Tag: lideri

  • De ce a renunţat la slujba sa unul dintre cei mai bine plătiţi oameni din lume

    Atunci când liderIi globali ai unei companii ies din joc, anunţul de părăsire se limitează la un comunicat de presă scurt sau câteva interviuri cu mass-media. Dar, când Nikesh Arora , unul dintre cei mai bine plătiţi directori din lume, îşi anunţă plecarea de la SoftBank din Japonia lucrurile stau diferit.

    SoftBank a anunţat ieşirea lui Arora motivând diferenţele de gândire dintre Nikesh Arora şi Msayoshi Son, CEO-ul Softbank, cu privire la viitorul companiei. Pentru a lămuri situaţia, acesta a fost în direct pe Twitter răspunzând întrebărilor presei, antreprenorilor, investitorilor, a oamenilor de ştiinţă, şi a studenţilor, printre altele.

    Nu este pentru prima oară când Arora apelează la această metodă. De multe ori intră în discuţii  cu comunitatea pe site-ul de micro-blogging, răspunzând la întrebările antreprenorilor, dar şi la plângerile din partea clienţilor.

  • USR a solicitat conducerii Parlamentului să ceară Guvernului publicarea Raportului GRECO

    “Subsemnatul Claudiu-Iulius Gavril Năsui, lider al Grupului Parlament USR din Camera Deputaţilor, solicit Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor să efectueze demersurile necesare publicării Raportului Ad-hoc privin România, adoptat de Grupul de State Împotriva Corupţiei (GRECO) în cadrul reuniunii din perioada 19-23 martie 2018, având ca temă modificările aduse legilor justiţiei. Astfel, ţinând cont că potrivt Regulamentului de Procedură al GRECO informaţiile conţinute în rapoarte sunt confidenţiale până la autorizarea de către state a publicării, precum şi de interesul public major care justifică liberul acces al cetăţenilor la aceste informaţii, apreciem că Parlamentul României ar trebui să dea dovadăp de transparenţă şi să solicite Guvernului publicarea de îndată a Raportului”, se arată în documentul USR remis MEDIAFAX.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dăncilă critică Opoziţia: Exportarea mesajelor alarmiste în afara ţării nu fac bine României

    ”Esenţial este să înţelegem ceea ce s-a făcut pentru oameni, să renunţăm la discursul politic şi să ne gândim dacă acest lucru aduce un plus de imagine sau face bine României sau românilor. Programul de guvernare al PSD a avut parte de la început de o respingere automată din partea adversarilor partidului pe care îl reprezint. Acesta este adevărul. În cursul anului 2017 adversarii PSD au pus la bătaie un discurs alarmist pentru a contesta acest program care, vă spun foarte sincer, nu a făcut bine României. Este nevoie de mai multă responsabilitate. Atunci când aceste mesaje sunt exportate în afara ţării cui folosesc românilor, României? În niciun caz. Deci, deşi în decursul timpului au existat divergenţe majore între politicile economice ale PSD şi ale PNL, niciodată până acum nu s-a ajuns la o asemenea radicalizare a discursului public. Creşterea economică din 2017 şi modul responsabil în care guvernul PSD a folosit-o au demonstrat viabilitatea programului de guvernare al PSD şi capacitatea PSD-ALDE de a realiza o bună guvernare”, a declarat Viorica Dăncilă în plenul Parlamentului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cluj: Peste 150 de membri PMP din judeţ s-au înscris în PNL

    Potrivit unui comunicat al PNL Cluj transmis, marţi, fostul preşedinte şi consilier judeţean al PMP Cluj, Rareş Rusu, alături de preşedintele organizaţiei Câmpia Turzii şi fost secretar general al judeţului, Marian Morar, de preşedintele organizaţiei Dej, Sebastian Lazin, de preşedintele organizaţiei Huedin, Călin Pavel, împreună cu peste 150 de membri din aceste organizaţii şi din Cluj-Napoca au decis să părăsească PMP Cluj şi să adere la PNL Cluj.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Referendumul pentru familie ar putea fi organizat în luna mai

    ”Da, cred că da. Conform graficului va fi referendum pentru familie. (…) Din toate calculele în luna mai ar urma să fie referendumul pentru familie”, a declarat vicepreşedintele PSD Paul Stănescu, întrebat dacă referendumul va fi organizat în primăvara acestui an.

