BusinessMagazin

Tag: locuri de munca

  • Vrei să te angajezi la stat şi să devii bugetar? Iată ce locuri de muncă sunt disponibile

    Direcţia Regională Vamală Bucureşti, din cadrul Autorităţi Vamale Române (AVR) scoate la concurs zeci de posturi pentru funcţiile de execuţie şi de conducere vacante din cadrul DRV Bucureşti, conform unui comunicat recent de pe site-ul instituţiei.

    „AVR (…) organizează la sediul instituţiei din municipiul Bucureşti, str. Alexandru Ivasiuc, nr. 34-40, bloc 5, şi la sediul Biroului Vamal de Frontieră Constanţa din municipiul Constanţa, Incinta Port Constanţa, Clădirea Bursa Nouă, un concurs de recrutare pentru ocuparea pe perioadă nedeterminată a unor funcţii publice de execuţie vacante”, conform anunţului de concurs de pe site-ul instituţiei.

    Lista posturilor scoase la concurs poate fi consultată AICI

    Calendarul de desfăşurare a concursului pentru ocuparea funcţiilor publice de execuţie vacante:

    1. proba scrisă, în data de 08 iulie 2022, ora 1000, sediul Autorităţii Vamale Române şi Biroului Vamal de Frontieră Constanţa;

    2. proba interviu, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data susţinerii probei scrise, doar acei candidaţi care au obţinut la proba scrisă minimum 50 puncte pentru funcţiile de execuţie şi respectiv, 70 puncte pentru funcţiile de conducere.

    Dosarele de înscriere la concurs se depun la sediul Autorităţii Vamale Române din mun. Bucureşti, str. Alexandru Ivasiuc nr.34-40, bl.5 şi respectiv la sediul Biroului Vamal de Frontieră Constanţa, Incinta Port Constanţa, Clădirea Bursa Nouă, în termen de 20 zile de la data publicării anunţului, respectiv în perioada 08-27 iunie 2022, inclusiv, ţinând cont de locul de depunere precizat în Anexa nr. 1.

    Dosarul de înscriere la concurs poate fi depus şi prin intermediul serviciilor poştale/de curierat, până cel târziu la data de 27 iunie 2022- data poştei, în copie legalizată.

    Anunţul privind concursul poate fi consultat AICI

     

     

  • Surpriză de proporţii: Noua armă împotriva energiei ruseşti. Fiecare dintre noi am putea fi obligaţi să o avem

    Anual europenii plătesc 100 de miliarde de euro pentru combustibilii fosili din Rusia, planul Comisiei Europene de a reduce dramatic această dependenţă, REPowerEU, ba­zân­du-se pe accelerarea investiţiilor în energia verde în următoarea decadă. 

    Anual europenii plătesc 100 de miliarde de euro pentru combustibilii fosili din Rusia, planul Comisiei Europene de a reduce dramatic această dependenţă, REPowerEU, ba­zân­du-se pe accelerarea investiţiilor în energia verde în următoarea decadă. Mai mult, unele investiţii, cum sunt pa­nou­rile solare pe clădiri ar putea avea un caracter obligatoriu.

    „Comisia Europeană a prezentat pe 18 mai, planul REPowerEU – răspunsul său la situaţia dificilă şi la perturbările cauzate pe piaţa mondială a energiei de invadarea Ucrainei de către Rusia. Există două argumente principale în favoarea transformării urgente a sistemului energetic european: necesitatea eliminării dependenţei UE de combustibilii fosili din Rusia, care sunt utilizaţi ca armă economică şi politică şi pentru care contribuabilii europeni plătesc aproape 100 mld. euro pe an, şi necesitatea gestionării crizei climatice“, a anuţat Comisia Europeană. Măsurile incluse în planul REPowerEU pot permite realizarea acestui obiectiv, prin realizarea de eco­no­mii de energie, prin diversificarea aprovizionării cu ener­gie şi prin dezvoltarea accelerată a energiei din surse rege­ne­rabile care ar urma să înlocuiască combustibilii fosili în lo­cuinţe, în industrie şi pentru generarea de energie electrică.

