de lux.

    Contul are peste 35.000 de abonaţi, iar pozele sunt încărcate chiar de copiii bogaţi, folosind hashtag-ul “rkmoc”.