    La rândul său, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a spus că acest subiect va fi discutat în şedinţa BPN, care se desfăşoară la ora transmiterii acestei ştiri.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

    Citiţi şi: Opinie Bogdan Angheluţă: Ambiţiile periculoase ale unei instituţii medievale sau ce vrea, de fapt, Coaliţia pentru Familie

     

  • Liderii Uniunii Europene îi vor propune, vineri, Marii Britanii un acord de tranziţie post-Brexit

    Guvernul britanic, condus de către Theresa May, va primi o perioadă de tranziţie de 21 de luni, pentru a ajuta companiile să se adapteze la ieşirea Marii Britanii din UE, care va avea loc în martie 2019.

    “Am o veste bună pentru premierul Theresa May. Tocmai le-am recomandat liderilor noştri să aprobăm, de principiu, acordul privind perioada de tranziţie. Este important – mai ales pentru cetăţenii şi companiile noastre – să avem acest timp suplimentar, astfel încât toată lumea să fie pregătită pentru impactul real al Brexit”, a spus Tusk.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noua miză a liderilor: digitalizarea angajaţilor

    Oferirea unui ”sens“ al muncii depuse de un angajat a devenit o metodă de motivare a angajaţilor performanţi folosită de către directorii din companiile din România. Este oare aceasta suficientă pentru a câştiga încrederea angajaţilor?

    Aproape şapte din zece (68%) dintre directorii generali din România sunt îngrijoraţi în legătură cu disponibilitatea persoanelor cu abilităţi digitale în industria în care activează, în timp ce 64% dintre aceştia văd aceasta ca pe o nelinişte chiar în rândul propriilor angajaţi, arată rezultatele studiului CEO Survey, realizat de firma de audit şi consultanţă fiscală PwC România. La nivel global, preocuparea liderilor este şi mai mare din această perspectivă: trei sferturi (75%) dintre directorii executivi din întreaga lume cred că este dificil să găseşti candidaţi cu abilităţi digitale în sectorul lor de activitate, iar un procent similar (76%) sunt îngrijoraţi din cauză că angajaţii lor nu ar avea astfel de abilităţi bine dezvoltate.

    ”Directorii generali din România sunt mai puţin îngrijoraţi decât omologii lor din Europa Centrală şi de Est şi din restul lumii. Însă atunci când vine vorba despre dificultatea de a atrage astfel de talente să lucreze în industria lor, românii sunt cel mai relaxaţi“, a explicat Ionuţ Simion, country managing partner în cadrul PwC România. Iar rezultatele studiului CEO Survey – care măsoară de 21 de ani perspectivele şi îngrijorările liderilor de business din întreaga lume – arată că aceştia se străduiesc din ce în ce mai mult să îşi consolideze încrederea propriilor angajaţi. În România, de exemplu, ediţia din acest an a studiului arată că mai mult de nouă din zece directori executivi încearcă să câştige încrederea oamenilor afişând transparenţă mai mare în ceea ce priveşte valorile organizaţiei (94%), strategia privind politica de compensaţii şi beneficii (94%), strategia de resurse umane (92%) şi contribuţia angajaţilor la rezultatele de business (91%).

    Cum reuşesc liderii români să îşi păstreze talentele? ”Pe lângă partea financiară şi mediul de lucru – aspecte «igienice» în privinţa cărora trebuie să fii la nivelul pieţei sau peste apiaţă – le oferim trei lucruri: sens – le arătăm de ce contează ceea ce fac, impact – le arătăm ce impact produce ceea ce facem noi şi le oferim un plan de dezvoltare individual“, spune Iulian Stanciu, CEO al eMag, cel mai mare retailer online local. Şeful eMag spune că aceste trei aspecte – sensul, impactul şi planul de carieră individualizat – au ajuns să depăşească nivelul salarial în ceea ce priveşte retenţia personalului, inclusiv al angajaţilor din zona de programare, unde fluctuaţia de personal este mai mică de 20%, deşi aceştia primesc în permanenţă o ”avalanşă“ de oferte de muncă. În acest moment, în topul cerinţelor pe care le au angajatorii de la candidaţi se află creativitatea, capacitatea de a rezolva probleme şi de a lua decizii, este de părere Elisabeta Moraru, country manager în cadrul companiei Google România. ”Aceste abilităţi trebuie formate încă din şcoala primară, de aceea trebuie introduse din timp  în cultura şi în felul în care trebuie să reacţionăm. Şi dacă tot am introdus orele de informatică ca materie la gimnaziu anul trecut, să nu le scoatem de la liceu – după cum sunt discuţiile din prezent, pentru că aşa nu facem nimic“, a mai spus Elisabeta Moraru. În opinia ei, o bună colaborare dintre administraţia publică şi mediul privat poate aduce rezultate foarte bune în ceea ce priveşte dezvoltarea abilităţilor digitale ale oamenilor, mai ales că România se află pe ultimul loc din Uniunea Europeană la acest capitol.