    Pe zona de producţie de energie verde, Comisia propune ridicarea ţintei privind ponderea energiei verzi de la 40% la 45% în 2030. Unul dintre elementele de noutate este o propunere ca în cazul unor clădiri montarea de panouri solare să devină obligatorie. Statisticile europene arată că în 2025 România ar putea avea printre cei mai mulţi angajaţi în domeniul energiei solare la nivel european, urmând să intre în aceeaşi ligă cu economii majore precum Germania, Franţa şi Polonia.

    „Dacă ne uităm la pieţele din UE care vor avea contribuţii semnificative la crearea de noi joburi până în 2025, vedem un tablou destul de diferit faţă de cel de azi (dominat de Polonia, Germania, Spania, Olanda, Grecia, Franţa şi Italia). Germania este de aşteptat să devină cea mai mare piaţă de energie solară la nivelul anului 2025, cu  137.000 de oameni lucrând în acest domeniu, într-un scenariu mediu“,  se arată în studiul EU Solar Jobs 2021 realizat de Solar Power Europe. Surpriza vine din partea României, care, potrivit statisticilor Solar Power Europe, are toate şansele să ajungă una dintre cele mai mari pieţe pentru joburile de energie solară. În cel mai optimist scenariu, numărul locurilor de muncă ar putea ajunge la peste 54.000 de joburi solare.

    „Alături de Franţa, Spania, Grecia şi Olanda, care sunt deja pe lista celor mai mari angajatori pe zona de energie solară, o surpriză, pentru unii, va fi prezenţa României în acest top 7. Credem că piaţa din România va ajunge la ordinul de GW la acel moment, 2025, cu o pondere semnificativă a sistemelor solare de acoperiş şi o disponibilitate mai mare de forţă de muncă la un cost mai scăzut faţă de alte pieţe europene de dimensiuni similare”, se mai arată în studiu.

    Dincolo de energia solară, accelerarea şi simplificarea procesului de avizare a proiectelor de energie verde în general este una dintre principalele măsuri care pot duce la creşterea capacităţii instalate în regenerabile.

  • Companiile occidentale părăsesc Rusia, luând joburile ruşilor cu ele

    Din ce în ce mai mulţi ruşi îşi pierd locurile de muncă din cauza sancţiunilor occidentale impuse împotriva ţării lor, iar unii sunt nevoiţi să-şi răgândească dureros viitorul, scrie Deutsche Welle. În condiţiile în care impactul sancţiunilor nu este resimţit încă pe deplin, numărul şomerilor ar putea creşte.

  • OLX: 2021 a fost cel mai bun an al pieţei de recrutare online: peste 740.000 de anunţuri de angajare şi mai mult de 6.000.000 de contactări din partea aplicanţilor. Lucrătorii din producţie şi logistică au fost cei mai căutaţi angajaţi

    Peste 2,85 milioane de români şi-au căutat în 2021 un loc de muncă pe platforma OLX,  iar Bucureşti, Braşov, Cluj, Constanţa şi Iaşi rămân polii de recrutare din România, a anunţat marţi compania.

    „Piaţa muncii a dat semne îmbucurătoare de revenire în 2021, iar acest lucru s-a datorat, în primul rând, volumelor mari de locuri de muncă scoase pe piaţă de angajatori, volume care s-au apropiat de nivelurile de dinainte de pandemie. Cu multe joburi pe piaţă, un apetit crescut pentru aşa-numiţii angajaţi blue collar, mai multă deschidere din partea angajatorilor, dar şi un nivel crescut de selectivitate din partea candidaţilor, piaţa muncii din România s-a caracterizat anul trecut prin efervescenţă şi rezilienţă”, a declarat susţine Theodor Filoş, Business Manager OLX.

    Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), în numărul total de angajaţi din România a crescut anul trecut cu circa 77.000 de noi salariaţi.

    Indexul locurilor de muncă elaborat de arată că acest sector a avut un start mai lent în primele două luni din 2021, dar începând cu luna martie au urmat creşteri importante: la nivel naţional, numărul anunţurilor de angajare pe OLX a crescut cu 37%, comparativ cu 2020, la peste 740.000 de oferte de recrutare. În medie, au fost adăugate aproximativ 60.000 de joburi în fiecare lună.

    ”Revenirea economică traversată de România a atras mai mulţi angajatori către piaţa de recrutare, ceea ce a dus la o creştere semnificativă a ofertelor de muncă, în toate sectoarele de activitate. Angajatorii au revenit puternic în 2021, mai ales în a doua jumătate a anului, punând la bătaie mai multe locuri de muncă, pe platforma OLX. Putem afirma fără nicio ezitare că 2021 a fost cel mai bun an al pieţei de recrutare online, atât din punct de vedere al investiţiilor companiilor în dezvoltarea tool-urilor de recrutare şi al atenţiei acordate calităţii procesului de angajare, cât şi al bugetelor disponibile, înregistrându-se creşteri de până la 50% comparativ cu perioada pre-pandemică.”, susţine Theodor Filoş.

    Spre deosebire de anii trecuţi, deşi companiile au efectutat mai multe angajări în 2021, interesul românilor pentru un loc de muncă a fost ceva mai scăzut (-5%). Pe de altă parte, candidaţii au fost mai hotărâţi şi astfel timpul mediu de ocupare a unui loc de muncă a scăzut cu 5 zile (comparativ cu 2020); chiar dacă blue collar rămâne segmentul vedetă în 2021, se observă o creştere semnificativă şi pe segmentul gray collar, unde anunţurile de angajare au ajuns la 30% din piaţă.

    Apetitul pentru recrutare a fost cel mai ridicat în lunile de vară şi la începutul toamnei: cele mai multe locuri de muncă vacante au fost adăugate de angajatori în lunile iunie – septembrie, cu o cifră record, de peste 76.500 de anunţuri, în luna iulie. De altfel, în intervalul menţionat, creşterile înregistrate au fost cu 65-70% mai mari comparativ cu anul anterior.

    La polul opus, ianuarie 2021 a fost luna în care angajatorii au publicat cele mai puţine anunţuri, respectiv 37.300 (-26%).

    În premieră, categoria „Lucrători producţie – Depozit – Logistică” a trecut pe primul loc în topul domeniilor cu cele mai multe locuri de muncă disponibile pe OLX, după ce în 2020 ocupa cea de-a doua poziţie.

    Astfel, pe parcursul anului trecut, companiile au adăugat pe OLX peste 151.000 de oferte de muncă pentru muncitorii din acest domeniu, cu 112% mai multe decât în 2020.

    Categoria ”Ingineri – Meseriaşi – Constructori”, cu 127.500 de locuri de muncă disponibile în 2021, a pierdut poziţia fruntaşă ocupată în 2020 în clasamentul domeniilor cu cele mai multe anunţuri de angajare. Însă, chiar şi aşa, numărul ofertelor de muncă din acest domeniu s-a menţinut constant în ultimii doi ani.

    Pe locul al treilea s-a situat anul trecut categoria ”Şoferi – Servicii auto – Curierat”, cu aproximativ 117.000 de anunţuri de angajare. Creşterea în acest domeniu de activitate a fost semnificativă anul trecut, când numărul de anunţuri de angajare postate a crescut cu 69%.

    Persoanele aflate în cautarea unui loc de muncă pe platforma OLX au efectuat pe parcursul anului 2021 un total de 5,72 de milioane de contactări la anunţurile publicate de companiile cu planuri de recrutare.

    Domeniul „Şoferi – Servicii auto – Curierat”, deşi nu a condus clasamentul categoriilor cu cele mai multe oferte de muncă disponibile, a fost totuşi în topul preferinţelor candidaţilor în 2021. Aşadar, pe parcursul anului trecut, acest domeniu a atras cele mai multe candidaturi, înregistrându-se circa 1,3 milioane de contactări din partea candidaţilor, respectiv 23% din total.

    Pe locul al doilea s-a aflat categoria „Ingineri – Meseriaşi – Constructori”, cu un total de peste 657.000 de contactări, urmată îndeaproape de categoria „Personal hotelier – Restaurant”, care a cumulat aproximativ 622.000 de aplicări.

    Pe de altă parte, este important de menţionat că cea mai mare scădere în numărul de contactări din partea aplicanţilor a fost înregistrată de categoria „Muncă în străinătate”, cu un minus de 34% faţă de anul precent.