    ”În momentul în care plăţile către o instituţie a administraţiei publice se vor face online, competenţele digitale ajung să fie o normalitate, un obicei. Uitaţi-vă, de exemplu, la faptul că, în multe sate din România oamenii merg la calculatoarele de la bibliotecă şi le folosesc pentru a vorbi cu copiii lor plecaţi în străinătate. A fost greu să înveţe? A fost o necesitate“, a mai spus liderul Google România.

    Rezultatele CEO Survey mai arată că, în ceea ce priveşte strategiile companiilor de atragere a personalului în era tehnologiei, liderii de business locali au fost de acord aproape la unison (99%) că este nevoie de o îmbunătăţire a abilităţilor în domeniul comunicării şi al capacităţii de a munci în echipă. Sondajul CEO Survey a fost realizat pe un eşation de circa 1.300 de executivi de top din 85 de ţări, dintre care 139 de respondenţi au fost din statele Europei Centrale şi de Est şi 68 de respondenţi din România.

    ”Important de menţionat este că trei din patru directori generali din România susţin că este nevoie şi că pot să ajute la creşterea nivelului de competenţe ale personalului prin oferirea programelor de practică şi ucenicie“, a mai spus Ionuţ Simion. Acest lucru se întâmplă în condiţiile în care, la nivel internaţional, peste 70% dintre lideri cred că au o responsabilitate în legătură cu reconversia profesională a oamenilor care îşi pierd slujbele ca urmare a impactului pe care îl are tehnologia asupra proceselor de lucru. Mai mult decât atât, rezultatele sondajului mai arată că liderii de companii din România se simt mult mai responsabili decât omologii lor din alte ţări atunci când vine vorba de găsirea unor soluţii pentru reconversia profesională a celor disponibilizaţi din cauza avansului tehnologic.

    ”Liderii din companii încep să conştientizeze că responsabilităţile lor le depăşesc pe cele la care ne-am gândi în mod tradiţional. Discuţiile de astăzi nu se mai poartă doar în jurul profitului pe care am reuşit să îl livrez către acţionar sau a schimbărilor legislative care afectează businessul, ci se axează şi pe importanţa responsabilităţii pe care un director executiv o are pentru societate per ansamblu“, a spus Olga Grygier-Siddons, CEO al PwC pentru regiunea Europei Centrale şi de Est. Un alt rezultat al sondajului CEO Survey mai arată că, în România, 68% dintre directorii executivi consideră că cea mai mare ameninţare la adresa perspectivelor de creştere a companiilor este reprezentată de infrastructura inadecvată. Vestea bună este că, deşi infrastructura de transport reprezintă o problemă pentru mediul de afaceri, România are o infrastructură digitală foarte bună, atât din punctul de vedere al investiţiilor făcute în acest domeniu, cât şi în ceea ce priveşte gradul de răspândire a acesteia.

    ”Pentru a extrage valoare din infrastructura digitală, avem nevoie de oameni şi de crearea unui context de creare de valoare digitală şi nu de extragere de valoare digitală. Acest lucru înseamnă crearea de produse digitale în ţara noastră, nu numai închirierea de creiere pentru crearea unor produse care apoi sunt vândute în lanţul global“, a spus Sergiu Manea, CEO şi preşedintele boardului BCR, cea mai mare bancă locală după active. ”Ceea ce rezultatele CEO Survey au spus foarte clar este că trebuie să facem un context în care talentul nu doar să intre într-un domeniu, ci să şi producă“, a mai spus Manea. El a mai subliniat că, în acest moment, în România, nu există un context de dezvoltare pe termen mediu şi lung pentru acea parte a societăţii care este educată, aspiraţională, care respectă principiile eticii muncii şi care, poate, are şi spirit antreprenorial.