    Cele mai multe anunţuri cu oferte de angajare au fost publicate de angajatori cu activitate în Bucureşti, Braşov, Cluj, Constanţa şi Iaşi.

    Capitala conduce detaşat topul, angajatorii din Bucureşti – Ilfov postând aproape 208.000 de anunţuri de recrutare, mai multe cu aproximativ 38% comparativ cu anul 2020. Raportându-ne la numărul total de anunţuri, rezultă că aproximativ 30% din totalul anunţurilor sunt destinate pentru această zonă.

    Judeţul Braşov a urcat o poziţie în top, până pe locul al doilea, cu circa 46.600 de anunţuri de angajare, în creştere cu peste 50% faţă de anul anterior. Judeţul Cluj a coborât pe locul al treilea, cu 44.200 de anunţuri, însă cu un avans de 29% comparativ cu 2020.

    Cele mai puţine locuri de muncă au fost înregistrate în judeţele Caraş-Severin, Tulcea şi Harghita, însă chiar şi acestea au avut creşteri comparativ cu anul anterior.

    Durata medie a închiderii unui anunţ de angajare publicat în secţiunea OLX Locuri de muncă a fost de 27 de zile în 2021, în scădere cu cinci zile faţă de anul precedent.

     

  • În ciuda spuselor lui Vladimir Putin, sancţiunile occidentale îngenunchează economia Rusiei: Moscova riscă să piardă aproximativ 200.000 de locuri de muncă în urma exodului marilor companii

    Primarul Moscovei a declarat luni că sute de mii de locuitori ai oraşului şi-ar putea pierde locurile de muncă, deoarece companiile occidentale îşi suspendă sau îşi retrag operaţiunile din Rusia, potrivit Business Insider.

    „Conform estimărilor noastre, aproximativ 200.000 de oameni riscă să-şi piardă locurile de muncă”, a scris primarul Serghei Sobyanin într-o postare oficială pe blog.

    În postare, Sobyanin a spus că Moscova a aprobat un program de sprijin pentru ocuparea forţei de muncă în valoare de 3,36 miliarde de ruble, sau aproximativ 41 de milioane de dolari.

    Sobyanin a scris că în jur de 58.000 de angajaţi sunt aşteptaţi să beneficieze de program şi a subliniat că Rusia va oferi o alocaţie lunară pentru copii şi împrumuturi pentru întreprinderile mici şi mijlocii.

    Comentariile lui Sobyanin vin în vreme ce preşedintele rus Vladimir Putin continuă să nege că sancţiunile occidentale au afectat economia Rusiei.

    „Putem spune acum cu încredere că o astfel de politică (de sancţiuni) faţă de Rusia a eşuat”, a declarat Putin luni. “Strategia blitzkrieg-ului economic nu a funcţionat. Mai mult, iniţiatorii înşişi nu au putut scăpa de sancţiuni”.

    Peste 750 de companii au anunţat public că îşi vor întrerupe temporar sau definitiv operaţiunile în Rusia, ca efect al declanşării războiului din Ucraina, potrivit Şcolii de Management din Yale.

    Unele companii s-au angajat să continue să-şi plătească lucrătorii ruşi chiar şi în perioada când operaţiunile sunt închise în ţară, deşi nu este clar cât timp va dura acest sprijin.

    McDonald’s a declarat că închiderea magazinelor din Rusia a adus pierderi peste 50 de milioane de dolari pe lună, deoarece compania îşi păstrează cei aproximativ 62.000 de angajaţi locali pe statul de plată. Unele dintre locaţiile McDonald’s au rămas, totuşi, deschise, a informat agenţia de ştiri de stat rusă RIA Novosti.

    Postarea lui Sobyanin a indicat că Moscova se confruntă încă cu o listă lungă de crize. Autorităţile oraşului vor discuta în următoarele două săptămâni cum îşi va menţine capitala stocul de medicamente fără importuri şi cum îşi va menţine industria ospitalităţii pe linia de plutire, a scris primarul.

    „Este multă muncă de făcut, ale cărei rezultate vor apărea abia peste câţiva ani”, a scris Sobyanin.

  • Portretul robot al generaţiei care va construi lumea de mâine. Indicatori legaţi de trăsăturile fiecărei generaţii

    JOBUL IDEAL

    Baby boomers – Antreprenor, scriitor, medic

    Generaţia X – Antreprenor, CEO

    Mileniali – Antreprenor, programator

    Generaţia Z – Programator, arhitect. Jobul ideal îi oferă libertate, creativitate, tehnologie de ultimă oră. Sunt extrem de interesaţi de salariu şi vor ca munca lor să aibă un rost, motiv pentru care sunt şi foarte implicaţi. Oricum, exponentul Gen Z vrea să se pensioneze înainte de 55 de ani.

     

    JUCĂRII ICONICE

    Generaţia tăcută –Patine cu rotile

    Baby boomers – Frisbee

    Generaţia X –Cubul rubik

    Millennials – Bicicleta BMX

    Generaţia Z –Trotineta

    Generaţia Alpha –Spinnerul

     

    ACHIZIŢII PREFERATE:

    Baby boomers – Viniluri şi filme

    Generaţia X – Maşini, haine, articole de lux

    Mileniali – Festivaluri, călătorii

    Generaţia Z – Nediferenţiat, dar pe criterii etice

     

    MISIUNE:

    Generaţia Z – Incluziune socială, echitate rasială, protecţia mediului

  • Portretul robot al generaţiei care va construi lumea de mâine. Indicatori legaţi de trăsăturile fiecărei generaţii

    JOBUL IDEAL

    Baby boomers – Antreprenor, scriitor, medic

    Generaţia X – Antreprenor, CEO

    Mileniali – Antreprenor, programator

    Generaţia Z – Programator, arhitect. Jobul ideal îi oferă libertate, creativitate, tehnologie de ultimă oră. Sunt extrem de interesaţi de salariu şi vor ca munca lor să aibă un rost, motiv pentru care sunt şi foarte implicaţi. Oricum, exponentul Gen Z vrea să se pensioneze înainte de 55 de ani.

     

    JUCĂRII ICONICE

    Generaţia tăcută –Patine cu rotile

    Baby boomers – Frisbee

    Generaţia X –Cubul rubik

    Millennials – Bicicleta BMX

    Generaţia Z –Trotineta

    Generaţia Alpha –Spinnerul

     

    ACHIZIŢII PREFERATE:

    Baby boomers – Viniluri şi filme

    Generaţia X – Maşini, haine, articole de lux

    Mileniali – Festivaluri, călătorii

    Generaţia Z – Nediferenţiat, dar pe criterii etice

     

    MISIUNE:

    Generaţia Z – Incluziune socială, echitate rasială, protecţia mediului

  • Milioane de euro pentru sprijinirea antreprenoriatului şi crearea de locuri de muncă pentru romi

    Fondul European de Investiţii a semnat un acord de garantare cu REDI Economic Development, care va pune la dispoziţie 4,65 milioane de euro pentru a îmbunătăţi accesul la finanţare pentru antreprenorii din comunităţile de romi din România, Bulgaria, Serbia şi Macedonia de Nord.

    Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, iniţiativa va avea un impact puternic asupra comunităţilor de romi, asigurând finanţare unui număr de peste 300 de întreprinderi mici şi crearea a cel puţin 1.000 de locuri de muncă.

    Fondurile vor fi disponibile pentru microîntreprinderile active în comunităţile rome marginalizate, acestea putând contracta împrumuturi de până la 25.000 de euro.

    Pe lângă sprijinul financiar, REDI le va oferi şi asistenţă tehnică antreprenorilor, cu scopul de a sprijini informarea acestor comunităţi de romi şi de a înţelege nevoile lor specifice de dezvoltare a întreprinderilor.

    Acesta este primul instrument financiar al UE destinat în mod specific comunităţilor de romi, care va asigura oportunităţi de angajare favorabile incluziunii şi dezvoltarea de produse şi servicii financiare specifice pentru acest grup.