    În plus, România trebuie să accelereze procesul de schimbare, având în vedere că suntem în mijlocul unei revoluţii fiscale, pentru a ţine pasul transformărilor, aşa cum se întâmplă în statele dezvoltate. ”Dacă vrem să accelerăm dezvoltarea României avem nevoie de mai mult decât un pariu pe termen scurt. Avem nevoie de o strategie pe termen lung, de pregătirea elevilor care au competenţe digitale pentru economia viitorului“, a mai spus Iulian Stanciu de la eMag. Introducerea orelor de informatică încă din şcoala primară şi sprijinul acordat profesorilor să se specializeze în acest domeniu – pentru că e greu pentru un profesor de informatică să accepte să fie plătit cu 500 de euro pe lună, în timp ce un programator câştigă 3.000 – 4.000 de euro – sunt doar câţiva paşi în acest sens. ”O altă necesitate este informatizarea administraţiei publice. În India, de exemplu, există o bază de date de identificare biometrică a oamenilor, o bază cu 1,1 miliarde de oameni. Dacă cineva merge să ceară ajutor social, de exemplu, este identificat după faţă. Digitalizarea poate duce la economii importante şi la o mai bună interacţiune cu autorităţile“, a mai spus şeful eMag. Dincolo de problema deficitului de personal cu care se confruntă majoritatea liderilor de companii din regiune, directorii executivi sunt foarte preocupaţi de cum îşi pot face businessul mai digital, se simt din ce în ce mai responsabili de introducerea noilor tehnologii în activitatea de zi cu zi a companiei pe care o conduc.

    ”Liderii sunt conştienţi că au nevoie să recruteze oameni cu abilităţi diferite de cele pe care le căutau şi le găseau în trecut. Ei nu mai au nevoie de oameni care să scrie cod, programe sau algoritmi, ci de oameni care să îi ajute să schimbe organizaţia, să îi sprijine în introducerea noilor sisteme, astfel încât produsele şi serviciile oferite să fie relevante şi uşor de folosit de către clienţi“, a mai spus Olga Grygier-Siddons de la PwC CEE. Pentru ca acest lucru să se întâmple, spune ea, companiile au nevoie de angajaţi creativi, capabili să rezolve probleme, cu abilităţi de leadership şi cu o gândire critică. ”Nu mai avem nevoie doar de instrumente şi de abilităţi analitice, cu care am fost obişuiţi şi educaţi în trecut.“ De asemenea, directorii executivi care au participat anul acesta la CEO Survey mai sunt preocupaţi de faptul că, văzând ce nevoie de competenţe au în companie, se tem că sistemul educaţional nu va produce exact aceste profiluri de viitori angajaţi şi nu va ”echipa“ noile generaţii cu competenţele atât de cerute în business.

    ”Este foarte important ca mediul de afaceri să lucreze în parteneriat cu şcolile, să vină cu idei legate de modul în care se poate face tranziţia către formarea de competenţe pentru economia viitorului. Pentru că atât competenţele digitale ale viitorilor, cât şi ale actualilor angajaţi trebuie îmbunătăţite, deoarece oamenii trăiesc din ce în ce mai mult şi vor sta tot mai mult în câmpul muncii“, a concluzionat Olga Grygier-Siddons.

  • 60% din locurile de muncă din România ar putea fi afectate de digitalizarea 4.0 a economiei

    Liderii companiilor mondiale sunt optimişti în privinţa celei de-a patra revoluţii industriale, însă sunt sceptici cu privire la capacitatea companiilor de a o influenţa, se arată în raportul Deloitte.
    Studiul s-a concentrat pe patru teme: impact social, strategie, talente/forţă de muncă şi tehnologie.

    „Rezultatele indică faptul că deşi – la nivel conceptual – înţeleg schimbările pe care Industry 4.0 le aduce, executivii sunt mai puţin siguri în legătură cu modul în care trebuie să reacţioneze la aceste schimbări astfel încât să beneficieze cât mai mult de pe urma lor”, au precizat autorii sudiului.