    „UE este o uniune a egalităţii: aceasta promovează în mod activ incluziunea socială şi economică a persoanelor marginalizate din societăţile noastre. Al treilea principiu al Pilonului european al drepturilor sociale este dreptul la şanse egale, un element esenţial al unei economii sociale de piaţă. Programul EaSI finanţat de UE va contribui la abordarea discriminării care persistă în Uniunea Europeană şi le va permite antreprenorilor din comunităţile rome marginalizate să îşi îndeplinească ambiţiile în materie de afaceri”, a declarat comisarul pentru locuri de muncă şi drepturi sociale, Nicolas Schmit.

  • Next level pentru grupurile de business angels

    După patru ani de la înfiinţare, grupul de business angels Growceanu din Timişoara a decis să treacă la nivelul următor şi să investească în digitalizarea proceselor necesare pentru realizarea investiţiilor în start-up-uri tech. Astfel, grupul a lansat recent o aplicaţie proprie – Growceanu Investors – dedicată investitorilor care au la dispoziţie minimum 40.000 euro pentru finanţarea companiilor de tehnologie.

    Ţinta pentru finalul acestui an este de a ajunge de la 50 de membri în prezent, la 100 de investitori în total, urmând să reuşească astfel să dubleze şi valoarea investiţiilor realizate de grup la circa 2,5 milioane euro.

    „Schimbarea a intervenit în momentul în care dintr-un model de lucru bazat pe principiul clasic al unui grup de business angels, ne-am transformat într-o platformă şi ne-am lansat ca atare. Acest lucru înseamnă că investitorii au posibilitatea să îşi găsească start-up-urile tech relevante într-un mod foarte facil. Îţi dă şansa ca investitor să te concentrezi pe lucrurile care contează şi care pot fi făcute numai de tine ca investitor împreună cu ceilalţi cu colegii investitori”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Investor Watch, Ciprian Man, cofondator al grupului Growceanu.

    Aplicaţia Growceanu Investors reuneşte într-un singur loc toate informaţiile necesare unui investitor business angel, de la date concrete despre start-up-uri relevante, la detalii despre cine mai este interesat să investească şi în ce fază este runda. Tot aici, investitorii pot urmări şi participa la întreg procesul investiţional, gestionat de Growceanu.

    „Poate investi oricine îşi doreşte să-şi extindă portofoliul către start-up-uri tech, dar asta în contextul în care investitorul target pentru noi este omul care are un buget de minimum 40.000 euro de investit în acest tip de companie.“

    „Asta înseamnă că este pentru oricine şi-a dezvoltat deja sau îşi dezvoltă un portofoliu echilibrat în cadrul căruia vrea să adauge acest tip de asset, însă nu ca investitor pasiv. Investitorii noştri de tip business angels care ni s-au alăturat sunt implicaţi într-un mod activ în viaţa start-up-urilor, adică atât în selecţie cât şi în procesul de due dilligence, cât şi după aceea în întreg demersul de dezvoltare şi sprijin al start-up-ului cu networkul personal, dar mai ales know how-ul, cu bagajul de cunoştinţe şi experienţa cu care vine investitorul”, a punctat el.

    În prezent, în cadrul grupului Growceanu sunt 50 de membri, faţă de începutul anului când erau circa 30, o bună parte din noii membri venind prin intermediul platformei. Aplicaţia Growceanu Investors, disponibilă în App Store şi Google Play, poate fi testată de către investitori, iar dacă aceştia sunt interesaţi pot achita taxa de membru în grup, de 400 euro pe an, pentru a avea acces la toate funcţionalităţile aplicaţiei. „În momentul de faţă, un investitor care devine membru trebuie să plătească 400 de euro taxă pe an, bani pe care însă îi primeşte înapoi în momentul în care face investiţii şi deci apar costuri asociate investiţiei – adică nu trebuie să plătească costurile acelea până nu se consumă acest credit să îi spunem. Logica aici este să existe un angajament de ambele părţi. Dacă sunt un investitor care se aşteaptă că va face investiţii, nu mă deranjează să fac în esenţă o mică plată în avans a unui cost pe care oricum ştiu sigur că îl voi avea în momentul în care investesc”, a explicat Ciprian Man. Aplicaţia se află în prezent într-un stadiu incipient, însă grupul Growceanu va continua să investească în dezvoltarea acesteia în perioada următoare în funcţie de feedbackul pe care îl va primi de la utilizatori. „Vrem să adăugăm multe îmbunătăţiri faţă de procesul actual, cum ar fi o comunicare mai facilă intermediată de aplicaţie între investitori şi start-up-uri. Deşi sunt însă multe funcţionalitaţi aşezate pe road map, am decis să nu stabilim încă ordinea în care le vom aborda pentru că vrem feedbackul utilizatorilor.”