    În privinţa impactului social, 87% din respondenţi consideră că a patra revoluţie industrială va îmbunătăţi echitatea socială şi calitatea vieţii, precum şi stabilitatea, iar doi din trei executivi spun că influenţa businessului în formarea viitorului va fi mai mare decât cea a guvernelor.

    Din punct de vedere strategic, doar o treime dintre respondenţi sunt foarte încrezători că îşi vor putea conduce organizaţiile în condiţiile politice şi economice actuale. Doar 14% sunt extrem de încrezători că firmele lor sunt gata să adopte schimbările asociate Industry 4.0.

    La capitolul forţă de muncă, doar un sfert dintre executivi cred că au forţa de lucru potrivită şi abilităţile necesare în organizaţie.

    De asemenea, 86% din respondenţi afirmă că fac tot posibilul pentru a clădi forţa de lucru necesară pentru Industry 4.0, însă, cu toate acestea, răspunsurile indică faptul că subiectele de resurse umane (HR) au o prioritate scăzută dacă nu au legătură cu creşterea eficienţei.

    Executivii înţeleg nevoia investiţiilor în tehnologie pentru generarea unor noi modele de business. Cu toate acestea, puţini respondenţi ai sondajului afirmă că sunt capabili să construiască un caz solid de business care să susţină investiţiile în tehnologii ce definesc a patra revoluţie industrială.

    „Sondajul a evidenţiat faptul că executivii din întreaga lume sunt într-un stadiu incipient în ce priveşte pregătirea organizaţiilor pentru a folosi potenţialul Industry 4.0. Ei vor avea nevoie să folosească oportunităţi care să întărească legături de care să beneficieze clienţii, angajaţii, organizaţiile, comunităţile şi societatea, într-un sens mai larg”, au mai precizat autorii studiului.

  • Apariţie-surpriză la Congresul PSD. Iubita lui Liviu Dragnea a fost astăzi în primul rând, la Sala Palatului, alături de liderii din partid

    Tânăra a venit chiar de la început la eveniment, ocupându-şi locul în primul rând din sală, între primarul Capitalei. Gabriela Firea, şi ministrul de Interne Carmen Dan.

    ”Iubesc o fată care este blondă”, a recunoscut anul trecut, în vară, Liviu Dragnea.

    Şeful PSD a fost întrebat, la începutul acestui an într-un interviu difuzat de Antena 3, despre ipoteza pe care a lansat-o anterior privind nunta şi dacă anul 2018 i-ar putea aduce o nuntă, el răspunzând că este posibil.

    “E posibil”, a răspuns Dragnea, evitând să dea detalii, scrie gandul.info

     

     

  • Alina Mungiu Pippidi: “Liviu Dragnea a fost demonizat şi hărţuit de presa din România”

    Alina Mungiu Pippidi a declarat la Realitatea TV că “presa a cam exagerat să se ocupe 90% de domnul Dragnea, ca şi cum “el e ăla care ne-a cheamat minerii şi ne-a făcut toate nenorocirile”.

    Totodată, politologul şi-a arătat părerea, pe care susţine că o are de ani întregi, despre cine ar trebui să fie şeful partidului. “În acest moment mie mi se pare că situaţia este deschisă, lumea dă cu bulgări de zăpadă cât vrea în liderii aştia, nu că ei se sinchisesc prea mult, dar au şi ei partea lor bună. Şi Dragnea, şi Tăriceanu. De ce schimbările ar aduce neaparat bine? Mie mi se pare o mişcare raţională faptul că doamna Dăncilă, prim-ministru, va avea o poziţie mai puternică în pardid, dacă o va alege partidul, fiindcă ştiţi părerea mea, pe care o spun de ani de zile: şeful partidului trebuie să fie şi şeful guvernului”, a spus Pippidi.

    Mai mult decât atât, Pippidi consideră că presa din România l-a transformat pe Liviu Dragnea într-o victimă.

    „PSD a reuşit un lucru cu totul extraordinar, au reuşit să costruiască cea mai mare organizaţie din ţară. Pentru că Dragnea a fost atât de demonizat şi de hărţuit, el personal, de presă. Toată agitaţia de a-l da jos pe Dragnea mi se pare inutilă, a devenit o victimă, nu? Asta e urmarea unei strategii a presei opuse PSD, care a fost greşită.”