    Fondat în 2018, grupul Growceanu are în prezent o bază de circa 1.000 de start-up-uri tech, atât din România, cât şi din regiune, investitorilor fiindu-le prezentate între 3 şi 6 proiecte în fiecare lună. Până acum, grupul de business angels din Timişoara a investit în total în 15 start-up-uri – Bright Spaces, xVision, EmailTreeAI, Kinderpedia, Sitter, Milluu, Oncochain, Teleport, Metabeta, Sitter, Telios, Ulpia, Upgrade Academy, Sypher, Plateaway.

    În total, de la începutul anului şi până în prezent, Growceanu a încheiat tranzacţii de peste 220.000 euro cu start-up-urile Upgrade Academy, Sypher, Plateaway şi un follow-on în EmailTree, şi este în discuţii avansate pentru tranzacţii în valoare de aproximativ 400.000 euro.

    Start-up Pitch

    1. Invitaţi: Andrei Dumitriu, ambasador al Universităţii Bucureşti în cadrul Innovation Labs şi Radu Tîrcă, COO şi cofondator al Pythia

    Cinci dintre proiectele alese în cadrul procesului de selecţie de anul acesta al Innovation Labs – cel mai mare program de accelerare pentru start-up-uri de tehnologie din România – sunt demarate de studenţi din cadrul Universităţii Bucureşti (UB). Cele cinci proiecte sunt CityPack, Chess Mate, Optima, Jurnalul Fermierilor şi Pythia.

    Andrei Dumitriu: „Din partea noastră au intrat cinci echipe cu care lucram puţin mai dinainte şi pe care le ajutam deja pe drumul acesta. Deşi sunt echipe pe care noi le asociem cu UB, ele poate sunt mixte şi mai au membri în unele cazuri şi de la alte universităţi, dar predominant din UB şi le vedem ca atare în esenţă. Acestea au ajuns la noi înainte de Innovation Labs prin diferite programe, şi-au continuat ideea sau deja aveau o soluţie şi au ajuns la noi sau la mine pentru că ştiau că încurajăm echipele să se ducă în zona de antreprenoriat şi să îşi facă un start-up.”

    Radu Tîrcă: “În principal noi dezvoltăm soluţii pentru a ajuta firmele companiile să se poziţioneze mai bine din punct de vedere al opiniei publice şi ca impact social în piaţă. Deci noi avem nişte algoritmi pe care îi dezvoltăm şi cu ajutorul lor punem companiile într-o imagine de ansamblu din punct de vedere al ecosistemului lor de business.”

    2. Invitat: Marius Rus, cofondator şi CEO al start-up-ului StressLess

    Ce face? A dezvoltat o soluţie, numită Tully, care îi ajută pe copiii cu ADHD să îşi controleze stările şi emoţiile.

    „Vom lansa produsul cel mai probabil în luna aprilie, chiar înainte de Paşte, şi sperăm să facem livrările în termen de câteva luni. Obiectivul este ca dispozitivul Tully să primească certificarea medicală. Dar asta înseamnă să facem teste clinice şi să avem colaborări cu spitale şi am început să discutăm cu unul dintre cele mai mari spitale pediatrice din Europa şi cu Universitatea din Barcelona.“

    Start-up Update

    Invitaţi: Ana Maria Creţu, cofondator, InnovX – BCR, şi Mihai Cepoi, fondator şi CEO al Jobful

    Ce e nou? Platforma jobs4ukr.com, lansată în patru zile de la izbucnirea războiului din Ucraina de start-up-ul Jobful împreună cu programul de accelerare
    InnovX-BCR, şi care îi ajută pe refugiaţii din ţara vecină să-şi găsească locuri de muncă în România sau în străinătate, a atras un interes semnificativ, astfel că eforturile de dezvoltare şi de atragere de noi companii care să pună la dispoziţie locuri de muncă vor continua.

    Ana Maria Creţu: „Cu o oră şi jumătate înainte de a avea această discuţie platforma avea 28.000 de utilizatori activi. Cei 28 de mii de utilizatori activi accesaseră platforma de 116.000 de ori. Asta înseamnă că este un interes foarte mare, chiar dacă el nu se concretizează din prima într-un profil de candidat sau într-un profil de job postat. În momentul acesta de 1.178 de joburi postate, care vin de la 900 de companii. De exemplu şi Banca Comercială Română a postat cinci joburi în platformă.”

    Mihai Cepoi: „Din perspectiva cifrelor, în urmă cu o oră şi jumătate în raport cu momentul acestei discuţii, erau undeva la 1.178 de joburi, şi undeva la 1.267 de candidaţi. Am ţinut să menţionez că în urmă cu o oră pentru că în fiecare oră se schimbă cifrele astea, şi cresc. Asta în contextul în care eforturile noastre în grupul pe care l-am format au fost oarecum limitate – însemnând că am mers către toţi ceilalţi colaboratori pentru a ajunge la refugiaţi şi pentru a ajunge la angajatori şi ne uităm din ce în ce mai mult la cum să răspândim mesajul acesta. Cred că, din multe puncte de vedere, este doar începutul. Vedem cum de la o zi la alta impactul este din ce în ce mai mare şi cum procesele înaintează şi livrează din ce în ce mai bine.”

    Investor Watch

    Invitat: Ciprian Man, cofondator al grupului de business angels Growceanu din Timişoara.

    Grupul Growceanu a lansat recent o aplicaţie proprie dedicată investitorilor care au la dispoziţie minimum 40.000 euro pentru finanţarea companiilor de tehnologie. „Schimbarea a intervenit în momentul în care dintr-un model de lucru bazat pe principiul clasic al unui grup de business angels, ne-am transformat într-o platformă şi ne-am lansat ca atare.”

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma
    www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovix, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Prima fabrică de componente pentru bateriile maşinilor electrice din România va crea 500 de noi locuri de muncă într-o unitate de 400 mil. euro: De aici putem dezvolta pe orizontală o întreagă industrie

    Compania RockTech va realiza o investiţie de 400 de milioane de euro într-o rafinărie de pulbere de litiu în România, materia primă venind de la minele din Canada, pentru ca apoi produsul să fie încorporat în baterii pentru maşinile electrice, potrivit unui memorandum semnat cu autorităţile române.

    O unitate similară este construită în Germania, la graniţa cu Polonia, fără a fi dezvăluite la acest moment numele localităţilor.

    „UE va folosi în curând la scară largă maşini electrice. Unitatea din România va contribui la eforturile UE de a obţine independenţa. Primul convertor este la graniţa germană-poloneză. Al doilea ar putea fi aici. Am scanat în ultimele luni mai multe locaţii şi suntem recunoscători pentru sprijinul pe care l-am primit aici”, a declarat Dirk Harbecke, preşedintele consiliului de admnistraţie al RockTech Lithium, luni, într-o conferinţă de presă.

    El a adăugat că fabrica va duce la crearea a 500 de locuri de muncă, directe şi indirecte, iar echipamentele vor putea dota anual 500 de maşini electrice.

    De la nivel oficial nu a fost comunicat când ar putea fi lansată investiţia, unde şi ce va pune la dispoziţia investitorilor statul român.

    Autorităţile locale spun că există şansele dezvoltării pe orizontală a unei noi industrii.

    „Azi am semnat în numele guvernului român acest memorandum la care lucrăm de peste un an de zile. Sunt foarte bucuros că intrăm pe zona de componente de baterii. Aceste rafinării vor face pulberea de litiu, nu vorbim despre exploatarea litiului în România, ci de litiu adus de la minele din Canada, dar România va beneficia de o investiţie de 400 de milioane de euro, locuri de muncă. De aici poate fi dezvoltată pe orizontală o industrie. Prin PNRR avem posibilităţi de finanţare. Putem oferi ajutoare de stat investitorilor care vin să investească în România”, a declarat Vorgil Popescu, ministrul energiei.

    În acest moment nu se ştie unde va fi amplastă fabrica şi nici când vor fi demarate lucrările.